Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-05-23 / nr. 41
Tele er» In Io es © de done ori pe septemana : joia » i Dumineca. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditar’a foiei pe afara la c. r. post © , cu bani e«t’a prin scrisori francate , adresate entru espeditura. Pretiulu premimiieratiinei pentru Sabiiu este pe anu 7. N. v. a. ear pe o jumetate de anm 3. N. 50. Pen * im celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabiiu, in 23 Maiu (4 iuniu) 1868. tro provinciele din Monarchia pe unu ana 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a.Pentru princ. si tieri străine pe anu 1$ pe */, anu. H fl v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siculu , pentru a douaa ora cu 5 cr. si pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a. XTM 41. A.VLI.L XVI. Eveneminte politice. Sabiiu 22 Maiu. La terminarea desbaterei asupra legilor interconfessiunale, o parte din locuitorii Vienei improvis are o iluminatiune, ca espressiune de bucuria. Acumu după sanctiunare bucuria e cu multu mai moderata. Numai in cetatile mai mici se făcură râie o demustratiune cu ilumatiuni acumu cu ocasiunea santimarei legilorusolute. Póte ca au sosiru si pentru politicii vienesi tempulu ca sa cugete despre realitate după cum este, nu inse dupa imaginatiuni, cari nu incapu in politica. Va fi interesanta a sei, in legătură cu cele de mai susu, ca in Viena sî de acolo mai departe, se respandescu sciri isolate cari sternescu in ómeni temeri si sperantie. Temerile suntu de reactione si de recădere in absolutismu. Clericalii sî feudalii lucra in organele loru cu tactil si moderatiune. Paguba ca suntu forte putini din cei ce nu suntu de o partida cu densii , cari sai intielega si forte multi cari, fara voi’a loru, le dau totu concursulu ce le e in putintia. Din afara după multe si nenumerate variatiuni despre pace seu resbelu, despre constelatiuni si abantie ne marginimu a reproduce ceva despre relatiunile intre Prus si’a si Franci’ a din o epistola a deputatului din Mainz Bamberger in urmatórele : rE fapta forte demna de Bl.intu.dice B. in epistol’a seon ca min. primariu din Prussi’a are o neinclinare principiala fórte mare catra unu resbelu cu Franci’a , pentru ca in anu atare resbelu elu vede o conturburare forte deplorabila a culturei, pentru ca elu cugeta ca victori’a câtu de strălucită, aru trebui cumparata cu sacrificiele cele mai mari sî pentru ca o perdere cAtu de mare pre francesii aru face numai mai felosi asupr’a Germaniei sî dopa campani’a cea anlei’a era perdula aru cerca cu a doua. Suntu multi aici (in Berlinu) cari afirma, ca Bismarck a comisu dóue erori mari : odata, ca elu a primitu la Nicolsburg lini’a dela Mainu in locu de a se încurcă in unu resbelu cu Franci’a, a doo’a, caci nu a inceputu resbelu candu cu cestiunea Luisenburgului, pentru ca alunei Prussi’a era cu multu mai nainte in privintia armatei decâtu Franci’a. Inse eu credu ca aceste erori—déca potu trece de atari — i servescu spre mai mare onore decâtu apucaturile cele mai destere (debacie) sî credu ca nu au fi retacire déca din Bismark se închina principiului acestuia: unu resbelu intre ambe popórele e cea mai mare dintre tóte calamitatile amenintiatóre, sî precutu tempu nu se pote dovedi matematicesce, ca resbelulu acest’a la ori-ce eventualitate trebuie sa se temple , e ditori’a cea dintâiu de a lu incungiura, sî alu dîledi, pentru că Europ’a sa se elibere de impregiurari , cari de asta-data porta periculi forte mari in sinulu sen. Nu va fi lucru neinteresantu si pentru d-ta a sei, ca pre lângă tote ca aici nu se trateza demustratiunile de pace cu multa seriositate, pre lângă tote ca din candu in candu, aducendu lipsa oratorica cu sine, se mai pune man’a câte odata sî pre manunchulu săbiei, celu din taiu barbatu alu politicei neratiesci e in fata consciinti’a de cea mai umana părere despre pericululu unei certe intre Germani’a si Franci’a.