Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-08-01 / nr. 60
Sabiiu, in 1113 Augustu, 1865. J tru provinciile din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumatate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si fieri străine pe anu 13 pe V. a»a. si fl.v. a. Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5 cr. si pentru a treia« repetite cu 3V, cr. v. a. Telegraflu ese de doua ori pe nepte . man joi’a ai Dumineca. — Prenumeratiunea se face in Sabiu la espeditur’al «iei pe afara la c. r. poște, cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen I Nil 60. ANULU XIII. La Situatiunca de fatia. Nu mai spunemu nici o noutate, candu spunemu publicului nostru ca acea parte a guvernului, care au fostu de vre-o câti-va ani in Sabiiu, se restraroata iarasi la Clisiu sî inca, ca până in 1 Septembre st. n. va fi acolo. „Kol. Közi.“ sfatuiesce pre Sabiani sa scota bancele pe cari siedeau membrii dietali in sal’a redutei dela „Imperatulu Româniloru“ ca pe iarn’a viitore sa póta ave sî ei unu carnevalu mai placutu. Singuru șirurile acestea din urma suntu in stare de a ne spune, câtu se simtu desiguri omenii in unele regiuni, despre cursulu lucruriloru de acum. Cu tote aceste afara, de cerculariele ministriloru de dincolo de Laut’a sî de amnesti’a depressa sî cereala unele tavernicului ungaru, fapte din er’a cea noua, mai nu avemu de a pune inaintea publicului. Si asta nici astadi positivu nu potemu vorbi care ne va fi sortea vrtoriului nostru. Cautandu cu deautferuntulu prin mestecuri celu mare ale opiniuniloru dîuaristicei interne aflamu pre unii cari suntu pentru dualismu, pre alții cari simtu pentru autonomia, iara centralistă retezându sa restrangu a aretu numai neconsecuintiele unor’a s’altor’a, din cele dóue partide. Dualistic’a magiara, dupa cum s’a pututu fia cine convinge, este pentru dualismu, prin urmare, ceea ce ne atinge sî pre noi mai" tare este sgomotulu celu mare pentru uniunea Ardelului cu Ungaria. Care suntu argumentele pentru uniune inca e prea cunoscutu, emtti continuitatea legiloru din 1848. Amu avutu ocasiune sa vedemu seu celu putînu sa preș intimii, ca trecutulu celu mai de aprópe totusi baremu intr’atât’a au pututu fi luatu sî elu in socotéla, incâtu Bar. Kemény Zs. redactorele lui P. N. (dînarulu lui Deák) face o deosebire intre uniune sî unificare. Nóne, caroru astadi ne e mai multu de a referă decâtu de a crea politic’a dîlei, nu ne vine a intra in amenuntele filologice a cuvinteloru uniune sî unificare sî ne vine a crede ca deosebirea nu va fi decâtu aceea care e intre cuvintele „Ungari’a“ sî „tier’a ungurésca“ sî inca traduse aceste cuvinte in limb’a magiara. Fisa cum va fi dar atât’a trebuie sa ne fia aminte, ca lucrurile trecu sî se gramadescu in secululu nostru cu grab’a sî de aceea sa ni le insemnamu tóte, ca sa ne putemu orienta in totu momentulu. Atunci vomu pricepe însemnătatea celoru ce se intempla. Focariele intemplamenteloru ceva mai pipăibile suntu astadi Vienn’a sî Ungari’a. In cesta din urma amu audîtu acum in mai multe renduri de pregătiri de dieta, in cea d’antaiu respective in cancelari’a Ungariei au dîmu ca se lucra energica la cele de lipsa pentru viitórea dieta. Programulu ministeriului care sa ne arate precisu calea sau direcțiunea in administratiune sî in regimu preste totu , inca nu se ivesce de nicairi. „N. Fr. Bl.“ ne da in privint’a acést’a totusi cam urmatórea esplicare: „Secretulu unei stari ce pare a fi fara de nici o programma a ministriloru de falia se afla in contrarietatea absoluta, fatia cu cabinetulu de mai nainte. Ministeriulu Schmerling, cu ministeriu de initiativa, au stalonitu unu programu, pana candu inca n’au fostu asiguratu de consimțirea popóreloru sî neputendu-se pe urma realisâ, ministeriulu trebui sa cada. Ministeriulu Beloredi - Mailatu nu vrea sa comită aceeași gresiela, sî asta înainte de a pasi cu unu programu formulatu, doresce a-si întregi ideea sea politica, după ce va asulta mai antâiu dorinttele diferiteloru popóre“. Mai incolo dîce: „Pentru cestiunea constitutîunei s’a lasatu o soia nescrisa.