Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-02-26 / nr. 17
Telegrafuln ese de doue ori pe s epteniana : joi’a si Duminec’a. — Prenume.1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a ioiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. tir’ pe o jumetate de anu 3. fi. 50. Pen Iu celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabiiu, in 26 Febr. (10 Mart.) 1867. tin provinciele din Monarchia pe an anu 8 fi. era pe o jumătate de anu 4 fi. v.;<. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12. e, anu. fi fi v. a. Inseratele se platescu pentru a inteia ora cu 7, cr. siculu , pentru a dou’a ora cu 6,'V, cr. ei pentru a treia repetire cu 3 V, cr. v. a. X" lî. A VIIA XV. O voce din provincia. De pe malulu Târnavei in 6 Martiu Noi provincialii nu putemu sa fimu totu in curentu cu politic’a dîlei. Afacerile familiarie, economice si déca suntu sî cele oficiali ne distragu dela evenemintele din sferele mai înalte. Numai candu lovescu de tolu tare, incâtu valurile loru se continua pana la noi ne mai trebîmu sî noi sî ne mai adunamu de tînemu „sfaturi“ politice, da cari miniștrii europeni insa nu vreu sa ia nici odata vre-o notitia. Absolutismulu sî centralismulu suntu greutati învinse pentru noi. Ce sguduituri au facutu acele pre la noi nu sciu cum ti asiu descrie mai la intielesu , destulu atât’a, ca au trecutu sî ce ne-au lasatu scimu cu totii. Dar acum eala dualismulu. Vei întreba ca simte-se pre la noi ceva in urm’a inaugurarei acestui’a ? Déca potu sa servesc« in privinti’a acest’a cu ceva, apoi eata ca spunu, ca déca cauți la diferitele nationalitati ale Transilvaniei, apoi indata poți observa bucuria nemărginită pre feliele magieriloru moderați, bucuria insa reservata pre fetiele celoru ultraisti , pentru ca nu s’au resturnatu statu quo , adeca pentru ca nu suntu delaturati toti amploiații actuali, ca sa se restaure die cei antemartiali in legătură cu cei din 1861, sî apoi sa faca dreptate după placulu loru; — prefetiele sasiloru parte bucuria silita parte ingrijire — pre ale româniloru insa seriositate deplina sî in câtu-va mâhnire pentru nestatornici’a politicei. Superarea nóstra cu tóte aceste nu aru fi tocm’a asta mare, pentru ca trecerea prin mai multe si grele sisteme , din esperintia , vedemu , ca nu ne-a pututu culca la pamentu, tari, pre lângă bun’a inttelegere. Noi amu fostu mai decâtu sistemele. Acum insa de candu cu istori’a cea prea cunoscuta, tiesuta de asta vara suntemu pe gânduri. Caci amu ajunsu la stadiulu acest’a , suntu numai acei’a de vina, cari au vrutu sa se puna la cârma, vrendu a resturna si a ignora pre capetrentele cele adeverate ale natiunei sî s’au pusu de a adunatu la 1493 subscriptiuni sub titul’a natiunei, alergendu la Vien’a spre a veni a casa fara nici unu resultatu , afara de bucuri’a lui Resprimata in Gazeta ; „ca asta trebuie, asta e bine !“ Cu tóte ca afara de busunarele cele golite de câte unu florina v. a. dela 1493 persóne, cu a câtor’a spese dieu ! bucurosu asta fi călătorită sî eu, nu până la Vien’a, ci de dóue ori până la Parisu , — nu s’a facutu nimic’a. Amu pune o modesta întrebare, ca are ce dîca acum cei purtati in Aprile si cari in pelitiune nu a pututu află nici o cerere din cele apromise, candu se culegea plenipotieniele ? Póte, ca ascelii Gazetei intru acest’a-si afla bucuria ca au fostu norocosi de au adunatu 1400 de subscrieri ? déca e acést’a , atunci noi de dóue ori pe atâtea subscriptiuni puteamu sî aduna sî apoi ore care aru fi avutu majoritatea pre partea seai sî are care aru fi fostu vocea natiunei ? 