Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-06-30 / nr. 51

303 mantii din apropiarea dela Gratz. Comand’a se dice ca e inca tolu in manile lui Benedek, carele are sa conducă retragerea. „Kamerad“ fora militară in descrierea sea ce o da despre batali’a dela Königgrätz, după ce da o scena despre posetiunea trupeloru in câmpulu bătăliei spune, ca lupt’a s’a deschisu in 3 luliu la 8 ore dimineti’a prin unu focu de tunuri. O fatia de totu seriosa lua acesta lupta numai catva ameni si dura pana la 11/2 pana candu posetiunea era din partea trupeloru austriaca tinata. Aprópe de doue ore d. am.se mai contragu la lupta dóue corpuri sub LMC. Gablenz. Pre la 2­­/2 ore inimiculu eră impinsu spre Josef­­stadt sî Königinhof. Aici sa fia contribuitu multu corpulu dintâiu sub LMC. Festett­s, care fu adusu mai târziu de pe câmpulu de lupta cu piciorulu ruptu de unu glontiu de­­ unu. După 3 ore s’a intorsu fai’a. Ataculu inimicului de până aci se vede ca a fostu numai o instelare, pentru ca puterile nóstre cele mai bune sa se traga tóte câtra arip’a drepta. Cu arip’a sea strategica, cu cea drepta , cugeta inimiculu­i atacă arip’a nostra cea stânga sî asta a ne taia de câtra Pardubitz. Arip’a nostra stânga o comandă gen. de caval. Clam-Gallas, care aripa consta din corpulu­i de armata sî din sassoni. Cu incet­lu fu acest’a respinsu de su­perioritatea numerului inimicului, la 6 ore se afla acest’a in apro­pierea fortaretiei, batali’a insa se continuă pâna catva 7 ore. Mai târziu­­ succese inimicului acoperitu de fumulu ce era lîniitu pre pamentu de tempulu celu ploiosu, a inainta in positiunea nóstra până la Chlum. Atacati fara de veste dela spate si din coste trupele cele mai de aprópe de focu au inceputu a slabi sî retragerea acum nu se mai putu impeded prin nice o mesura. De alta parte se spune ca indata după acesta atacu trupele au inceputu a se retrage. La inceputu retragerea mergea regulata, mai târziu insa s’a prefăcuta in fuga si mai cu sema după ce au inceputu a se retrage brigade intregi din centru. Confusiunea crescea din minutu in minutu, pentru ca prussianii inainta in masse mari spre cei ce se retrăgeau. LMC. bar. Ramming sa silea din tóte puterile a acoperi retragerea cu corpulu seu, ce era scadiutu la 17,000, ceea ce in parte sa sî succesu. Umbrele noptiei se latia pre­­ste teatrulu celu infioratoriu, dar cavaleri’a si artileri’a inca totu alerga prin șirurile cele de totu obosite ale infanteriei pe dromulu catra Hohenmauth. Unii spunu ca oru fi vediutu pe bravuru coman­­dante de corpu LMC. Gablenz cu capulu golu sî negru de funingi­nea pulverei de pușca, alergandu spre șirurile inimice. După schri mai din coce, 20 de baterii (120 tunuri) se afla scapate la Zvvittau, cassele sî burourile tuturoru brand­eloru mili­tare inca suntu mântuite.