Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-09-16 / nr. 73
2S9 rivuldui Nostru antecesore apostolicu ,— despre deslegirea drepta si cuviinciósa, si chiaru de aceea durabile, a cestimilaru pendinti de dreptulu publicu, amesuratu relatiuniloru mai noue schimbate esentialimnte, sî despre consonanti’a in cart au a se aduce drepturile constitutîonali ale iubitei Nóstre Urgaria cu pretensiunile nerefusabili ale esistinliei sî posetiune ca potere a imperiului. Spre scopulu acesta, — sî ca după deslegarea ferica a susnumiteloru cestiuni anterióre, sa Ne potemu consultă cupa dorinti’a inimei Nóstre parintesci cu sfaturile credincióse ale iubitei nóstre Ungaria sî ale pârtîlorudnessate sî cu reprezentanții ei despre dispusetîunile legali cuprinse in prĕgramorulu Nostru rescriptu conchiamatoriu dela 14 Faurii 1861, precum sî despre altele spre immultîrea fericirei ticrei, innaintarea interesseloru spirituali sî materiali, sî alte numerose de mare importantia cari tîntescu la immultarea binelui publicu sî nu potu suferi araanare;— amu decisu a ordină sî a publică diet’a comuna pentru dlu’a de 10 Decembre an. 1865, care e a dou’a dumineca in posturu Crăciunului , in cetatea Nostra libera regesca Pest’a, carea din gratî’a lui Domnedieu o vomu deschide sî o vomu conduce in propria persón’a Nostra. Preptaceea demandandu-ve vouă cu seriositate, ve impunemu pregratiosu, cumca in numitulu locu sî tempu fara es ceptiune trebuie sa trarasteti din sinulu vostru deputați după regulamentulu electorale publicatu pre bas’a art. V din 1848, barbati iubitori de pace sî linisce, cari sa-si tîna de detormatia a fi de fati asa numit’a dieta, sî acolo sa se intielega mai apriatu, sa se svaluiasca sî sa desbata cu ceilalți prelați sî baroni, cu sfaturile sî representantii Ungariei sî a le pârtîloru adassate despre gratiósele Nóstre intentiuni sî propuneri, cari tîntescu numai la fericirea tierei, susținerea sî înflorirea eii. Câtra voi altmintrea remanemu aplecați cu gratî’a Nóstra ces. reg. Datu in capital’s imperiului Nostru Vienn’a, in Austri’a, in dnu’a a 17 Septembre, anulu Domnului 1865. Franciscu Iosifu m. p. Georgiu Mailaru m. p. . , loanne Barthos m. p. Sabiiu 15 Sept. Astadi furamu marturi unei serbatori forte insufletitóre. Scimu ca s’au inceputu cursulu clericaluu pedagogicu de vre-o câte-va dîle. Seminariulu iise, care pre unii din elevi ii provede pre lângă invetiaturile cari se predau acolo cu cuartiru sî costu, iara pre altii numai cu invetiaturi, sî carele astadipasiesce in alu doilea anu alu vietiei sele asta după cum se afla acum—■ incă nu ătca patronu. După sfatulu si inticlepciunea Inspectoratului supremu seminariulu siau dobanditu de patronu pre Sântulu Nichit’a carele au strălucitu ca creștinu infocatu pe la finea secuiului alu 4-lea aici pe locurile nóstre. Dîn’a acestui patronu se serbeza de biseric’a ortodoxa in dîua’a de astadi in totu anulu, din’care indemnu si chiamarea sântului Dudu pentru clericii sî pedagogii institutului sî pentru totu personalulu seminarialu s’au tîautu astadi. • . " , Ceremoni’a se incepu la 8 ore cu Utrenia sî Liturgia sub carea din urma se făcu rugăciunea chiamârei s. Dudu, carea se ceti de câtra pontificantele P. Directoru Ioann Hanni’a