Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)

1867-05-28 / nr. 43

Telegrafulu ese de doue ori pe septe­­mana : joi’a si Duminec’a. — Prenume­­ratiunea ne face in Sabiiu la espertitur­a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. ur’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. I’en­­a celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabiiu , in 28 Maiu (9 iuniu) 1867. tru provinciele din Monarchia pe ann anu­l 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 a­p6­­i anu. 6 fl v. a. Inseratele se platescu pentru linteia era cu 7. cr. sirulu , pentru la dou’a ora cu 51/. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/a cr. v. a. NTM 43. AMU XV. Sabiiu, 27 Maia. Din caus’a festivitatiei incoronarei Moj. Sele Imperatului ca Rege apostolicu al­ Ungariei se ce­­­­lebra sub pontificarea Pre on. P. Protopopu si Di­­rectorulu Seminariului gr. or. de aici 1. N­­a­n­n­i’a , de mai multi preoți sant’a Liturgia, la care ocasiune se ceri rugăciune din genunchi pentru indelung’a sî fericit’a sanetate a Majestatiei Sele,­ctorulu a contri­­buitu multa la infrumsetiarea serbatórei esecutandu forte bine tóta Liturgia sî in fine imnulu imperatescu. Freneminte politice. Sabiiu 27 Maiu. In diet’a Ungariei siedinii’a din 2 luniu se a­­sternu actele cele momentesc recerute la încoro­narea regiloru Ungariei constatatóre din diplom’a inaugurala, formul’a de juramentu sî legea despre abducerea de tronu (vedi sî la rubr. Din Pest’a). Actele aceste venite înaintea casei deputatîloru in 3 luniu cu proiecte sî primite in 4 luniu de con­d­use, suna : Diplom­’a inaugurata Noi Francisca Iosifu etc, etc. cu Rege apo­­stolicu alu Ungariei si tieriloru tínatóre de dens’a, pre­­damu memoriei prin diplom­’a nóstra inaugurata de fatia, ca: Dupa­ce Domnulu atotu serenissimu, carele au domnilu gloriosu Ferdinandu I, Imperatulu Austriei, ca Rege alu Ungariei alu cincilea cu acestu nume, Unchiulu Nostru adencu veneratu sî iubitu, prin documentulu de abdicatiune datu dela sine inca in 2 Decembre 1848 in Olmü­lz, a abolisu solemna de corón’a de Impe­­ratu austriacu, precum si de coronele celorulalte tieri aflatóre sub domni’a sea, dupa­ ce mai departe Se­­renissimulu Domnu Archiduce c. r. Franciscu Carolu, Părintele Nostru adencu veneratu si ferbinte iubitu, carui după ordinea de ereditare s’a cuvenitu suc­­cessiunea tronului, la aceeași ocasiune a dec­laratu cu asemenea solemnitate resemnarea sea . —­ nsia după ordinea de ereditare statorita prin art. de lege I sî II din 1723 successiunea tronului regescu in Ungari’a sî tierile tínatóre de ea a trecutu la noi , cu erede indreptatîtu dupa lege. Noi amu sî primitu regimulu , insa pentru pedeci ponderese intrate la mijlocu nu amu pututu sa Ne incoronamu, ca Rege alu Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea in restem putu aretatu in art. de lege III. din an. 1791. Chiamandu Noi mai lard în dieta in 1861 pentru încoronarea Nostra, amu asternutu dietei amintitele documente de abducere ale Majestatei Sele Impera­tului si Regelui, a Unchiului Nostru adeneu vene­ratu sî In. Sele c. r. a Domnului Archiduce Fran­ciscu, a Părintelui Nostru cu pietate fresca iubita ; încoronarea Nostra insa din impregiurari si greutati suversante nici atunci nu s’a pututu duce in îndeplinire. 2. De aceea amu chiam­atu de nou pre Decem­bre 1865 in liber’a cetate reg. Pest’a diet’a pre­­senta spre inauguratiunea Nostra regesca sî înco­ronare s’ amu deschisu sî condusu persón’a nóstra preinalta acésta dieta, neincelatu­ii După con­sultări mai îndelungate Ni-a succesu, spre bucuri’a animei Nóstre parintesci, prin restituirea constitu­­tiunei, a inlatura tóté greutatîle, din a caroru causa s’a amanatu pana acum regesc’a Nostra inaugura­­tiune sî încoronare. 