1 Decâtu astea tóte tréca duca-se. Ne miramu numai cu floru, déca ne-au adusu la stadiulu acest’a, nu deslega nodulu gordicu sî nu ne lumineza situatîunea viitoriului, ca sa nu alunecumu sî sa scimu pe ce carare vomu se mergemu. Dar ce me incerca eu? pentru ca precum amu pututu vedé, in zadaru ne adressâmu câtva densii , ca mi frica ca in locu sa ne lumineze, ne încurca mai tare sî ne ducu pe terenulu ilegalității sî a contradictiuniloru esemplarie dela alegerea senatorului sasu din Brasiovu. Sa i lasamu dara sî sa ne cautamu de lucru , besendu firulu de până acum’a continuatu de barbatii natiunali cu Escel. Sea Metropolitulu Andreii Br. de Siagun’a in frunte, cu unulu dintre Presiedintii natiunali, remanendu totu pe terenulu activitatii, luandu parte la tote adunările publice, fia acelea ori sî unde voru fi chiamate sî aperandu acolo căușele natiunale „intra muros legam“ cu viziru deschisu , cu națiune egalu indreptatîta, sî nu cu „petilîurii“. Déca pe calea acést’a drepturile nostre totuși nu voru fi respectate, atunci nu e vin’a nóstra, ci ale ei urmări grele le va suportă acel’a, care le-au causato.— Dreptu ca tempuri grele amu ajunsu pentru națiunea nóstra, insa avemu firma credintta in Majestatea mea, ca nu ne va lasă sa fimm neindreptatîti , sî unu omenu bunu alu Regimului de neam este acel’a, ca amploiații din Transilvani’a românu in statu quo după amendamentulu Ministeriului magiam. — Amu trebui sa ne tememu sî mai tare de cins’a nóstra natiunala, candu aru apuca cârm’a in mân’a uftraistiloru carii numai după resturnarea amploiatîloru de acum’a in deosebire insa a amploiatîloru români venéza. Spre asertulu acestui adeveru nu trebuie alt’a decâtu sa cetimu cu atentiune articulii lui Gr. FI. F. din nr. 25 a lui „Kol. Köz. “sub titul’a w Felső Fehérmegye“ in care se acatia de prédemn’a persona a N. S. D. Láday Comite supremu, uniculu Comite suprema românu, care ne-au remasu in Transilvani’a , sî cu atâta mai placutu, cu câtu e unu omu dreptu falia cu ori sî ce națiune, numai cu clubulu ultraistiloru din F. nu, cari sub masca, ca se lupta pentru corstitutiune sî dreptulu poporului, sî pentru susținerea sî câștigarea alodialitatii a paduriloru venera după poeturile “cerca grase , ca «a pata apoi sî pe omenii săteni, cari au avutu drepturi de pasculu sî lemnaritu in pădurile Domnesci , a-i opri dela usuarea drepturiloru loru demunlandui nu cu prevaricatoii, ci ca criminalisti de violentia publica Sapienti sat ! — Dara ne-a feri Duranedieu de cârm’a ultraistiloru sî speramu, intr’unu viitoriu mai bunu ! — J Din Festa. In siedinti’a casei deputatîloru din 2 Marte n. s’au incuvinlitatu condusulu celu d’anlâiu de indemnitate , care s’au cerutu ministeriulu ungurescu sî s’au primitu propunerea regimului privitóre la radicarea contributiuniloru sî susținerea monopoleloru până la finea an. 1867, cu putina modificatiune . Siedinti’a au fostu interesanta sî s’au continuatu sî sér’a. După propunerea regimului veni la ordinea dî- lei o contrapropunerea lucrata de Madarasz sî consorți, carea după o motivare mai îndelungata se culmina in urmatoriulu amendementu : „Ministeriulu se imputernicesce : 1) ca sa efeptueze propunerea speseloru administratiunei lferei pe calea unui împrumutu (ilaritate mare), in privinti’a carui’a mărimi sî modalitati va avea sa asterna câtu mai curend lu propunerile sele dietei. 2) sa suspende de speciele de contributiune de până acum, taxele, contributiunile indirecte precum sî monopolurile , cari au fostu introduse in contr’a legei , deore-ce ministeriulu numai asta va fi in stare, sa ajute in adeveru poporului prin deplin’a restituire a constitutiunei.