Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-05-28 / nr. 43
Telegrafulu ese de doue ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea ne face in Sabiiu la espertitura foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. ur’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. I’ena celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabiiu , in 28 Maiu (9 iuniu) 1867. tru provinciele din Monarchia pe ann anul 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 ap6i anu. 6 fl v. a. Inseratele se platescu pentru linteia era cu 7. cr. sirulu , pentru la dou’a ora cu 51/. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/a cr. v. a. NTM 43. AMU XV. Sabiiu, 27 Maia. Din caus’a festivitatiei incoronarei Moj. Sele Imperatului ca Rege apostolicu al Ungariei se celebra sub pontificarea Pre on. P. Protopopu si Directorulu Seminariului gr. or. de aici 1. Nanni’a , de mai multi preoți sant’a Liturgia, la care ocasiune se ceri rugăciune din genunchi pentru indelung’a sî fericit’a sanetate a Majestatiei Sele,ctorulu a contribuitu multa la infrumsetiarea serbatórei esecutandu forte bine tóta Liturgia sî in fine imnulu imperatescu. Freneminte politice. Sabiiu 27 Maiu. In diet’a Ungariei siedinii’a din 2 luniu se asternu actele cele momentesc recerute la încoronarea regiloru Ungariei constatatóre din diplom’a inaugurala, formul’a de juramentu sî legea despre abducerea de tronu (vedi sî la rubr. Din Pest’a). Actele aceste venite înaintea casei deputatîloru in 3 luniu cu proiecte sî primite in 4 luniu de conduse, suna : Diplom’a inaugurata Noi Francisca Iosifu etc, etc. cu Rege apostolicu alu Ungariei si tieriloru tínatóre de dens’a, predamu memoriei prin diplom’a nóstra inaugurata de fatia, ca: Dupace Domnulu atotu serenissimu, carele au domnilu gloriosu Ferdinandu I, Imperatulu Austriei, ca Rege alu Ungariei alu cincilea cu acestu nume, Unchiulu Nostru adencu veneratu sî iubitu, prin documentulu de abdicatiune datu dela sine inca in 2 Decembre 1848 in Olmülz, a abolisu solemna de corón’a de Imperatu austriacu, precum si de coronele celorulalte tieri aflatóre sub domni’a sea, dupa ce mai departe Serenissimulu Domnu Archiduce c. r. Franciscu Carolu, Părintele Nostru adencu veneratu si ferbinte iubitu, carui după ordinea de ereditare s’a cuvenitu successiunea tronului, la aceeași ocasiune a declaratu cu asemenea solemnitate resemnarea sea . — nsia după ordinea de ereditare statorita prin art. de lege I sî II din 1723 successiunea tronului regescu in Ungari’a sî tierile tínatóre de ea a trecutu la noi , cu erede indreptatîtu dupa lege. Noi amu sî primitu regimulu , insa pentru pedeci ponderese intrate la mijlocu nu amu pututu sa Ne incoronamu, ca Rege alu Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea in restem putu aretatu in art. de lege III. din an. 1791. Chiamandu Noi mai lard în dieta in 1861 pentru încoronarea Nostra, amu asternutu dietei amintitele documente de abducere ale Majestatei Sele Imperatului si Regelui, a Unchiului Nostru adeneu veneratu sî In. Sele c. r. a Domnului Archiduce Franciscu, a Părintelui Nostru cu pietate fresca iubita ; încoronarea Nostra insa din impregiurari si greutati suversante nici atunci nu s’a pututu duce in îndeplinire. 2. De aceea amu chiamatu de nou pre Decembre 1865 in liber’a cetate reg. Pest’a diet’a presenta spre inauguratiunea Nostra regesca sî încoronare s’ amu deschisu sî condusu persón’a nóstra preinalta acésta dieta, neincelatuii După consultări mai îndelungate Ni-a succesu, spre bucuri’a animei Nóstre parintesci, prin restituirea constitutiunei, a inlatura tóté greutatîle, din a caroru causa s’a amanatu pana acum regesc’a Nostra inauguratiune sî încoronare. 