Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-01-13 / nr. 4

34 de a se alege in jurisdictiunile numite in § 7, deputații in nu­­­oerulu aretatu acolo si prin alegatorii respectivi determinați in a­­cela articula si de a se numera lângă jurisdictiunile indreptatate la trimiterea de deputați si districtulu Naseudului, care le intoc­­mea va trimite doi deputați. Mai departe in privinti’a alegerei de deputatu se va numa­­ra cetatea Regenulu sasescu la comitatulu Turdei, cetatea Faga­­rasiu la districtulu Fagarasiului, si Rosi’a la Abrudu, (ara de a intră vre-o schimbare din ans’a acest’a in starea jurisdictiunei a­­cestoru cetati ce o au ele de altmintrea; in urm’a acestei’a (me­­suri) alegatorii din cetatile amintite suntu de a se conscrie pre calea diregatorielorn lorii respective, din sinulu loru sî la con­stituirea comitetului centralii, carele are de a conduce alegerea respectiva este de a se lua privintia asupr’a cetâtîloru numite. De­orece art. II spune espresu in § 3, 4 sî 5 cui si in puterea carora insusiri­i compete dreptulu de alegere in diferitele juris­­dictiuni ale tierei, asta nu se póte pasî preste determinările legei sî de aceea prin urmare, oficialii presenti ai jurisdictiuniloru, pre­cum in celut­ membrii comunitatiloru, apoi in alte cercuri admini­strative membrii comiteteloru de representatiune sî corporatiunile de representatiune nici nu au, ca atari, dreptu de alegere, déca a­­cesti­a nu aru fi indreptatîli la alegere pentru legal a loru cualifi­­catiune din alta parte. Onoratiorii enumerați in §alu 3 alu acestui articulu de lege suntu indreptarîti la alegeri numai in cetati sî inca sî in ace­stea numai acolo, unde si au locuinti’a statornica. §lu 1 din art. V de lege ungurescu amintitu in § 10 alu men­­tionatului II art. statoresce principiulu, ca acei’a, carii până la a­­nulu amintitu au fostu îndreptâtîti la alegerea de deputați, voru remane sî mai departe in esercitarea acestui dreptu.— Asta dara acele persone morale (corporatiuni), cari pana la 7848 si au e­­sercitatu dreptulu de alegere prin representantii sei legali, suntu indreptatîte sî acum alu esercita in același modu;— sî prin ur­mare nu se pute nega esercitarea dreptului de alegere astora felin de corporalului, a carora suma contributionala corespunde censului legalii;— insa aici e de însemnații, ca, după ce comunele amintite in § 4 lit. c. din art. b­ au­ ocasiune de a se impartasi la alegere prin representantii loru, numai acele comune potu fi pri­vite de indreptatite de a se impartasî la alegeri, cari se afla in posessiune eschisiva si privata de astfeliu de bunuri, de cari aterna plutirea unei contributiuni ce ajunge censulu; asta dara locuri comune, pasiuni comune, sî pădurile comune sî deca platescu contributiune sub numele comunei nu se potu privi ca atare proprietate privata. Personele morale indreptatate la alegeri (corporatiunile) se imparta si escu la alegeri prin representantii sau plenipotentiatii sei , cari intr’aceea, in intielesulu art. 11 § 6 numai atunci potui fi aleși depu­tați, daca ei sî de altmintrea suntu indreptatîti pentru person’s loru. In fine e de a te observă in privinti’a catâtîmei de contribu­tiune determinata ca censu, ca in acestea e de a se socoti afara de darea capului tote contributiunile direpte, asta dara si contributi­­unea de case si de venitu. 