“ Unu membru alu stângei estreme cere, ca propunerea acest’a sa se dea la tipariu sî până atuncea sa se amane pertractarea propunerei regimului. Pressedintele se declara in contr’a acestei observări. După acést’a vorbesce Colomann Tisza sî dîce, ca de sî situatîunea, in care se afla diet’a e seriósa sî forte dificila, cu deosebire din privinti’a radicarei contributiuniloru introduse fara influinti’a dietei sî din privinti’a sustîngei monopoluriloru , cari apasa intereselerutierei , totusi împuternicirea in privinti’a acést’a nu se póte refusa, caci déca aru fi silitu ministeriulu legatu, ca din lips’a mijloceloru necesarii sa se retraga sî sa-si termine lucrarea restitutiunei, aluneca pré lesne s’aru pute ivi de nou unu provisoriu, carele fara învoirea dietei aru rădică contributiunile sî monopolurile acelea nu numai pe unu anu, ci pe unu tempu nemarginitu. Elu primesce propunerea in genere sî-si retine numai de a face unu amendementu la desbaterea speciala in unele privintie. Madarasz (pentru imprumiutu) motiveza propunerea stângei estreme sî dice intre altele , ca numai diet’a sî regele incoronatu e indreptatîtu a crea contributiuni. In contr’a lui Madarasz vorbesce Deák sî dîce intre altele, ca cine au auditri pre Madarasz vorbindu mai ca aru credo, ca ministeriulu nu aru avea de cugetu deocaradita altu ceva decâtu sa traga flimandîloru bucatur’a cea de pe urma din gura sî sa o vîre in cass’a loru, ceea ce este departe de adeveru, sî ca pre lângă tota elocuinti’a lui un’a totu nu sa succesti, adeca ca sa faca sa preda, ca elu (Madarasz) aru fi mai liberala decâtu barbatii de statu din revolutiunea francosa din a. 1849, cari si au tînutu de datori’a cea d’antâiu, de a vota contributiunile, ce erau in vigóre, sî pre anula urmatoriu. (Aplausu.) Sî totusi contributiunile acestea erau tocm’a asia de polínu Egali, ca si cele de acum’a la noi. Caus’a fu ca pe atunci au domnitu lipsa in Franci’a. Apoi su combate pre Madarasz in privinti’a împrumutului s’ arată , ca prin acést’a mai cu* rendu s’aru derima popor« tu, decâtu i s’aru serva interesele lui, cheia După ce mai vorbiră sî alții pressedintele Îndesbaterea generala se pasieste, la votare : Se afla 317 voturi (partit’a lui Deák sî stâng’a) pentru, sî 18 voturi CuTlir cl plupul votțj Fi Oficinului. Presiedintele deschide desbaterea speciala. In urm’a celoru de mai susu face Tisza sa alinea I. a proiectului indemnitatiei unu amendementu, ca minstrulu de finantia sa observe la radicarea restantieloru de contributiune crutiarea cea mai mare. Si iera altuia, ca in loculu cuvintelor« „pentru spesele comuni ce se voru otari de dieta“ sa Se duca „pentru acoperirea speseloru statului tierei.“ Ministru'presedinte contele Andrássy replica, ca elu au dechlaratu in vorbirea, ce o au tînutu la ocuparea postului , ca nu va cerca a face schimbare in legi fara numai pe cale constiututionala; pentru aceea nu vrea nici decima , sa prejudece cu espressiunea aceea a cestiunei de constituțiune; mai încolo, ca spese comuni voru fi sî de aci inainte, precum spesele curbei sî ale aperarei patriei, ca principiulucelu d’anlâiu alu ministeriului este responsabilitatea, carea nu e cu parintia fara o pasare chiara sî determinata in susu si in josu (aplause). In fine se ruga ca sa se ia in considerare situatiunea unui ministru, carele nu póte numai asta trimite bani la Viena nici pentru spesele curtiei , nici ale aperarei, nici pentru spese diplomatice. (Aplausu in drépt’a. Pata y deehiara intre cele mai vii espressiuni de ilaritate din partea casei, ca la cuvintele dlui pressedinte s’au petrunsu fiori reci, ca elu au ganditu la sutele de mii pentru pensiune la servitorii sistemei de mai nainte. La votare majoritatea se deciara pentru tinerea testului. Asemenea se respinge după o desbatere scurta si unu altu amendamentu totu alu lui Tisz’a facutu