Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-05-30 / nr. 42
Sabiiu, in 30 Maiu (11 luniu) 1865. Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere f mici, pentru a dou’a ora cu 5 V. gr. si pentru a treia repetire cu 37. cr. v. a. Telegrafulu e*e de doua ori pe septeman: joi’a «i Duminec’a. — Prenume-1 rațiunea «e face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear’ pe o jumatate de anu 3.1. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen I NTM 42. AMILU XIII. tru provinciele din Monarchia pe anu anu . 8 fl. ora pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe V, anu. 6 fl.v. a. Petrecerea M. S. Imperatului in Ungaria. Evenimentulu celu mai de frunte dinlauntrulu monarchiei nóstre este astazi petrecerea Maiestății Sele a Imperatului in capital’a Ungariei. După depestele cele numeróse , ce au facutu sa face telegrafulu in aceste dîle , precum sî după soirile mai speciale , ce aflâmu despre acesta petrecere , vomu compune schittă, ce o destasi urâmu aici naintea ochiloru cititoriloru noștri. Maiestatea rea a sositu in 6 luniu e. n. după noule ore diminelia la Pesta in cea mai deplina sanatate. Tote straiele Pestei si ale Budei , prin cari avea sa treca Domnitorulu erau ornate de serbatóre cu steaguri si flori; mulțimea poporului era indesuita si strigările eii entusiastice dovedeau bucuri’a eu cea nemărginită. Maiestatea Sea porta uniform’a de generala ungurescu. Caret’a imperatesca eră trasa de siese cai albi. Lângă Maiestatea Sea siedeă primulu adjutante generalu, Contele Crenneville. Înaintea caretei imperatesei merge din careta de gala locotenintele Contele Pálffy. Curendu după sosire Maiestatea de a priimi in audiiitia pre demnitarii tierei, pre aristocratiă, pre clerulu si multe alte corporatîuni. Priimirea generala se făcu in sala cea mare a castelului regescu din Bud’a, carea era plina indesuita. Cardinalulu Primatele Ungariei Scitowsky salută pre Maiestatea Sea , dupa ce mai ii era duraseră necontenitele strigate de Eljen sî radicarea calpaceloru, cu cuvintele urmatóre : Maiestatea Vostra c. r. apostolica! Preaindurate Domne! Cea mai profunda sî mai sincera devoțiune sî simtiemintele iubirei ne’nsufletiescu la nemarginit’a bucuria, fiindu fericiti a s ajuta din genunchi sacrat’a apostolică persona a Maiestății Vóstre c. r. Precum ori ce preainalta infatîsiare a Maiestatei Vóstre in patri’a nóstra, asta sî costa de acum este pentru noi salutifera sî o garanta a realisarei in curendu a sperantieloru nóstre, ide aceea sî marimea necontenitei iubiri si a induratei gratii a Maiestatei Vóstre câtva noi ne provoca sî ne obliga la eterna multiumita sî la neelatibila alipire. J Lugimu pre Maiestatea Vóstra prea umilita, că sa Ve indurati a crede, ca toti fiii acestei tieri largi suntu gat’a nu numai «si aretu credinti’a catra tronulu Maiestatei Vóstre si în mijloculu furtunei pru amenintiatóre, ci a adeveri prin fapte prochlamarea antecessoriloru nostri: „Moriamur pro rege nostrou Rogâmuli e tóta dîn’a predatatorulu tuturoru bunatutîloru, că cubra fiulu Lui celu preapoternicu sa Ve scutésca pre Maiestatea Vóstra, sî tóte antentiunile Maiestății Vóstre, cari tindu la fericirea nóstra, sa le sporésca prin darulu Seu sî sa le încoroneze cu resultatarii doritu. Finendu-Ve la piciure acésta a nóstra veneratiune omagiala in cea mai profunda supunere, dorimu ferbinte , ca Maiestatea Vóstra, binecuventati de popórele Vóstre, sa traiti fericitu si indelungatu ! — Entusiasmulu ajunse culmea sea la cuvintele: Moriamul , precum si la capetulu cuventului. La acestea respinse Maiestatea Sea cu voce tare, incâtu patura aud sî cei mai din depărtare: „Cu bucuria salutu in vechi’a cetate a predecessoriloru Mei regesc* pre atâti’a fii credincioși ai iubitei Mele Ungarie, sî bucurosu prihaescu omagiulu, ce Eminenti’a Vóstra l’ati esprimatu in numele tuturoru. Precum totdeun’a, asta s’ acum resolut’a Mea dorintia este, de a impaca după potintia pre popórele coronei Mele