“ Pe carea, după cele premise sî după cum se cam esprima aceeași foia, se o umpla după ce si voru fi cam desiertatu partitele ce au la anima. „Hon“ scrie articuli preste articuli in favorea reconstituirei comitateloru după cum au fostu in 1861, înainte de conchiamarea dietei. „P. B.“ ne spune ca prin tiéra (Ungaria) se vorbesce deja de conferintie preliminarie pentru alegerile dietali. L. Id. T. ne spune ca corințele supr. Br. Augusta Majthényi s’au vediutu nevoitu a impedeca asemenea conferintie prin o adressa îndreptată câtva unu proprietariu itfare, carele provocase la o adunare in Verbély. „Lioydulu pestanu“ are in privinti’a reconstituirei comitateloru o corespundinta din Vienn’a , care ne spune ca de o modificare in ocuparea posturiloru de Comiți supremi pote fi vorba sî crede ca in cancelari’a aplicase si lucra in intielessurii acest’a, dar nici decumu de o reconstituire, din causa ca resultatele anului 1861 suntu inca prea prospete. O alta corespundintia a acelei foi dace , ca in comitatele acelea unde nu suntu comiti supremi cu alte cuvinte, unde suntu administratori, regimulu va denumi comiti supremi. Ca in trecatu se observamu ca sî in Croati’a Comitii supremi nu se voru schimbă deocamdată. Ce ne scie spune „Debatte“ in privinti’a acestor’a e ca lefile comitiloru, fatia cu calamitatea finantiala presenta, voru trebui a se mai reduce. Mare sensatiune au facutu pensiunarea directorului de finantie din Bud’a Marker, carele, cerendu-se din partea tavernicului ungaru datele despre statulu amploiatîloru finantiali au respunsu, ca densulu are sa respunda asemenea acte numai ministeriului de finantie. Dîuarele nemtiesei nu voiea a crede asemenea intemplare sî glossele care se arata astazi pe ici sî colea in dîuarie nemtiesei dau o colóre, destulu de interesanta intemplarei acestei’a. Drespre Transsilvani’a afara de cele de mai susu nu scimu ci mai detaiatu. „Korunk“ se incerc’a a ne lua tóte recerile pentru viitoriu, ne spune ca influinti’acapetala, națiunea magiara nu o va intrebuintia reu sî după ce aduce pe Sasi de esemplu sî mai vertosu cum traiea ei atunci, candu Magiarii nu era asta departati dela cârma, ne atrage sî atentiunea nóstra a Româniloru sî ne spune, ca déca sî nu suntu precedentie in trecutu, totusi pre lânga afabilitatea natiunala a Magiariloru, vorusci desiguru a fi in viitoriu sî ei drepți! Sabiiu in 31 Iuliu. Focu ! iara au arsu ! atâtea case sî alte clădiri prefăcute in cenușiu ! atâtea familii remase pe uliti! s. a. de felulu acest’a audîmu mai in tóte dîlele, cetimu mai in tóte gazetele. Cuventulu „arși“ lu intempinâmu in tóte trei limbile tierei mai de atâtea ori, de câte ori ni se deschide usi’a de câtva unulu sau altulu ce umbla cerșîndu. Nu ne suntu destule calamitățile celelalte : resbóiele cari ne repescu bani, bratie de lucru si sânge, nu ne suntu destule calamitatîle cari ne vinu din partea elementeloru seu in forma de bule epidemice, séu in forma de seceta, seu de ape inuidatóre sî stricatóre de gradina, de receli prea timpurie etc. nu ne o destulu cu nesolinti’a sî indolenti’a ce o avemu catva lucrurile acelea, cari ara putea sa ne aduca felese precum suntu meseriele sî alte întreprinderi, nu e destula cu alte multe calamitati , cari totu imputineza sî bietulu putîm ce avemu , ci din candu in candu sa mai vina sî calamitati de acestea , care sa aduca in tempu de o ora sau doue, pagube de dieci si sute de mii, sî cui ? acelor’a carii mai nainte se tanguiau, ca nu suntu in stare de a-si plati unu invetiatoriu, cu o sutisióra de fiorini ! Déca caletoresce cine va crucism sî curmedî siu prin tior’a nóstra ce are sa vada ? fisionomii siubrede de lips’a cea mare sî de strapatiere cele multe sî fara capu, esîndu in forte multe intempluri, din nisce locuintie cari aparu mai multu unoru visunii, incungiurate de o pustietate, incatu ti pare ca aaceste fiintie nu suntu de alta preî acésta lume, decatu ca se implinésca unu blastemu greu. iri . Déca le cerci vocea loru nu audi decâtu oftăzi sî tânguNe multiumirea sî desparatîmnea se întrecu in inimele loru. Sî unii cu acesti’a apoi sa-i mai vedi sî arși de focu, umblandu cu copii de mâna, cu copii in bratie, cerendu pane de mancare sî adapostu sub acoperisie străine. Crede onoratu publicu cetitoriu ! ca acest’a nu este tabla- \V