3. Acele temeri insa, cari diet’a din 1861, cu privire la documentele de abdicatiune din partea Mat. S. Dlui Imperatu sî Rege Ferdinandu V, a Unchiului Nostru adencu veneratu si iubitu sî In. Sele c. r. a Dlui Archiduce Franciscu Carolu, a Părintelui Nostru cu pietate fresca iubitu, Ni le-au subster­­nutu in repetate adrese, le-au rasipitu dechiar atîu­­nea ministeriului Nostru responsabilu, data in die­t’a de fatia in numele Nostru , in carea acel’a pre inaltulu Nostru consimtiementu su esplica intr'acolo, ca din defectele formali ale amintiteloru abdîcatiuni sa nu se deducă urmari vatematore pentru autono­­mi’a sî independinti’a tierei sî ca de aci înainte ac­­tulu abdîcerei de tronu sa se faca prin deosebita a­­mintire de Ungari’a sî cu insolinl­area acestei’a sî pre lângă învoirea sea consfîtulîn nala— sî ca in pri­­vinti’a acést’a spre asigurarea drepturiloru tierei , după încoronarea solemna sa se faca o lege pro­pria. 4. Magnații sî representantii tierei, luandu in consideratîu ne ordinarea legiloru patriotice, dorescu in intielesulu acelor’a, ca Noi sa Ne incoronamu cu eredete legitimu sî adeveratu alu corónei sî tro­­nului Ungariei sî tieriloru tínatóre, de aceea cu su­punere omagiala s’au intorsu câtva Noi sî Ne-au rugatu supusa, sa ne ind­urumu a primi gratiosu in diplom’a, ce e de a se da amesuratu legiloru tierei la tata intemplarea inainte de norocos’a nóstra în­coronare, spre asecurarea drepturiloru tierei punctele de mai josu sî cele cuprinse in­trensele, a le a­­proba sî întări cu puterea Nostra regala sî a le observă Noi in sîne gratiosu, precum sî a face sa le observe sî alții. Cuprinsulu acestoru puncte e . 5. Vomu tine sântu si nevatematu sî prin puterea nóstra regala vomu face sa tîna sî alții re­gesc’a successiune ereditaria de tronu, statorita in articulii de lege I sî II din 1723 ; ducerea in în­deplinire a incoronarei in intelesulu articuliloru de lege din 1723; constitutîunea Ungariei sî a tieriloru tínatare de ea legal’a ei independintia libertate sî in­­tregitate teritoriala. Vomu padi cu canlienia sî j strinsu sî prin puterea Nóstra regala vomu face sî pre alții sa se padiesca libertatîle ce sustau legelminte, privilegiele, legalele vechi obiceiuri ale Ungariei sî tieriloru tínatare de ea sî legile aduse pre calea dietei sî sanc­iunate de glorioșii noștri antecessori, de încoronații regi ai Ungariei, precum sî acele legi ce se voru aduce de aci inainte prin dieta sî se voru sancțiuna de noi cu rege incoronatu ungurescu sî adeca iu­lóle punctele, articulii sî clauselele, după cum se va stator­­intielesulu sî esercitarea acelor’a prin consensulu comunu alu Regelui sî dietei , fa­­cendu-se esceptiune cu acele clausule radicate ale legei lui Andrea II de odinióra dein anulu 1222 , care se începe asta : „Quodsi vero Nos“ până la cuvintele: „in perpetuum facultatem.“ Spre ase­cutarea tuturoru acestor­a va servi li acela jura­­mentu regescu, carele Noi la ocasiunea incoronarei Nóstre, lu vomu depune pre cuprinsulu diplomei Nóstre regesei de fatia, punendu de base testulu ju­­ramentului, regescu a autecesorului Nostru gloriosu Ferdinandu I. G. Sant’a corona a tierei araesuratu in­­datinarei vechi legali a locuitoriloru tierei si legiloru patriei o vomu păstră pururea in liera, in­­crediendu-o veghiarei de persóne luviene, alese din sinulu ei (tierei) sî însărcinate cu acést’a, fara re­­spectu la diferintia de religiune. 7. Tóte partîle acele sî provinciele Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea, cari suntu deja recâștigate, sî acele, cari cu ajutoriulu lui Ddicu inca se vomu recastiga , in intielesulu juramentului Nostru de în­coronare le vomu re’mpreuna ca numitulu regatu sî tierile tínatóre de densulu. 8. La intemplarea, de carea gratu’a lui Odieu sa ne feresca— candu aru urmă stingerea urmato­­riei archiduciloru austriaci de ambe sessurile, prin martea descendentîloru Imperalîloru sî regiloru un­­guresci : antâiu a strabunulu Nostru de gloriósa memoria Carolu IV respective alu III, apoi odinióra Iosifu I sî in fine Leopoldu I; atunci prerogative alegerei de Rege sî încoronare revine, după prescri­­sulu articuliloru de lege I sî II din 1723, séra la Ungari’a sî tierile tínatare de dens’a sî rem­ane la aceste tieri după obiceiurile sorii vechi nevatemale in valórea sî fiinti'a lor de odinióra. 