ungare; si acea încredere, cu carea spre scopulu acest’a Ve adressati catra persón’a Mea , garantéza ca intielegeti bine intentiunea Mea parintésca, sî astfelu putemu privi cu totii catva unu venitoriu plinu de sperantia. (Elten!) Inca in celu mai scurtu tempu ce voiu deschide aren’a aceea, unde de o parte Eu prin legiuitii representanti ai tierei voiu potea fi incunoscintiatu despre dreptele dorintie ale populatîunei (Eljeni), unde insa de alta parte acelea din dorintiele Mele, de cari e conditionata potere a monarchiei, potu afla a pretiuire drepta, ca in modulu acest’a, considerandu după cerintia drepturile sî datorintiele nóstre împrumute, precum sî recunoscendu limpede referintiele intrate intr’aceea la mijlocu , sa ne apropiamu de tînt’a aceea, câtva carea tine demn cu totii, sî carea nu numai este capace de a asigură bunăstarea sî consolidarea monarchiei întregi, ci, fiindu basata pe încrederea împrumuta, fara ’ndoiéla o va sî asecura. (Eljen!) Cu îndoita bucuria voiu reveni apoi atunci in mijloculu Domnieloru Vóstre (Eljen !) , pentru ca cu ocasiunea aceea solena, la carea provedinti’a ceresca sa binevoiésca a sustine viéti’a Eminentîei Vóstre, sa sandtiunezu aceea, ce sî acum este un’a din tîntele principale ale dorintielorunele de pariate alu tierei. (Eljen !) (Va urmă.) Protocolulu adunarei generali a Associatîunei națîunali din Aradu pentru cultură șî conversarea poporului românu pe anulu alu UII. alu Associatîunei, adeca. 1865/6 Siediniță I. (Continuare din nr. premergatoriu.) 5. Direcțiunea Associatîunei așterne raportu generala despre activitatea sea de la cea din urma adunare generala tînuta in lună Octobre 1864, spre a cărui censurare cu luarea afara a ratiuniloru sî a unui proiectu privitoriu la modalitatea, cum ara fi de a se restaura membrii Associațîunei la espirarea oblogamentului de trei ani, si a se procură unu fondu la Associațîune, — se alege o comissiune din Domnii co membri: Georgia Vasilieviciu ca preșiedinte, Alessandru Gavr’a, Georgiu Marchișiu si Ioanne Popoviciu Deseanu;— eara cu censurarea părtîioru mai susu amintite ale reportului se însărcina alte dóue comissiuni separate, si anume : cu revederea ratîuniloru domnii: Dr. Alessandru Mocioni de Foeni ca presiedinte , Davidu Nicola, Petru Suciu advocatu, si Dr. Atanasiu Sandoru;— eara cu examinarea proiectului atinsu, domnii: Mironu Romanu că pressedinte, loanne Ratiu , Sigismundu Popoviciu, Dr. Aureliu Maniu, loanne Rusu si Lazaru Ionescu, asceptandu-se siedinită de mâne. 6. Pentru elucrarea unui preliminariu de spese pe anulu 1865/6 cu însărcinare de a reporta la siedinită de mâne se alege o comissiune din domnii co membri: Vincentiu Babesiu ca pressedinte, Justinu Popfiu si Stefanu Adamu. 7. Preasantiă Sea Dlu pressedinte Episcopu avendu a se indeparta, începerea siedinttei de mâne in cointțelegere cu intrega adunare o defige pe 9 ore nainte de amedieaza pentru continuarea desbateriloru puse la ordulu dîlei de astadi, resemna presidiulu domnului antâiu vice-presiedinte Georgiu Popă. 8. Punendu-se la cale alegerea membriloru noi, in conformitate cu §§. 4 sî 5 ai statuteloru său alesu in Associatîune următorii membri ordinari. (Urmeza numele membrilorni din diferite parti). 9. Doue renduri de moțiuni, ună a notarului acestei adunari Mirone Romanu, pentru a se insarcina directiunea cu publicarea protocoleloru sale pe calea foiloru publice, altă a dlui camembru Emericu B. Stanescu, pentru a se modifică statutele Associatîunei asia, ca si din sesulu femeescu sa pota fi membri in Associatîune,— se estradau spre opiniune unei comissiuni compuse din dnii: Ioanne Bercianu ca pressedinte, Emanuilu Misiciu, Ioanu Moldovanu si Alexiu Popoviciu. Cu acestea siedinti’a de astadi său incheiatu .— Data cu mai susu. VOCE DIN BANATU. On. Redactiune 1 Jurnalulu serbescu „Napredracu” din 22 Aprile 1865 nr. El publica impartirea dieceseloru serbesci in protopresbiterate, facutajin Sinodulu serbescu din Carlovitiu in siedinti’a