3. Acele temeri insa, cari diet’a din 1861, cu privire la documentele de abdicatiune din partea Mat. S. Dlui Imperatu sî Rege Ferdinandu V, a Unchiului Nostru adencu veneratu si iubitu sî In. Sele c. r. a Dlui Archiduce Franciscu Carolu, a Părintelui Nostru cu pietate fresca iubitu, Ni le-au substernutu in repetate adrese, le-au rasipitu dechiar atîunea ministeriului Nostru responsabilu, data in diet’a de fatia in numele Nostru , in carea acel’a pre inaltulu Nostru consimtiementu su esplica intr'acolo, ca din defectele formali ale amintiteloru abdîcatiuni sa nu se deducă urmari vatematore pentru autonomi’a sî independinti’a tierei sî ca de aci înainte actulu abdîcerei de tronu sa se faca prin deosebita amintire de Ungari’a sî cu insolinlarea acestei’a sî pre lângă învoirea sea consfîtulîn nala— sî ca in privinti’a acést’a spre asigurarea drepturiloru tierei , după încoronarea solemna sa se faca o lege propria. 4. Magnații sî representantii tierei, luandu in consideratîu ne ordinarea legiloru patriotice, dorescu in intielesulu acelor’a, ca Noi sa Ne incoronamu cu eredete legitimu sî adeveratu alu corónei sî tronului Ungariei sî tieriloru tínatóre, de aceea cu supunere omagiala s’au intorsu câtva Noi sî Ne-au rugatu supusa, sa ne indurumu a primi gratiosu in diplom’a, ce e de a se da amesuratu legiloru tierei la tata intemplarea inainte de norocos’a nóstra încoronare, spre asecurarea drepturiloru tierei punctele de mai josu sî cele cuprinse intrensele, a le aproba sî întări cu puterea Nostra regala sî a le observă Noi in sîne gratiosu, precum sî a face sa le observe sî alții. Cuprinsulu acestoru puncte e . 5. Vomu tine sântu si nevatematu sî prin puterea nóstra regala vomu face sa tîna sî alții regesc’a successiune ereditaria de tronu, statorita in articulii de lege I sî II din 1723 ; ducerea in îndeplinire a incoronarei in intelesulu articuliloru de lege din 1723; constitutîunea Ungariei sî a tieriloru tínatare de ea legal’a ei independintia libertate sî intregitate teritoriala. Vomu padi cu canlienia sî j strinsu sî prin puterea Nóstra regala vomu face sî pre alții sa se padiesca libertatîle ce sustau legelminte, privilegiele, legalele vechi obiceiuri ale Ungariei sî tieriloru tínatare de ea sî legile aduse pre calea dietei sî sanciunate de glorioșii noștri antecessori, de încoronații regi ai Ungariei, precum sî acele legi ce se voru aduce de aci inainte prin dieta sî se voru sancțiuna de noi cu rege incoronatu ungurescu sî adeca iulóle punctele, articulii sî clauselele, după cum se va statorintielesulu sî esercitarea acelor’a prin consensulu comunu alu Regelui sî dietei , facendu-se esceptiune cu acele clausule radicate ale legei lui Andrea II de odinióra dein anulu 1222 , care se începe asta : „Quodsi vero Nos“ până la cuvintele: „in perpetuum facultatem.“ Spre asecutarea tuturoru acestora va servi li acela juramentu regescu, carele Noi la ocasiunea incoronarei Nóstre, lu vomu depune pre cuprinsulu diplomei Nóstre regesei de fatia, punendu de base testulu juramentului, regescu a autecesorului Nostru gloriosu Ferdinandu I. G. Sant’a corona a tierei araesuratu indatinarei vechi legali a locuitoriloru tierei si legiloru patriei o vomu păstră pururea in liera, incrediendu-o veghiarei de persóne luviene, alese din sinulu ei (tierei) sî însărcinate cu acést’a, fara respectu la diferintia de religiune. 7. Tóte partîle acele sî provinciele Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea, cari suntu deja recâștigate, sî acele, cari cu ajutoriulu lui Ddicu inca se vomu recastiga , in intielesulu juramentului Nostru de încoronare le vomu re’mpreuna ca numitulu regatu sî tierile tínatóre de densulu. 8. La intemplarea, de carea gratu’a lui Odieu sa ne feresca— candu aru urmă stingerea urmatoriei archiduciloru austriaci de ambe sessurile, prin martea descendentîloru Imperalîloru sî regiloru unguresci : antâiu a strabunulu Nostru de gloriósa memoria Carolu IV respective alu III, apoi odinióra Iosifu I sî in fine Leopoldu I; atunci prerogative alegerei de Rege sî încoronare revine, după prescrisulu articuliloru de lege I sî II din 1723, séra la Ungari’a sî tierile tínatare de dens’a sî remane la aceste tieri după obiceiurile sorii vechi nevatemale in valórea sî fiinti'a lor de odinióra. 