2. Cercurile de alegere, care după § 8 alu respectivului art. II de lege au a se constitui amesuratu impregiurariloru prin ju­­risdictiunile respective, trebuie astfel in compuse, ca spre alegerea unui deputatu sa fia numai unu cercu de alegere, de­orece in ca­­sulu acest’a fia­care cercu are sa alega numai unu deputatu. 3. In comitate, in districtele Fagarasiului si Naseudului, pre­cum sî in scaunele secuiesci, comiții supremi, căpitănii supremi si judii regesei supremi au sa conchiame in unu terminu care sa nu treca preste 10 dîle, tóte adunările de comitete , care in urm­ a imputernicirei p. n. regesei au fostu chiama de a conlucra la ale­gerile cele din urma ale deputatîloru tranni— singuru sî esclu­­­sivu pentru agendele urmatóre cu privire la alegeri. a) Comitetele au sa determine, déca este de lipsa, in inte­­resulu sustînerei ordinei la darea voturiloru , crearea de cercuri de alegere­ cu privire la impregiurarile teritoriale si ale populatiunei. b) Comitetele au sa alega spre esecutarea­­ leterm­inariloru ce se cuprindu in mentiunatulu art. II de lege din 1848, precum si pentru ingrijirea si conducerea afaceriloru de alegeri in toti ro­­mii loru, unu comitetu centralu constatatoriu din mai multi membri, sub presidiulu unui oficialui superioru, care comitetu centralu sa stea in nemijlocit’a comunicatiune cu guv. regesen sî care sa fia astfelu alesu, incâtu in acelasi, déca jurisdictiunea e impartita in mai multe cercuri de alegere, sa fia representate tóte cercurile de alegere— sî in proportiune cuviinciósa sa ia parte sî antistii comunali­­— pentru casulu, candu oficialulu superioru aru fi ocupatu aiurea, seu aru fi impedecatu, comitetulu centralu alege din sinulu seu unu presiedinte— locutu­toriu ,— inca sî pe notariulu si Iu alege același din m­ijloculu seu. 4. In scaunele si districtele sasesci au sa se faca asemenea pe calea corpuriloru representatore, atâtu crearea cercuriloru de lipsa pentru alegeri, câtu si comitetele centrale, in modulu aretatu mai susu. 5. Cetatîle indreptatate la trimiterea de deputat­ esecuta cele de lipsa pentru compunerea comitetului centralu in siedinti’a comuna a magistratului sî a comunitatiei. 6. Comitetu centrala e de a se crea sî acolo unde are a se alege numai unu deputatu. De sine se inttelege, ca membrii comissiuniloru centrale nu se alegu numai din mijloculu comiteteloru comitatense— districtuale— sî scaunale (secuiesci) apoi din corporatiunile representatóve ale jurisdictiuniloru sasesci, ci se potu alege sî afara de acestea. 7. Despre deciderile ce au sa se aduca după punct. 3, 4 sî 5 este de a se reporta neintardiatu reg. guvernu, cu deosebire suntu de a se substerne respectivele protocole ale comiteteloru. 8. Membrii comiteteloru centrale depunu urmatoriulu jura­­mentu : Eu N. N. juru s. c. l. (după cum e confessiunea respectivu­lui) ca tóte acele , ce eu , in afacerea alegerei deputatului chelalu (deputatîloru dietali) , amesuratu acestei missiuni a mele, suin desoriu sa implinescu, voiu im­plini cu credintia sî fara părtinire , asta sa mi ajute Ddlieu. 9. Comitetulu centralu are sa se adune după constituirea sea in tempulu celu mai scurtu— si adeca in celuti eclu multu in 2 dîle sî in celelalte jurisdictiuni celu multu in 5 dîle, sî a­ a denumi cu privire la cerculu­i le alegere, care e sub densul», pentru însemnarea alegatoriloru atâtea comissiuni, (din câte trei membri, câte voru fi de lipsa spre ordinarea sî după putinica grabnic’a conscriere a alegatoriloru ; b) a determină tempulu, in care au de a se îndeplini listele alegatoriloru,­ avendu privintia sî la respunderea unoru reclamatiuni sî de a se tramite comissiuniloru centrale; c) cu privire la datele esistânde de la alegerile de deputați din urma, a determina modalitatea de conscriere sî amesuratu ace­­stei’n, provediendu pre comissiunea de conscriere cu ajutórele de lipsa, a­i da îndreptările recerute. 