— Pre lângă tóte negotierile de armistițiu mișcările prussianiloru se vedu a fi îndreptate intr’acolo, ca sa ajunga înaintea lui Be­nedek la Olmütz. Din Prag’a se telegrafeza dela 5 iuliu, ca Iosefstadt sî Kö­niggrätz suntu desiertate de alta parte ca prussianii mergu in numeru de 80,000 spre Prag’a. Alfa depesta spune, ca regele Prussiei ara fi sosita la Teplitz, unde vrea sa remana la cura (de bai minerale). In lungbunziau gramadescu prussianii o multime de provi­­antu, dara tolu pentru plata. La Prelouc drumulu de feru­e in mânile prussianiloru sî au de cugetu ala folosi pentru unu corpu ce se indrepta spre Prag’a. Biala Despre intrarea prussianiloru in Si­esi’a se scrie ca in Bielic 25 de husari prussiani au insolintiatu sosirea a 3000 de infanteriști sî doue escadróne de cavaleria. După ce au recercatu pre primariu pentru ingrijirea de cortele s’a rugatu sa li se dea unu calauzu până la K>­niy. La Lipnik unde au masa de amédi si s’a trimisu din Binla vre-o câte-va bulaie de bere. Prussianii le-au respinsu dîcendu ca loru nu le trebuie, pentru ca ei ce au de lipsa cumpera pe bani — Prag’a. Scrii dela 6 iuliu spunu ca prussianii au ocupatu in acea dî Archiepiscopulu sî primariulu cetatiei si-au esîtu înainte. Mai departe au ocupatu prussianii cetatile Troppau sî Stern­berg. Din cetatea cea dintâiu scotu o contributiune de 40,000 fl. Despre armat’a principelui de corona prussiana se zice ca au a­­avutu o perdere de 25 mii soldati. Din armat’a nóstra s’a pra­­paditu cadîndu unu podu reu construitu de preste Elbe, aprope la vre-o 12,000. Cartelula generala se afla acum in Iglau.­­ LMC. Gablenz se afla deja la armata. LMC. Ramming au sositu in 5 iuliu cu vestele corpului sef la Olmüitz. In aceeași di­vortare­ Ji’a Olmüitz fu încuiata. Unui telegrama de ori (9 iuliu) in Herrn. Zig. spune ca prus­sianii se afla la Iglau. Cara si alte lucruri ale drumului de fera nordicu dela Vienn’a se strămută pe partea de sudu (média dî). Din aceste mesuri Vienn’a s’aru vedé ca ameninttata. Arh­iducele Wilhelm a sositu ranitu la Vienn’a. Ran’a o a capatalu in batali’a de la Königgrätz. Asemenea s’a ranitu si Ar­chiducele Iosifu. München 5 Juliu. Cortelulu supremu a armiei bavareze e in Kalb­ennordheim, se ascepta mobilisarea gardei na­­tionali. La média d î. Florenti’a 3 Iul. Fói’a oficiasa ital. scrie despre cortelulu generalu italianu . Pe terimulu venetianu până acum nu s’a intemplatu numai nisce atacuri de anteposturi singuratice. Austriacii și­ continuă es­­cursiunile loru ■ iara podulu de pe fluviulu Adige s’au prinsu. In­tre lancerii italiani sî husarii austrieci s’au intemplatu unu atacu, in urm’a carui’a unu oficierii austr­­a­cadiutu si m­ulu a fostu prinsu. — Austriacii astadi a impuscatu asupr’a orasiului Desen­­zano, insa nu-i potura strică. Austriacii la Goito si Monzambano au edificatu o punte de nai , carea e aperata prin fortaretie de pamentu. Se spune, ca in giurulu orasiului Peschier’a aru fi multi au­striacă Pol’a 5 Juliu. Dusmanulu a inceputu a descarcă tunurile asupr’a podului dela Borgoforte ; pe la amedia­ dî au incetatu canonadele. Garnisónele au desvoltatu bravura , pierderea : 5 morți sî 12 .ră­niți. Inimiculu in 2 sî 3 a 1. c. după luptele dela Sangiacomo sî Sant Antonio fu respinsu la Tocea d’Anfo. In Itali’a au reportatu învingere regimentulu rom. alu 50-lea, si limpede romanescu alu 63 numitu „König de Niederlande“ de­la Bistritia. Aici suntu înrolați bravii noștri români din Campia sî din Chioru. V­e­r­o­n’a G­iuliu. Inimiculu s’a retrasu dela Borgo forte , după ce cu ocasiunea atacului de eri au suferitu multu. Repara­rea pagubeloru s’a inceputu indata si acum se afla iara in stare perfecta de aparare.