din genunchi. După finirea Liturgiei PP. Professori parte investiți cu hainele bisericesci mersera dimpreună cu tinerimea pedagogico-teologica in processiune până in sala cea mare a seminariului, unde se făcu sânțirea apei sî apoi cea a icónei patronului. In legătură cu sântirea icónei sî redeschiderea prelegeriloru se rosti de catra mentionatulu P. Directoru unu curentu plinu de invetiatura pentru tinerime, care cuventu, mi-aru place a lu pute publică in tóta estinderea lui. In fine s’au cititu legile institutului. — După terminarea acestei solemnități professorii in corpore cu Directorele in frunte s’au dusu la Escel. Sea Directorulu suprema de s’ au luatu binecuventare de începerea anului scolasticu. , Clusiu 14 Septembre. Trecu sî septeman’a sgomotósa. Alergăturile de cai se isprăviră șî cu ele sî voiosî’a cetatui. Nu veva interesă a sei cine a castigatu prenjiele, nu cine a umplutu casin’a magnatîloru, cine a datu sî a jucatu la baluri șî de aceea trecemu peste aceste, că sa venimu la cele ce ne intereseze sî pe noi mai tare. Din fișpanii cei reactivați se dice ca până acum’a aru fi ocupatu numai trei posturile, insa nu fara lesa. Sî déca e adeverit ca modulu de alegere sî terminulu alegerei deputatîloru la diet’a din 19 Nov.fcs’a lasatu in bun’avointia sî intielepciune a acestoru demnitari, apoi despre resultatu putemu fi siguri. Listele regalistiloru spunu ca s’aru fi asternutu dela Guvernu locuriloru mai inalte, sî s’aru fi propușii toti acei’a, cari au figuratii că atari in diet’a din 1848 sî 1863. Septeman’a trecutu muri aicea Iosefu Pataki fostulu consulu alu cetatii Clusiului la an. 1861 care apoi schimbandu-se relatiuniie s’a retrasu la an. 1862, sî fu îngropatu cu mare pompa, bapotomu dice , cu o demonstratiune, fiindcă in densulu a fostu salvatu principiulu constitutiunalu. Aci se póte dice, ca petrecerea s’a facutu dela opinca până la vlădică , câci sî tieranii din suburbii in ismene duceau facle aprinse. De vre-o deue dîle se latî faim’a pe aici, ca se tiparesce o brosiura anonima romanésca in care autorulu, seu cum vreau unii se scia, auctorii ei tragu cu unele girave peste listele deputatîloru romani din diet’a din Sabiiu, sî ceru că amploiații Români sa se lase de a mai face politica, ci acest’a sa li o lase loru. Nu scimu ce programa ne va dă acea brosiura, atât’a vise e adeveratu, ca déca vre-unu Românii subt scutulu magiaréscu, da man’a s’a, că sa insereze pe frații sei, pentru ca au fostu credincioși Mai Sele Imperalului si a ascultatu de vocea s’a pre’nalta, atunci uulu, că acel’a putînu servitiu va face s’ Magiariloru, care acum’a su voru intrebuințu de unélta, apoi la vremea vremeii va dă cu piciorulu. Clise asteptamu insasi brosiur’a, care curendu are sa circuleze. Esc. Lea D. Eppu cat. inca a sositu aicea, că sa-si cuprindă loculu in Consiliu. Dela Naseuda a plecatu o deputatiune condusa de D. Vicariu generalii Macedoni, ca se soliciteza la Mai. Sea pentru muntii revindecati.— Ore cei din regimentulu 1 misicase ?— „Concordi’a“ aduce urmatórea corespundinda : Târgu lumuresianu 1865. 