Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-10-09 / nr. 80

prin constitutiune, iata in fine resultatele ce cata sa ascepte cine­va dela nisce omeni alu carora elemente de viétia nu póte fi decâtu conspirările si anarc­i’a. Ce voru face insa cei dela ordinea in fati’a insulteloru ce au primitu dela roșii, dela acești omeni ai desordinei cari le cauta pricina, cari alerga la totu felulu de mijloce pentru a se impune alegatoriloru sî natiunei ce au devenitu c­a t­u­t­u­t­o­r­u de bătălie sî mijloculu de esploatare perpetua , in numele celoru mai sacre principii ? ! Ce voru face conservatorii in fati’a atatoru atacuri sî calumnii contr’a onorei sî demnității loru publice sî publice sî private ? Rupe-voru pentru totu deun’a ori ce re­­latiuni cu acești omeni, cari totu deon’a s’a servitu de densii ca de nisce unelte pentru scopurile loru particularie sî esclusiviste ? sau continua­ voru ca sî până acum a fi jucaria aceloru omeni cari au ultragiatu până sî chiaru mormintele pârintîloru loru ? Credemu, ca boerii se voru fi desceptatu acum sî se voru fi invetiatu minte, sî voru alunga dela densii pe amicii sî aliații loru cei falsi ca nu voiescu a mai avea nici o legătură politica sî nici o solidaritate cu acesti omeni ca nu mai recunoscu nici unu altu comitetu decâtu intregulu colegiu electorale alu natiunei sî la­­sandu astfelu alegatoriloru tata libertatea de actiune in afaceri po­litice. Cu modulu acest’a voru inceta urele sî desbinarile pentru deputatia, diverginti’a sî luptele de partitu nu si voru mai avea loculu, sî se va sfersî odata cu acésta lupta care a adusu tote relele sî tóte nefericirile pe capulu bietei națiuni. Caci națiunea , precum a dîsu cu dreptu cuventu printiulu D. Ghic’a, ne c­u­­­nosce pe fia-care ce paria suntem­u.— „Reform’a.“ Mari’a Sea Domnitoriuul, insotutu de d. ministru alu lucrari­­loru publice ad interim, au plecatu spre a visuti, trecendu prin Ter­­govisce, orasiele Câmpu-Lungu si Curtea-de-Argesiu. Duminec’a viitóre, M. S., intorcendu-se prin Pitești va fi ad­. D. printiu G. Stirbeiu , ministrulu de esterne, avendu a lipsi pentru putînu tempu dela postu ; prin decretu domnescu D. P. Ma­­vrogeni, ministrulu de finantie, este insarcinatu cu interimulu m­i­­nisteriului de esterne până la intorcerea dlui printiu Stirbey. Varietat­i. Maj. Sea Imperatulu Ferdinandu s’a intorsu la Prag’a sî a fosta primitu cu entusiasmu de câtra populatiune. Primatele Ungariei Soitowsky fu mai de multu tempu bolnavu. După scirile cele mai dincóce starea sanatatiei prelatului era forte precaria. Mejestatîle Sele Impe­ratulu sî Imperate­ s’a au insarcinatu pre cancelariulu Ungariei a se incunosci intiu dî de dî despre starea sanatatiei primatelui. Unu telegramu de eri spune ca au muritu in 19 Oct. n. Esc. Sea Eppulu rom. cat. M. F­oga­r­a si ne spune G. Tr. ca a fostu in Oct. n. in visita la Esc. Sea Metropolisulu gr. cat. Alesandru St. S­i­u­l­u­t­i­u in Blasiu. *** Ministrulu de finantie conte Laris­ch, care se afla in concediu, se dice ca si-a mai prelungitu concediulu. Afacerile ministeriului de finantie la port’a interimaru chefulu de secțiune de Beke, cd „subsecretariu de statu.