­­ Capitanulu Gredler dela venatorii imp. au avutu o lupta la laculu d’Ioiro, in carea au respinsu cu patru companii, pre 6000 de voluntari, 4 tunuri sî 2 luntri cu tunuri de cinci ori sî i-au stricatu sî 700 de ómeni. Florentina 7 iuliu. Austriacii au trecutu Minciulu îna­poi sî au risipitu podurile dela Goito. Protocolala Sichintiei Comitetului Asociatîunei tram­e române tînute in 4 iuliu 1866 c. n. sub presidiulu Ilustrutatei Sele Dlui Consiliaru Petru Manu, Hindu de fatia DD. membrii ai Comitetului, Ilustr. Sea D. Consiliaru gab. Pavelu Dunc’a, Bvrd. D. Protosingelu metropoli­­tanu, Nicolau Popea, D. Casieru la cass’a provinciala , Gabriilu Vaid’a, D. Dr. Ioanu Nemes, DD. prof. Zach. Boiu, I. Popescu sî Nicolau Cristea. Secret. 111. V. Rusu si D. Cassieru Asociatiunei Constant­in Stezaru.­­ 45. Presidiulu presenteza conspectulu despre starea fon­dului Asoc. pre tempulu acestei siedintie , din carele se vede, ca cass’a Asociatiunei — după subtragerea drogateloru de pân’ a­­cumu— are in proprietatea s’a , sum’a de 23.195. 70. 5 xr. v. a. Se ia spre sciinlia. § 46. Ioanne Ch­itu oficialu dominare in Hollod, trimite la presidiulu Asoc. unu opu alu seu intitulatu : „Viti’a cultivata“ cu acea rogare, ca sa se esamineze cu tóta rigorea, sî déca se va afla acomodatu sî corespundiatoriu, sa se tiparésca din mijlocele Asoc. Conclus». Se preda spre censurare Dioru prof. Zach. Boiu sî Nie. Cristea, cu acelu adausu, cu conferindu sî cu alti barbati de specialitatea resp., in un­a din siedinliele viitorie ale Comitetu­lui Asoc., sa dee unu raportu precutu se pore, mai detaiatu despre valorea sau meritulu susumentionatului opu. § 47. Fiinduca adunarea gen. a Asoc. traine romane pentru anulu cuvinte are sa se tina in Belgradu (Alb’a luli’a) asia Comi­­tetulu Asoc. se afla indemnatu a decide , ca despre terminulu tinerei adunarei gen. sa se incunosciin­­tieze si Magistratulu cetatiei, Belgradu. § 48. Aducendu-se înainte , cum ca mai multi dintre DD. Colectori ai Asoc. , caror’a in anii trecuti 1864 sî 1865 in ur­m’a unui Conclusu alu Comitetului Asoc. din 8 Nov. 1864 - 68. li s’a trimesu spre vendiare acte de ale Asoc., până ’n dîn’a de astadi n’a tramesa nici pretiusu actelor­, nici actele, sau ce­ va raporta in asta privintia : asta, in interesulu fondului Asoc. Comi­­tetulu Asoc. se afla motivatu a decide : . cu acei DD. Colectori ai Asoc. carii pân’acumu n’au tramesu nici pretiulu acteloru Asoc., nici a raportatu ce­va in ast’a pri­vintia, sa se provoce pre calea diurnaleloru natiunale ca se gra­­besca cu trimiterea pretiului cuvenitu pentru actele Asoc., ce le-a vendutu, reportandu totu odata sî despre numerulu esemplareloru nevendule inca. § 49. D. bibliotecariu alu Asoc. reporteza cum ca in urm’a unei cointielegeri verbale avute eu presidiulu int. alu Asoc. a procuratu o s­t­a­m­p­i­l­i­a pentru însemnarea cartîloru aflatóre ia bibliotec’a Asoc. sî ruga pre Comitoiu ca sa faca dispunere pen­tru esolvirea pretiului acestei stampilie, care după conto alaturatu face 6 fl. 50 xr. v. a. Conclusii. Secretariatulu se insarcineza a plati­ aceea suma din banii preliminați de adunarea gen. a Asoc., pre an. 1865/6, pentru trebuinttele curente ale Cancelariei Asoc. § 50. Se cetesce Conspectulu casei Asoc. despre interesele

Next