Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-11-21 / nr. 95
Di i a 1744, totodean’a a sustata asemene lagatura , ca si intre dinami’a si Ungari’a . Considerându, ca după unitatea de interesu intre tierile surori Ungari’a si Transilvani’a nu numai pentru presinte, ci si in viitoriu este de lipsa si de dorita o uniune mai strinsa decâtn cea personale, basata pre sancțiunea pragmatica . Considerându, ca art. I. de lege alu dietei din Clusiu dela anulu 1848 , si déi*a elu n’ar fi atacabile nici din puncti de vedere formale nici materiale, nu este decisiunea unui corpu representativu alu poporului, ci a unui corpu feudale. , Considerându, ca idei’s fundamentale a unei mai strinse uniuni intre aceste doue fieri sorori nu pote se faca in decisiunea unui corpu feudale , ci numai in conditiunile unei mai eficaci desvoltatiuni materiali sî spirituali ale popóreloru locuitorie intr’aceste fieri. Considerându, ca astfelu de uniune numai atunci pate se fie salutaria si duratoria , déca la regularea ei definitiva se va trene socotela de interesele poporaliunei nu numai a uneia, ci sî a celeialalte . Considerându, ca acést’a numai aste este cu putintia, déca nu numai un’a, ci sî ceealalta tiera va ave corpulu seu representativu ; Considerându, ca capacitatea de o deslegare fericita a acestei cessiuni nu póte compete eschisiv minte representantiei poporului neci uneia , neci altei tieri de sine singure, ci numai ambeloru intre sine, de o potriva . Considerându, ca Transilvani’a nici la 1848 n’a avutu, nici asladi nu are representantia a poporului . Considerându, ca o lege electorale necesaria pentru infiintiarea unui corpu representativu , privindu referintiele de dreptu publicu ale Transilvaniei după 1848, este posibile numai pre calea unei resolutiuni maiestatice. Considerându, ca o resolutiune maiestatica de astfel o, a câreia îndreptățire se motiveza prin neincongiurabilitatea ei, nu numai nu sta in contrasts cu principiile dreptului naturale ale constitutiona lismului, ci este chiar conditiunea prealabile a acestui’a, sî ca atare cu atât’a mai multu este justificata, cu câtu mai multu cuprinde ea in sine materialmmrite recerintiele constitutionalismului. Considerându, ca astazi acestora recerintie ar respunde mai vertoru spiritulu artiolului V de lege din anulu 1848 dela Posionu . Considerându , ca chiamarea legelationei nu póte fi, a sta cu manile legale prin decisiunile timpului trecuta sî a subordina legii interesulu poporului, prin urmarea trecutului viitoriulu, scopulu medilocului, ci chiamarea ba chiar desorinti’a ei este: a aduce legi in favorea poporului. Dupa tote acestea considerandu ca proiectulu de lege de pre tapetu sta in dreptu contrasta ca cele inserate, — Casa sa se pronuncia prin Resolutiune . Ca ea intre impregiurarile constatante, nu se apuca de desbaterea proiectului de lege propusu de ministeriu in clus’a uniunei intre Transilvani’a, si Ungari’a. Cu o cale cas’a sî deshiara dorinli’a ca regimulu respundiatoriu, cu incuviintiarea Maiestatei Seli, sa miilocésca câtu mai cureu duconchiamarea unei diete none in Transilvani ’a pre temeiulu unei legi electorale compuse după principiele artiolului de lege V din Poston de la anulu 1848, si contreiegerea ambeloru diete se faca posibile regularea definitiva a acestei cessiuni. Datu din Pest’a in anulu 1868. (V urméza 19 subscrieri.) După acest’a aduce Fr. Deák in cestiunea natumalitatilor si unu proiectu speciale. Eludice: Proiectulu celu depunu eu premes’a casei in cestiunea nationalitatiloru, consuna in multe puncte cu celu alu comissiunei centrale, cu acést’a in privinti’a economica. Nu consuna insa Mai departe in privinti’a logica sî in fine in mai multe puncte , după cari eu amu o opiniune, ce diferesce de cea a comissiunei. Asiu pute sa-mi aducu părerile mele la desbaterea speciale a celoru singuratici din proiectulu comissiunei ; insa Hindu ca eu chiaru sî testulu proiectului de lege l’asiu schimbă in unele privintie, punendu unele din cele ce le dice comissiunea la inceputu, la finea profetului, nu-mi remâne alt’a decâtu sa iéu acum cuventuiu înainte de desbaterea speciale. Tempulu e scurții. Ca oratiuni lungi nu voiu sa petrecu tempulu