“ *** Inalt’a c. r. comanda militaria a Herei a facutu dispusetiune, cu contumali’a pentru vitele cornute si raportate din Romani’a sa se reducă la 10 dile, pentru ca scirile despre starea sanatatiei vite­­loru e acum imbucuratorie. *** Docent­i’a dlui Dr. B­a­c­uc­i­u la academi’a c. r. de drepturi in Sabiia, ne spune o corespundintia a Gazetei Tr. din Clusiu, a datu de greutati mari. *** Necrolog­u. In Cernăuți repausu Vasiliu Ioan­o­­viciu profesoru, asesoru consistoriala si deputatu dietale. Me­ritele ce si le-a castigatu in viéti’a sea cea activa i dau dreptulu a fi gelitu de tiera, de literatur’a româna sî de biserica. Fia­i tie­­ran’a usióra! *** Dela Brasiovu afiamu , ca in tempulu colerei din urma unu­i, anume Hagi Ionitia Constantinu , Cavaleru de ordini c. r. austriaco, rucesci, turcesci sî francese, au contribuitu fórte multu la domolirea zeului, atâtu prin ajutoriulu seu medicinalu, câtu sî prin bunetatea animei sele, cu carea se interesă de bolnavi fara de a face deosebire intre clasele socitatiei. Pre cei seraci ia ajutatu cumpe­­randu-le multor’a insusi medicin’a. Despre aceste tote atesteza subscrierile de personele cele mai distinse ale Brasiovului. Totu pe base de documente mai aflamu ca acestu d­­au fa­cutu cure (de scrofule), la cari alti medici, in unu sîru de ani cu­­randu mereu, nu au pututu sa le ese in capeta , sî adeca in re­­stempu de vre-o 7 luni. Brasiovenii potu sa-si gratuleze , déca au unu atare barbatu in mijloculu loru. *** Din Aradu se scrie : La noi morbulu epidemicu dom­­nesce in forte mare grada, intr’atât’a câtu omulu celu mai sane­­tosu, in urmarea sgiiciuriloru in tempu de 4 ore remane mortu. Tempulu a inceputu a fi mai recorosu. *** (Colo 1M’a.) Dopa scirile, ce ni le aduce „Wr. Med. Presse“ numerulu personeloru cercate de cob­ra, dela erumperea ei in Austria (1 iuliu) până la 15 Sept. se urcă la 70,000, din­tre cari mai bine de 40,000 au cadiutu victima acelei’a. Sum’a acest’c intr’adeveru este însemnata sî infricosiata, sî tolusi, durerea ca din puține locuri ne vimu scrii despre contenirea ei. in singuraticele provincii se afla urmatórea proportiune. Sî adeca Austri’a infer, in Vien’a (până in 25 Sept.) s’au bolnăvită 2596, insanato­­siatu 617 , muritu 1131 , remasu bolnavi 530 ; in siesurile în­tinse s’au bolnavitu 12,690, insanatosiatu 6424, muritu 4327, re­masu boln. 1939. Austri’a super.: aci epidemi’a se ivi numai spo­radica. In unele tîuuturi , sî adeca in Boemi’a : s’au bolnavitu 24,523, insanatosiatu 10,885 , muritu 11,647 , remasu b. 1891. Moravi’a : s’au bolnavitu 31,189, insanatosiatu 15,345 , muritu 13,966, remasu b. 1889. Silesi’a : s’au bolnavitu 834, insanato­siatu 263, muritu 300, rematsu boln. 271. Bucovin’a : s’au bol­navitu 6789, insanatosiatu 2966, muritu 3134, remasu b. 689. In teritoriuiu administrativu alu Leopolei Galitiei : s’au bolnavitu 7191, insanatosiatu 2173, muritu 3­126, remasu b. 1392. In cer­­culu adm. alu Cracoviei, mai intâiu a fostu sporadica , după aceea in dîlele din urma a devenitu epidemica sî ad. s’au bolnavitu 181, insanatosiatu 80, muritu 33, remasu b. 98. Stiri’a : numai cașuri sporadice. In Litorale, Görz sî Triestu : s’au bolnavitu 396, in­sanatosiatu 101, muritu 137, remasu b. 125. In Ungari’a : s’au bolnavitu 7032, insanatosiatu 1794, muritu 3024, rem­asu b. 2214. In Croati’a sî Slavoni’a până in 15 Sept. se ivi numai sporadica, de atunci au inceputu a deveni epicimica. — a** D­u­e­l­u. Intre notitiele dîuarieloru nemtiesci aflamu sî urmatórea : In cercuri militarie au facutu sensatiune unu duela din păduricea cetatiei