“ O alta scrie ne asigura de unu articulu a unui profesoru Biedermann, conducatoriu a unui douariu ce apare in Lipsi’a, in care se dice ca respectivulu Professoru a vorbitu nu de multu cu unu ministru austriacu sî acesta s’aru fi esprimatu ca miniștri austrieci nu urmarescu politica antiprussiana; iera la observarea, ca ce aru face Austri’a cându provinciele sudice se aru anectd la cele de nordu, au respunsu ministrulu cu o resignatiune muta. Faimele respandite despre concentrări de bande revolutionaria la marginele sustro-polone suntu scornite cu tendenti’a. Din orienta inca nu avemu ceva positivi. Ceea ce apariu in dnuarie se reduce la denegarea de a plati contibotriunea in o parte a Bosniei, la care denegare musulmanii suntu de acordu cu creștinii. Dieta Ungariei. In siedint’a din 26 Mai Temisiórei Sulyok mandatulu. ’si depune deputatulu După aceea se presinta mai multe petitiuni. Notariulu casei magnatiloru aduce nuntiulu acelei’a ce privesce rnciulu drumului de iern fiiimanu. Ministrulu de justiția Horvath aduce unu proiectu de lege despre indigenatu (naturalisatiune, incetatienire, honosítási törvény). Proiectulu se va tipări si distribui comisiuniloru. La ordinea dilei vine, pre lângă trecerea presta desbaterea generala desbaterea speciala asupra proiectului privitoriu la drumulu de feru Zxkony- Agrnm sî Hatvanu-Miscoltiu. Cu unele modificatiuni ale comissiunei centrale proiectulu s’a primitu. In ssedinti'a din 27 Main după autenticarea protocolului esprima Halász dominti’a , ca prevenitoriu deputații , carii voru sa-si depună mandatulu sa arete casei Boris o de părere sî motivele demissiunarei loru, ca astfeliu de propuneri sa se faca candu se va desbate modificarea regulamentului casei. Buianovici cetesce raportulu comissiunei centrali in privinti’a tratatului vamale incheiatu cu Prussi’a. Ce se atinge de cuprinsulu tarifei vamele, raportulu e indestulitu cu tratatulu pentru ca interesele materiale ale Ungariei se vedu prin acést’a asecurate. Tratatulu se privesce de câtra comissiune de unu progresu pre câmpulu politicu comercialii și comissiunea recomanda asta data tratatulu casei spre primire. Tratatuluinse nu corespunde in privinti’a unoru titulaturi, dreptului de statu sî pusetiunei Ungariei sî anume principiului dualisticui si alu paritatiei. De aceea nu recomanda comissiunea primirea titulaturelor sî numirea teritoriala din proiectu. Cu plăcere a aflatu comissiunea ca Majestatea Sea s’a invoitit la modificarea acestora in o forma corespund istoria si asta se făcu urmatoarele modification : In partea principala a tratatului in locu de : „Majestatea Sea c. r. apostolica“ sa se duca; „Majestatea Sea Imperatulu Austriei si Regele apostolicu alu Ungariei“ Mai departe in tóte locurile unde ea se intrebuintia espressiunea : „in statele monarchiei austriaceu sa se puna „in amendaue statele Majestatiei Sele imp. si apost. reg.“ Afara de acest’a preste totu loculu intre cuvintele „imp. reg.‘‘ sa se intrecese cuventulu ,,sî“ In locu de Austria sî statele interesate ale reuniunei vamali sa se duca „pârlile contractante“. Modificările aceste sî alte de feliulu acestora cas’a le-a primitu cu aplause. La recomandatiunea ce o face comissiunea centrala in privinti’a modificatiuniloru si la dorinti’a comissiunei esprimata ca cestiunea titulaturei sa se reguleze câtu mai curendu, ministrulu de finantie promite ca cele de lipsa se voru face câtu mai curendu. Pe viitoriu doresce comissiunea centrala ca tratate de asemenea natura sa se substerna casei si in limba in care se ratifica acelea. Raportulu se împarte intre membrii dietei sî se pune pre dîua urmatóre la ordinea chsei. Székelyi interpeleza pre ministrulu instructiunei publice, in privinti’a scalei elementárii din Szepsi-Szt.