acestu scurții. Simplu voiu sa spunu ca convingerea mea e, ca in Ungaria numai o națiune politica exista, unitamia, nedespărțită, «ea ungu ésca. — Si toti cetatienii statului unguri suntu egalu îndreptatiti. Cel’a-laltu principiu, pre carele Iu confesezu e acel’a ca egala îndreptățire in privinti’a limbilor« unuate in tfera, numai intr’alâla póte fi supusa unei reguli deosebite, pre câm acest’a se va recere de unitatea imperiului , de regimu sî administratiune , precum sî de unu cursu repede alu justitiei. D'ci mai departe, ca ceea ce are sa se intemple in numele statului in consecuintia cu unitatea tierei, nu póte sa se intemple decâtu in una limba a statului, asta dara in limba migiara. Prin urmare eu decilara, ca limba discursiuniloru in legislatiunea Ungariei si preste torii a intregei activitati parlamentarie trebuie sa fia cea unguresca. Legile trebuie sa se desbata sî compună in limb’a ungurésca, dara pre lângă acest’a sa se edea legile sî pentru n&linialitatile singuratice ce locuiescu in tiéra sî in limbile loru, limba regimului trebuie sa fia in tóte ramurile cea ungurésca , precum e acum Cu tóte aceste nume spuriiu déca in municipie, comune si biserici se va aplica limba a fiacarei nationalitati, asemenea la justitia, fara de a vede unu periculu pentru principiala statorita de mine indata la începutulue spuseziunei mele. Nu vom sa-mi intarescu aserțiunea mai de aprópe, pentru ca daca amii fi depsa, voiu face acest’a la încheierea desbaterei, unde sî asi’a amu cuventulu din urma. Numai o observare mai amu de facutu in privinl’a procederei la justiti’a de instanti’a prima. Eu astu fi gata sî asiu dori, că unde suntu mai multe limbi protocoaice, sa se desbata in limb’a prolorolului ,pentru ca in acést’a nu vedu urmări periculóse pentru principiu Iu susu amintiru sî dicu ca e convingerea mea, ca noi acést’a trebuie sa o ficemu neincnngiuratu, déca voimu sa introducemu in Ungari’a instilutulu jurisoru, pledarea verbale si publicitatea. Ideea, ca acolo unde locuitorii nu suntu unguri procesulu sa curgă in limb a ungurésca , nu aflu nici dece nu sa fia in interesulu natiunei unguresci, ba nici ca se póte pune in lucrare. Da altmintrea, fiinduca mie mi e tare de unu, resultatu, lasa parerea comissiunei in valóre, ca acum sa se sustienausura de până aci, pana cându se va fi pusu in lucrare principiulu verbalitatiei sî alu publicitatiei. Avendu convingerea , ca "indata ce se va fi pusu in lucrare, publicitatea sî verbalitatea, procederea in limba natiunale va resulta ca o consecuintia necesaria si cas’a va trebui sa conceda atunci sî form’a de lege. In fine astu voi sa făcu o paralela cu privire la logic’a intre propunerea comissiunei si propunerea mea. Propunerea comissiunei pune fruntea definitioniloru sele principiulu, ca naționaliintățile suntu egalu îndreptățite; sî mai departe totu ce e in privinti’a aplicarei limbeloru singuratice ese cu esceptiune. In definitiunile aceste ce urmeza mai departe nu se dice ca limb’a parlamentaria sa fia cea ungurésca sî asia in consecuintia aruorma din logic’a propunem comissiunei, ca fiacare deputatu póte in dieta vorbi in limb’a lui , ceea ce desiguru nu a fostu intentiunea comissiunei. Firesce ca din spiritulu propunerei întregi s’aru putu deduce interpretatiunea cea adeverata , insa sure sa nu primimu indata o decisiune chiara in lege, careu sa nu fia supusa nici unei îndoieli ? Dara nu voiu merge mai departe in a intari propunerea mea, cu atâta mai putiemu, cu câtu aceea in cea mai mare parte consuna cu propunerea comissiunei. Remânera inalt’acasa se decidă , daca propunerea mea e de a se desbate numai decâtu sau mai întâia sa se dea in tipariu. Se decide a se da in tipariu sî sa deschide desbaterea generale asupr’a proiectului recomandatu de comitetulu centrale. Dr. Alesandru Mocion ie cuventulu : * Df ór’a ce mi-am luatu indrasnela se așternu o contra-propunere. Onoral’a Casa se-mi permită a o sî motiva in contra testului de la comissiunea centrala. Mi pare reu ca desfassurarea pareriloru mele nu póte fi asta de scurta, ca si a antevorbitoriului, a binemeritatului deputatu din cerculu centrale a orasiului Pest’a , — de aceea ceru stima l’a atentiune casei. Până a