Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-11-21 / nr. 92
Inseratele se platescui pentru sinteia ora Cu 7. cr. sirulii cu litere /miei, pentru don’a era cu 5/«, cr. si NTM 92. AMU XIII Telemfuluese de doua ori pe septeman : joi’a si Duminec’a. — Prenume- i rațiunea se face in Sabiiu la espeditul’al loiei pe afara la c. r. poște, cu bani I gnt’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. N. v. a. l ear’ pe o jumetate de anu X.II. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu, in 21 Nov. (3 Dec) 1865, tin provinciele dn Monarchia pe unu iltru 8 fi, era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 42 pe % «fiii. fi fl. v. a. I pentru a trei’a repetite ct 3/* cr. v. a. Cuventarea Escelentiei Sale P. Archiepiscopu si Metropolit» Andrei» Baronii de Siagun’a tîauta in conferinti’a dietala privata din 16/28 Novembre 1865. Escelenti’a Ta domnule pressedinte! (aclamatiuni de sa traiasca). Eu voiu sa remanu consecventu in tote afacerile mele. Eu candu me aflu pe terenulupuseti unei mele oficióse, me folosescu de limb’a româna; din contra, precum bine sciu mai multi onorați membrii ai acestei inalte case , in societăți private me folosescu după impregiurairi cu privire la persóne si naționalitate seu de limb’a magiara seu de cea nemtiésca. (Bravo !) Eu stimezu prea multa intalnirea nóstra privata de astadi, si in adeveru indrasnescu a desemna acésta convenire asta dara de privata; pentru ca Escelenti’a Ta ai binevoitu a Te declara in astfelu de modu, desi de alta parte după convingerea mea individuala trebuie sa marturisesca, ca consultarea acést’a privata are si impregiurari de acelea, cari se cuvinu unei consultări oficióse. Eu privescu positiunea mea de o pusetiune forte nepronunciata (halvănyos). Marturisescu, ca sum gata a recunosce adeverulu internu si consciinti’a stimatului antevorbitoriu (bravo), pentru ca eu si candu me aflu pe terenu politicu, sum totdeun’a amiculu consciintiei. (bravo). Eu recunoscu astă dara consciinti’a si puterea cea mare a consciintiei acelor’a, cele au adusu înainte prea stimații trei antevorbitori, dar pentru aceea rogu pe on. adunare, ca si dens’a sa nu ’£ sp.ceies .& dt. con-rî Uia părerilor mele. Se pute ca cineva se indoiesce si crede ca eu cu novus homo nu amu nici unu simtiementu constitutionalu, si după cum dice nemtiulu ich hätte keine Vorliebe für ein constitutioneiles Leben (uu asiu are predilectiune catra viéti’a constitutionala). Eu marturisescu ca sum unu omu destula de rece simtitoriu------------nu amu obiceiu de a umbla la baluri, la teatru, ci sfeda totdeuna lângă cartile mele, pentru ca simtiu ponderositatea chiaroarei mele. Dar cu tóte acestea amu sî cu putina precepere si potu sa dîcu temeinica precepere despre o viétia constitutionala, pentru ca de si sum cetationu nou in lambulu constitutionalismului,— câci până acum amu fostu eschisu— totuși eschiderea acést’a au fostu numai dela constitutionalismulu politicu. In biseric’a mea este constitutionalismu asia de perfecta, incâtu l’asiu recomandă femei întregi. Eu asta dara amu invetiatu a cunosce bunatatea constitutionalismului in biseric’a mea; bunatatea constitutionalismului politicu insa de se sîdice ca o îndreptătire egala, până acum inca nu o amu simtitu. Nu o amu simtitu, credu ca aici in constiatuirea acest’a privata potu sa vorbescu chiaru; atâtea lucruri amu la guverna incâtu am desperat zu werden. (Ilaritate generala). Tocm’a pentru ca sum amu constitutionalu amu venita la dieta acést’a , urmandu convingerei mele proprii (tumultuase aclamari de sa traiasca), ca sa dovedesca, ca arau si eu putina pricepere despre constitutionalismu, legalite si despre consecuintiele acestor’a. Bine — subtemu la dieta — dara totuși me vedu silitu a mărturisi, ca modulu compunatoriu alu acestei diete nu e chiaru constitutiunalu (bravo) si de aceea nici ca i sum amiculu ei; si nu mi place sa urmezu neconsecuintia pe terenulu constitutionalu. (bravo.) Nu potu sa me ducu asta departe, precum au binevoitu a merge stimatii din partenii trei antevorbitori, pentru ca domniele loru au vorbitu insusi la obieciu si asta au recunoscutu legalitatea [dietei. Eu nu cutezu a merge asta departe, pentru ca me temu, ca numerulu celu mare alu membriloru dietei vom dice despre mine ca omu singuratecii, ca omu nou, ca omulu acest’a n’are pricepere constitutionala. Usioru me potu invinge, pentru ca suntu multi, eu insa sum numai multi. De aceea dar dorescu ca omu constitutionalu, ca înainte de a vorbi la obiectu , sa se infiintieze o dieta pe bas’a legala constitutionala. Ce e dreptu acést’a arata putina slăbiciune, asta e sânta si drepții,— dar, inisa după tomna vine iarna , după iarna prinavdra