17 Sept. Diet’a transsilvana este pe 19 Nov. 1865. inclusiu delipsa, si cea din Sabiiu desfiintiata, — congresu actiunalu pentru un’a contielegere in privinti’a alegeriloru nu se va conchiamă — este dara de lipsa : 1. că toti acei’a cari suntu îndreptățiti a alege deputatii sa prevegheza că sa se conscrie in list’a alegatoriloru. 2. că toti indreptatiti sa merga cu documintele sele la loculu alegerei. 3. acolo sa se invoiesca toti in unulu séu doi individi — dupa cum va fi numerulu alegendiloru deputați; pașii acesti’a suntu de lipsa pentru că sa pota Românii înfrânge calumniele neamuciloru, cari au dîsu ca Românii la alegerile din 1863 au fostu amagili cu promissiuni comunistice — sî de aceea au alesu numai Români — sî nu sî magiari — acum’a dara au lipsa Românii de a da dovedi ca suntu maturi pentru o viéita constitutîonala. Ca deputați nu suntu de a se alege membrii Guberniului a’ a Tablei rog, pe cum nici Comiții sî Căpitănii supremi — fiindu acesti’a membrii ordinari in intielesulu legiloru anului 1791. v . , ,, Candidații potu fi pentru comitatulu Clusiului Ananie Pop, Iacobu Mog’a, sî Iosefu Noszu, pentru comitatulu Turdei Doctoru Raliu, Vasiliu Mog’a, sî Elia Vlassa, pentru Doboc’a Bohoticiu Mihailă, Barboloviciu, sî Popa Aless’a, pentru Solnocu interiore Manu Gavriilu, Bilciu, sî Iosefu Lemény — in celelalte comitate véda preoții sî inteligenții mireni, sî silesca a se uni in 2 persane dinstinse, — sî nu uite ca dict’a e in Clusiu. — De ne voiu succede alegerile, amu sustinutu onerea alegeriloru din 1863 prin neamicii noștri atât’a calumniate. Ce vom face aleșii deputați in Clusiv, acum nu e vorba, — Domnedieu care n’a lasatu a peri națiunea româna in tempii cei de proba, i va îndreptă sî acum’a. Rogatiunile loru prin preoți le va ascultă Domnedieu. Sunturogate tóte gazetele române a priitul aceste sîre in colonele sele. D. M. Csernegyhăz (lângă Timisiór’a) in 6 Septembre. In numerulu 65 alu st. jurnalu „Tel. Rom.A, unu d. coresp. din Resînari ne faci o mica descriere despre insemnatatea festivității dîlei din 15 Augustu a. c. care s'au serbatu in acela Opiciu cu ocasiunea sântîrei noului Episcopu alu Caransebesiului loanue Popas». Referat’a aceea au implutu de bucuria ini— mele tuturoru cetitoriloru sî ascultatoriloru, precum sî pre a nóstra , pentru manifestarea carea au avut’o frații nostri Români ardeleni in acea dî de mare insemnatate. Simtiulu celu plinu de bucuria interna vinecă glasulu cititorului, iara lacrimele care se storceau din ochi, undau fói’a st. jurnalu. Ascultătorii ce erau de falia oftau de bucuria, sî cu ochii scăldați in lacrimi, se uită unulu la altulu, ne mai potendu de bucuria apesatóre din lontru a mai vorbi ceva despre evenimentulu celu importantu de acolo ! care la noi Românii orientali din Banatu au fostu sî este ne mai audîtu. Ba, de aru fi trecandu vre’unu strainu, carui’a nu i-aru fi fostu cunoscuta caus’a inundarei lacrimeloru, sî vediendu budiele cari fara voi’a loru vibrau , ca candu aru fi fostu miscare de clectrica, a buna séma acelu calatoriu usioru aru fi cugetatu , ca cititorulu acelei foi anunlia poporului adunatu vre-o faima superalóre, dar, nicidecum nu iar fi pututu trece prin minte, ca acele lacrimi sî oftăzi se făcu fara voia, seu fara de a fi vre-o causa intristaciósa, ci caus’a acelor’a au fostu impressiunea acelui evenimentu de mare însemnătate, noua Romaniloru din