9. Precum acest’a se cuprinde susu in punctulu 1, de cate ori va fi in teritoriu de a se duce in îndeplinire prin dieta o astfelu de încoronare, eredii sî următorii Noștri, regii ereditari încoronând, voru fi îndatorați a face sa preceda primirea asecutoriloru cuprinsa in diplom’a acest’a s’ a face juramenta pre ele. 10. Primindu Noi gratiosu asia dara rugarea de mai susu a dietei, recunoscemu din gratiós’a a plecare a animei nóstre parintesci tóte punctele incise mai susu sî ce e cuprinsu intr’ensele singuraticu sî preste totu de dreptu sî Noua acceptabilu sî Ne alaturamu la densele cu consimtiementulu Nostru gratiosu, promitendu si asigurandu cu cuventulu nostru regescu Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea, ca tóté cele premerse le vomu observă atâtu Noi, câtu vomu face ca acele se fiu observate de toti supusii nostri de ori ce ranga sî stare, asia după cum se primimu, le incuviiniiâmu sî le intarimu prin acésta diploma a nóstra de fatia ama 11. Spre incredintiarea si asecutarea acestei’a subscrisu cu propria Nóstra mâna diplom’a acést’a sî o amu intaritu prin atenuarea sigilului Nostru regescu. Datu etc. Formul’a juramentului. Noi Franciscu Iosifu I. din grafi’a lui Odicu etc. ca Rege apostolicu sî ereditariu alu Ungariei sî tieriloru tínatóre de ea, jurâmu pre Ddieulu celu viu, Sânt’a fecióra Mari’a sî toii Sântii, ca vomu păstră Bisericile lui Ddiu, Jurisdictîunile Ungariei sî tieriloru tínatóre de acést’a, locuitorii preotiesci sî lumeni tóte stările in drepturile, privilegiele, libertatîle, prerogativele, legile, sî in tóte usurile vechi bune sî le bune tînute. A face dreptate fia carui’a a susține nevatemate drepturile , constitutîunea independinti’a legala sî intregitatea teritoriala a Ungariei sî tieri— loru surori, a observa legile gloriosului Rege Andrea II (cu escepțiunea finei dela articululu 31 a aceloru legi cari se începu : „Quod si vero Nos“ până la cuvintele : „in perpetuum facultatem); a nu instraíná sî a nu angusta marginile Ungariei sî a tieriloru adrecse sî a celoru ce se lîau de aceste tieri sub ori-ce drepturi sîlitule, din contra incalu va fi cu putintia a adauge sî a estinde sî a face totu ce putemu face pentru binele publicu, glori’a sî înmultirea tieriloru acestor’a ale nóstre pre calea ecuitatiei. Asta sa ne ajute Doieu sî toti sâniii sei. Articula «Se lege despre abdicatiunea de Tronu 1848 a Majestatiei Sele c. r. apostolice intemplata la Ferdinadu V sî abducerea dela dreptulu de successiune a In. Sele c. r. Archiducele Franciscu Carolu. § 1. Deorece Majestatea Sea cesaro regesca apostolica Ferdinandu V a abdîsu de Tronu.— In. Sea c. r. Archiduce Franciscu Carolu insa în același tempu de successiunea la Tronu,— ce i se cuvenea după Majestatea Sea c. r. apostolica Ferdinandu V, in intielesulu art. de lege I sî II dela 1723,aceste dóue abdîceri tier’a le va in articula mai lardîu. § 2. Deorece insa respectivele documente de abdicatiune, cari se așternuse dietei din 1861 vorbescu in genere sî numai despre imperiulu austriacu sî de tierile tínatare de acest’a. Ungari’a insa nu e mentiunata deosebi in acele, ca tiéra după constitutiunea ei propria de sine statalare;— deore-ce mai departe acele documente nici nu s’au impartasîtu dietei spre a fi la tempulu seu desbatute, primite si inarticulate : diet’a prin acést’a se apera serbatoresce contr’a tuturoru consecuintieloru vatematore ce s’aru pute deriva de aci fatia cu autonomi’a si independinti’a Ungariei. 3. Totu odata se statoresce cu viitórea asigurare, ca de aci inainte fiacare abdi privire la cnniune de tronu ce aru puternna sa se intemple