si după acést’a ver’a. Dar si slăbiciunea si are are care bunătate! Firesce tote lucrurile si au bunatatea loru Idea suntu basate pe unu principiu de conspiratia. Ne asemnata mea părere dara merge intr'acolo, (sa audemu !) ca si eu poftescu o dieta pe bas’a constitutionala, carea apoi —* acum imbasnescu a me folosi Si eu de U nu termina romanii, cu stimatulu antevorbitorii— sa ia la revisiune unuia séu altu obiecții , unu’a séu alta lege. Sî eu intțelegu cuventulu „revisio“ locm’a cu stimatulu antevorbitoriu. Insa totuși ce privesce liter’a sî spiritulu acestui cuventu , voiu cu firesce pe viitorul— sa nu remanemu asia strinsu pre lânga litera, ci sî mai bine sa cautamit priceperea spiritului. Mie cu preotu, déca aducu ceva înainte, mi se siede se aducu din sant’a scriptura. (Sa audemu!) S. Pavelu invatia . Nu ve uitati asia multu la litera, pentru ca litera omora, ci la spiritu pentru ca da viétia. Acestea au fostu Escelentia , pe care eu, marturisescu ca nepregătite, amu indrasnitu din partemi a le aduce înainte pe cale privata sî in modu privatu, acestei onorate conferintie. (Vivate entusiastice.) Dela dieta transilvana. Conferintia dietala privata. Cluj in 1628 Noemtre. Astadi s’a tînutu insal’a dietei o Consultare publica cu caracteru privatu sub presiedinti’a cont. Emericu Milio. Acesta mai antâiu multiumesce pentru încrederea ce i s’au manifestatu, fiindu alesu presiedinte de comitetu , vine apoi asupr’a cestiunei de pertractare si provoca, ca in privinti'a obiectului, care e singura cetu cuprinsu in p. n. rescriptu regescu, consultările sa se faca fără de cugete laterali in spiritulu constitutiunei. Si arata dorinti’a ca in decursulu discusiunei sa se evite ori ce conflictu. In fine, reflectând» in puține cuvinte asupr’a celoru7 ani din urma sî pretindîndu că sa se puna tata insulutt’a pentru întărirea armoniei sî bunei intțelegeri, dedilară cursul» desbateriloru deschis». Mai antâiu ia cuventulu Carolu de Zeyk (dep. comit. Clusiului. Dupa paretea densului desbaterea trebuie sa fia asupr’a rescriptului, carele propune de obiect» de desbatere art. I. de lege din 848. După ce descrie periodul» dela 848 pana acum, că unulu ce este scriau pe pagine de doliu sî deduce de aci tragerea la indoiala a legalitatiei articulului de lege, înșira mai multe fase legale prin care a trecutu acea lege, pre cari se intaresce cu infatusiarea representantiioru ardeleni la Pest’a sî cis primirea faptica a guvernamentului ardelenescu de catra ministeriulu unguresc». Vine in fine la conclusiunea, ca numai in Pesta se pote discută asupr’a legei cestiunate (bravo !) Dar si candu s’aru pote privi adunarea de fatia de competinta a desirate asupr’a lege], deore ce art. I. de lege dint Ciusiu sî VII. din Pojonu e atâtu de salutariu, atâtu de garantatorîu pentru tiera, pentru individi sî pentru pretensiunile nationalitatoru, nu remane alta decâtu sa se compună o adressa prin carea sa se rolge M. S. ca sa se indure a conchiama representanti’a tranna la Pesta, unde sa posta lucră pentru binele patriei si glori’a tronului. (bravo.) Cont. Teleki Domokos (regalistu.) Aru fi doritu sa vorbesca dupa ce aru fi auditu unu contr’a votu dela celu alu dep. Clusiuhii, Aru dori unanima decidere a cestiunei acestei vitale , n’are insa nici o tema de contr’a păreri. După parerea densului era mai bine daca monarhulu propunea simplu efeptuirea inimei. Cu tote acele vedîndu ca regimulu au părăsit» calea cea perniciosa sî din respectu catva ingrigirile Maiestate» Sele? deputații s’au adunatu aci, că Maiestatea sa vêda si acum, ca majoritatea die—tei tîne sî astadi inca de legala articululu I din Ciusiu sî alu VII-lea din Pojona. Lângă temeiurile ’aduse înainte de deplusîului pentru legalitatea mentiunatilor particuli arata vorbitorulu neputinti’a celoru din soldutu puterei, carii s’au straduitu in diferite forme ai nimici, dar n'au prttutu, ci din contra au cadiutu ei inșii. Acum e rendulu iar la representanti’a tierei, ca sa ocupe asta dara loculu ce i se cuvine acum candu e chiamata la reformarea imperiului Aduce înainte seraci’a causata de regimulu trecutu, carea se vede atâtu din blidele celoru avut câtu sî din olele de mămăligă ale celoru seraci. Tote aceste si alte rele vinu dela parasirea terenului legalit. Alessiu Dozs’a (dep. Scaunului Muresiu) afla ca rescriptulu regescu este forte siniscitoriu. Arata in cuventare mai lunga ce are sa însemneze cuventulu revisiune. In fine vine la conclussiunea, ea cheta nu are dreptu de a schimbă nimic’a din articulii de lege, vorbesce si de uniunea natiunalitatîloru sî indrepteza realisarea tuturoru dorintteloru la dieta din Pesta. Metropolitulu Siagun’a (regalistu) (a se vede mai susu).