9. Precum acest’a se cuprinde susu in punc­­tulu 1, de cate­ ori va fi in teritoriu de a se duce in îndeplinire prin dieta o astfelu de încoronare, e­­redii sî următorii Noștri, regii ereditari încoronând, voru fi îndatorați a face sa preceda primirea ase­­cutoriloru cuprinsa in diplom’a acest’a s’ a face ju­ramenta pre ele. 10. Primindu Noi gratiosu asia dara rugarea de mai susu a dietei, recunoscemu din gratiós’a a plecare a animei nóstre parintesci tóte punctele in­cise mai susu sî ce e cuprinsu intr’ensele singura­­ticu sî preste totu de dreptu sî Noua acceptabilu­ sî Ne alaturamu la densele cu consimtiementulu Nostru gratiosu, promitendu si asigurandu cu cu­­ventulu nostru regescu Ungariei sî tieriloru tínató­re de ea, ca tóté cele premerse le vomu observă atâtu Noi, câtu vomu face ca acele se fiu observate de toti supusii nostri de ori ce ranga sî stare, asia după cum se primimu, le incuviiniiâmu sî le intarimu prin acésta diploma a nóstra de fatia­ ama 11. Spre incredintiarea si asecutarea acestei’a subscrisu cu propria Nóstra mâna diplom’a acést’a sî o amu intaritu prin atenuarea sigilului Nostru regescu. Datu etc. Formul’a juramentului. Noi Franciscu Iosifu I. din grafi’a lui Odicu etc. ca Rege apostolicu sî ereditariu alu Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea, jurâmu pre Ddieulu celu viu, Sânt’a fecióra Mari’a sî toii Sântii, ca vomu păstră Bisericile lui Ddiu, Jurisdictîunile Ungariei sî tieri­loru tínatóre de acést’a, locuitorii preotiesci sî lumeni tóte stările in drepturile, privilegiele, libertatîle, prero­gativele, legile, sî in tóte usurile vechi bune sî­­ le bune tînute. A face dreptate fia carui’a a susține nevatemate drepturile , constitutîunea independinti’a legala sî intregitatea teritoriala a Ungariei sî tieri— loru surori, a observa legile gloriosului Rege An­drea II (cu escepțiunea finei dela articululu 31 a aceloru legi cari se începu : „Quod si vero Nos“ până la cuvintele : „in perpetuum facultatem); a nu instraíná sî a nu angusta marginile Ungariei sî a tie­riloru adrecse sî a celoru ce se lîau de aceste tieri sub ori-ce drepturi sî­litule, din contra incalu va fi cu putintia a adauge sî a estinde sî a face totu ce putemu face pentru binele publicu, glori’a sî înmul­tirea tieriloru acestor’a ale nóstre pre calea ecui­­tatiei. Asta sa ne ajute Doieu sî toti sâniii sei. Articula «Se lege despre abdicatiunea de Tronu 1848 a M­ajestatiei Sele c. r. apostolice intemplata la Ferdinadu V sî abducerea dela dreptulu de successiune a In. Sele c. r. Archiducele Franciscu Carolu. § 1. De­ore­ce Majestatea Sea cesaro rege­sca apostolica Ferdinandu V a abdîsu de Tronu.— In. Sea c. r. Archiduce Franciscu Carolu insa în același tempu de successiunea la Tronu,— ce i se cuvenea după Majestatea Sea c. r. apostolica Fer­dinandu V, in intielesulu art. de lege I sî II dela 1723,­aceste dóue abdîceri tier’a le va in articula mai lardîu. § 2. De­ore­ce insa respectivele documente de abdicatiune, cari se așternuse dietei din 1861 vorbescu in genere sî numai despre imperiulu au­striacu sî de tierile tínatare de acest’a. Ungari’a insa nu e mentiunata deosebi in acele, ca tiéra du­pă constitutiunea ei propria de sine statalare;— de­ore-ce mai departe acele documente nici nu s’au impartasîtu dietei spre a fi la tempulu seu desbatute, primite si inarticulate : diet’a prin acést’a se apera serbatoresce contr’a tuturoru consecuintieloru vate­matore ce s’aru pute deriva de aci fatia cu autonomi’a si independinti’a Ungariei. 3. Totu odata se statoresce cu viitórea asigurare, ca de aci inainte fia­care abdi­ privire la cnniune de tronu ce aru pute­rnna sa se intemple

Next