10. Oficiele administrative au indetorire­a publică 90 cu folo­sirea tuturoru mijloceloru îndatinate in asemene cașuri, numai de­­câtu sî prin cea mai putinciósa publicitate, a aduce la cunoscinti’a comuna numele membriloru dela comissiunile de conscrieri, dîu’a inceperei activitatiei loru, prelânga modulu urmarei acelei’a sî cu deosebire acele cualificatiuni, care suntu de lipsa la indreptatirea de alegere, apoi terminulu de incheiare alu conscrierei precum si loculu, unde lucrările conscriptiunei sî in decursulu conscrieriloru alegatoriloru se potu vede sî se potu sî insinua reclamatiuni. 11. Pentru lucrările conscrietare emite reg. Guvernu după deosebitele categorii de alegatori, diferite blanchete (Drucksorten) catra jurisdictiuni si adeca : A) pentru cualificatiunile diferite ale alegatoriloru din celati determinate in § 3, sî § 4 lit. b. a mentionatului art. II de lege precum sî aceloru din § 5 ; B) pentru cei pe basca art. XII de lege din 1791 indreptatiti la alegere (dupa § 4 punct. a. in comitate, districtele Fagarasiului si Naseudului ; C) pentru alegatorii cei indreptatiti (lupa mesura a censului loru conformu § 4 punct. c. precum sî § 5 . D) pentru acele comune, cari in intielesulu § 4 sunt in­dreptatite a influintia prin representantii, ce suntu de a se alege liberu, alegerea deputatului­­ lietalu. 12. Pentru că sa se pota intrebuialcă blanchetele memorate in punctulu premergatoriu sî preste totu pentru înlesnirea si grăbirea afacerei conscriptionale, carea după impregiurari este urgenta, se dau urmatórele îndreptări: a) in cetati suntu îndatorata comissiunile de conscriere , cari suntu de a se denumi după părțile cetatiei, de a trece in blanche­­tele însemnate cu A in rubric­ a respectiva, înainte si din oficiu, numele tuturoru aceloru locuitori proprietari de case si de pamentu din partea aceea a cetatii, carea este impartita comissiunei de con­­scriere respectiva, cari­­ dupa solinti’a generala sî­­ rupa date oficiali in intielesulu art. II de lege § 3, suntu afara de tóta îndoial­a indreptul­ii la alegeri; pre lânga aceea in rubric’a corespundiatóre suntu de a se trece sî in susîrile acele, in puterea caroru insemnatulu in lista este in­­dreptatutu la alegeri d. e. posesorulu unei case ori unui pamentu in presiu de 300 f. argintu, meseriasiu, negutiatoriu si proprietariu de fabrica cu 100 f. dare de venitu, doctoru, advocatu, chirurgii etc. b) După ce in comită e, districtele Fagarasiului si Naseudului, (dupa aceea in scaunele secuiesci cu ocasiunea alegeriloru depu­tatîlor t tranii din urma, cei după art. XII din 1791 indreptatîti suntu deja însemnați, asta din listele deja constatate au de a se transcrie alegatorii de atare categoria inainte si oficialminte in blanchetele însemnate cu B (insa acei ce nu suntu in stare de a produce diplome de nobilitate, daca se va reclamă la lempo potu fi respinsi de la actulu alegerei B.) ; c) ce se atinge de alegatorii indreptatîti pe bas’a censului, asta in listele conscrise cu ocasiunea alegeriloru de deputați din urma, după numele contribuentelui suntu însemnate sî sumele dela intreg’a contributiune ce o platesce, prelânga detragerea dârei capului sî a adauseloru (aruncăturilor»), sî asta listele acestea se potu folosi cu

Next