-György asi’a numita Gränznormalschule. Ministrulu de culte Eötvös cere interpelatiunea in sensu sî promite pre septamâna venitóre ca va respunde. Ministrulu de justiti’a Horvath respundiendu ia interpelatiunea lui Gull in privinti’a mesuriloru cu dnaristica din Transilvani’a, mângâie cu aceea, ca legea de acum in vigóre se va desfiintia numai după sancționarea procedurei civile sî introducerea ei si in Transilvani’a. La cererea lui Boris ca sa se ia la pertrutare câtu mai curend lu procedura civile, respunde pressedintele, ca dupa serbat ori se va pune la ordinea bilei. Berzenczy se provoca la propunerea ce o făcuse Deák cu ocasiunea interpelatiunei sudice ca juriulu sa se introducă in Tranzi’a înainte de ce procedura civile va deveni lege. La o interpelatiune a dep. Stoll pentru o defraudare respunde ministrulu de justiția, ca afacerea interpelata e de natura privata sî respunsululu da numai interpelantului , iera la cerere su vadă in publicu. După o mica discutiune se invoiesce interpelantele ca respunsulu sa nu fia publicu pentru ca s’aru periclita desdaunarea. In siedinti’a dela 23 Maiu se desbate tratatulu comerciale cu Prussi’a, carele se primi cu modificările ce le-amu vediutu la siedinti’a trecuta. Min. presiedinte in cunosciintieza casa ca si regimulu prussianu s'a invoitu la modificatiunile stilistice ale tratatului. După acest’a se cetesce proiectulu de lege alu drumului de feru Zakany—Agram, Hatvan Miskolci a trei’a era sî se primescu. Urmeza apoi dóue modificatiuni ale casei magnaliloru sî adeci modificatiunua ce s’a facutu iu proiectulu pentru afacerile bisericei gr. or. La acést’adice Halász ca modificatiunea sa nu se primesca, pentru ca ea nu e nici de lipsa nici chiara. Ioanovics desvolta ca are inttelesu provocarea legei de fatia la alu X articulu de lege din 1792. Dreptu ca partea cea dintâiu a articolului suna despre cancelari a ilirica, dara partea a dou’a investesce cu drepturi de volu pre prelații gr. orientali sî cu privinta la partea acest’a se face provocarea la acea lege vechia. Modificarea acesta sî cea pentru drumulu de fern siumanu se primescu. O propunere a mai multoru deputați despre spesele jurisdictiuniloru din cetatile libere si districte se supune la comissiunea financiaria. In ssedinti’a din 29. Maiu interpeleza Boresany spre ministrulu de interne despre impregiurarea cu medicii promovati la gradulu de doctori la universitatile din Vien’a si Prag’a practiseza fara nici o pedeca in Ungari’a, precandu cei promovați la Universitatea din Pesta nu se potu bucura de acel’asi dreptu in Vien’a. In absenti’a ministrului respunde secretariulu de statu Slavy, ca din partea ministeriului respectivu se va mijloci oblirea acestei diferintie. Berzenczey face o interpelatiune in privinti'a unei concessiuni ce se duce ca s’aru fi datu lui Banffy si E. Karolyi pentru clădirea de drumuri de feru in Transilvani a.După o pausa de vre o cateva minute cas’a deputatiloru primesce protocolulu casei magnaliloru despre primirea tratatului comercialu incheiatu cu Prussi’a. Casa magnațiloru. In siedinti’a did 29 Maiu se primesce fara nici o modificare tratatulu comercialu după cumul’a votatu cas’a deputatiloru. Notariulu casei deputatiloru aduce tratatulu comercialu. Presiedintele provoca comissiunea bugetaria sî pentru afacerile de comunicatiune ca pre