aprópe de capel’a Hermineloru la P­e­s­t ’a , ce s’a intemplatu intre doi oficieri dela unu regimentu de infant. Capitanulu­i. . . r., românu, fu provocatu din partea unui locot. super, in urm’a unei certe nationale. Duelulu s’a primitu, sî s’a alesu sabi’a cu arm’a de duelu; s’a aflatu sî secundanui sî sa őre dimineti’a se bateau duelantii in loculu aretatu. Capitanulu G. capatu o astfeliu de lovitura la mân’a stânga, incâtu acest’a­i spân­­diurâ până la in cheutori (?), sî in o astâ stare deplorabila trebui sa­ lu daca in cam la locuinti’a sea. Ambii ofiicieri au curtatu deja. Capitanulu G. s’a cerutu sa se transporte la Gratz.—• Ne­gru pare reu candu s’aru adeveri scirea acest’a. *** Notele cele neue de unuflorinu vom pasi in cerculatiune dela 1 Novembre n. De atunci se va sista fabricatiunea noteloru de banca de unu îl. cu tolulu. Pusei cu umplatur’a dinapoi pen­tru armat’a austriaca. Precum se aude puscile de fe­­ilulu acest’a, după sistemulu unui englezii Remington, s’au probatu in arsenalulu de artileria. Ele au o constructiune simpla asta in­catu ori ce omu sa se pota cu inlesnire servi de dens’a sî pre lângă aceea, póte sa dea 16 focuri pre minuta. In tóta armat’a se voru adapta puscile după sistemulu acest’a. Remasatrele (mostele) lui Ioanu Nepo­­m­u­c­u, care fura siraportate in tempulu resbelului la Salzburg, se voru reintorce indereptu la Prag’a. (Sicriulu in care suntu păstrate remasîtrele e de argintu massivu.) **#. Escessele contr’a lesuitiloru in Prag’a icu dimensiuni totu mai mari, Politi’a are continuu de lucru cu impedecarea sî do­molirea demonstratiuniloru. Legionari din c­or­pu­ra lui Klapka au mai sositu inca la Vien­a. Feciorii de rendu spunu toti unanimui ca au fostu instelati sî sedusi. Scriea despre decoratiunea sî dota­rea lui Klapka de catra regimulu prussianu o dec­lara „W. Abdo.“ de neadeverata. Kossuth a sositu in 13 Oct. n. in Milano. O brosiura ne veni amana, intitulata : “11/23 Fe­­bruariu 1866“ de Nicolae Cretiulescu, Bucuresci , tipografî’a lu­­cratoriloru associati pasagiulu românu 12. Brosiur’a cuprinde cele petrecute mai cu sema sub tempulu ministeriului Cretiulescu de sub domni’a lui Cuz’a. Ea arata cu o moderatiune sî tac­u cam rara obicinuita dincolo de Carpati, ca acei’a exageréza , cari vreu a incarca tóte relele de sub regimulu trecutu dlui Cretiulescu, sî arata ca acele rele dateza de mai nainte sî adeca, de candu erau la pu­tere dintre acei ce suntu sî afladi. Ministeriulu Cretiulescu au a­­vutu ce e dreptu greutati de a învinge pentru ca sa descurce încurcăturile de alții, insa au venitu 11/23 Februariu sî au facutu capetu la tóte planurile, prin care se putu statori o ordine in trebile tierei sî cu deosebire in ale finantieloru, însemnătatea comerciului Austriei cu T­u­r­c­i ’a. Din anu memorialu alu dlui Ferd. Haas c. r. consulu in Iași, a carui cuprinsu s’a publicatu in „Austri’a“, se vede, ca comercialu Austriei cu Turci’a cresce mereu. Pretiusu comerciului acestui’a socotitu de Haas suie la 140 milióne, séu cam a patra parte din comerciulu ce­lu are tînutulu (teritoriulu) vamalu austriacu cu tierile străine. Comerciulu pe mare e socotitu numai aprossima­­tivu, pe candu celu de pre uscatu este aretatu cu date detaiate. Esportulu din Austri’a câtra Turci’a întrece cu multu importulu de acolo. In 1864 negoliulu de esportu întrecea cu 88 °­0 pre celu

Next