nu intră in materia, nu potu reface acea dorintta sincera ca, pre câtu de cu bucuria am inceputu dîu’a de astadi, totu asie de cu bucuria si spre multiumire comuna se sî finimu — cu ajutoriulu lui Odicu — desbaterea acestui obiectu. Marturisescu, On. Casa ca voindu sa motivezu contrapropunerea mea, nu făcu acést’afara de cresicare ingrijire, caci dupa desbaterile in secțiuni potu sa se in deja cumca prin acestu pasu alu meu facu opusetiune barbatiloru de slalu atâtu de emininti si de espersi ; — du potu face acést’a fara de cresicare ingrijire, cându iéu in socolintta acea desproportiune, ce esiste intre greutatea problemei si intre slabele mele facultati. (Se audemu!) Cestiunea e seriosa, seriosa sî de multa importantia, iara consecinttele ei nu se potu prevede. Importantiei acesteia i este egala acea responsabilitate mare , cirea cu tota greutatea apésa astadi pre fie care deputatu —• sî este consciinti’a viu a a acestei responsabilitati, care- mi face de detormtie asternerea unei contra propuneri. 0. Casa! Se voru fi gasindu sî de aceia — nu vreu sa dîcu ca in asta casa, ci in tiera — cali de a dreptulu sî neconditionata nega ca ar esiste o cestime de nationalitate si cum ca idei’a natiunali— tatei ar fi sositu si preste otarele tierii nóstre. Marturisescu,«a n’aflu de lipsa a pasi cii arguminte in contr’a acestor’a, câni nu mi-ar fi cu polinti’a sa convingă eu cu arguminte, pre acei’a , pre cari nu-i potu convinge faptele, de aceea motivarea mea o adreseze mimai acelor’a, cari recunoscu esistinti’a cestiunei de nationalitate sî cari prin urmare au sî intentiunea a o deslega. Piindru ca ■parlamentul a se dice infalibilu câtu e pentru forma, sî înzestrata cu potere deplina, —■ da aceea in deslegarea acestei cestiuni , precumu Sî in celelalte, póte alege intre done căi, sî adeca ori ca parlamentulu are de cugetu a deslega cestiunea pre bas’a dreptatei, ori ca abstrigendu de la dreptate, vre s’o deslege numai — nu voiu dîce : dopa volnici’a , ci— după olarirea minoritatei purcésa din vointi’a ei libera. (Strigăm: Dóra n’o va deslega după voi’a minoritatei ?!) Casulu de in arma nu-mi este iertata sa su presupună despre camer’a reprezentativa, sî neci lu voiu presupune , căci in acestu casu ar fi de prisosu ori ce discussiune , deórece volnici’a este nemărginită, in tocma poterii imaginitorie a omului, sî asice indaru , a lupta cu arguminte contra ei. Drept aceea voiu sa credu cumca Onorata Casa vrea se deslege cestiunea presensmndoru natiounali pre bas’a dreptatei, intre marginile intregitatei politice sî teritoriali a tierii. Fiindu asté, deslegarea cestiunei depinde— după parerea mea — dela trei conditiuni principali. Dreptulu, este pururea efluviti’a esentiei pretensiuniloru, pentru cari esiste acelu dreptu , de aceea la deslegarea acestei cestiuni conditiunea prima — după parerea mea — este: ca se aducemu la evidintia , cari suntu pretensiunile indreptatite ce isvorescu din esinti’a ideii de nationalitate ? A dou’a conditiune principale la deslegarea cestiunei este aceea, ca oricare ar fi convingerea nóstra in asta privintta, ori cari ar fi pretensiunile indreptatite) se permitemu ca aceste suntu la o natiune totu asia de naturali pretensiuni ca sî la alta, avendu natura egala, naturalminte pretindu sî scutu egalu in talia legii, sî astfelu sa li recunoscemu principiulu egalitatei. A trei’a conditiune este conformitatea scopului. Asta trebue se otarimu aci, ca principiele odata primite se nu ramâna o salute numai pre barlia , ci sa devină fapta pre câtu numai se pole cu privire la relatiunile etnografice ale patriei nóstre. Avemu naintea nóstre doue proiepte, vreu se dîcu trei. Aceste trei proiepte d ferescu intre sine asie de tare in privinti’a basei, directiunei sî scopului, principiele cuprinse in ele suntu atâtu de contrarie, iu câtu eu nu vedu in densele de câtu numai unu punctu de convenire , numaiu într una punctu se intalnescu , sî acést’a este intregitatea teritoriala sî politica. Cu se ine precepeti mai bine, aflu de lipsa a premite cumca, conforma conditiuniloru ce le-amu pomenitu, eu la acestu obiectu facu destingere intre principiele fundamentali sî principiele de conformi *0 După „Albin’a“.