Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-09-11 / nr. 72
credinciósa ; „se fraiésca Mnjestatea Sea, pré gratiosnlu I napéra tu ala Austriei sí duca alu Bucovméi.“ Dându nei acesta respiramentu alu simliminte— sara nóstre de celalieni credinciosi si devotati in limb a nóstra nationale, credu ca intre alte motive binecuventate, aveimi special minte unuia carele ne atinge pre noi sóme de aprópe, motivulu adeca, că Majestatea Sea a binevoita a sectiunâ in 21 Decembre 1807 sî articlulu 19 din legea fundamentala de stole, referitoriu la egal’a îndreptățire a natiuna blatiloru si a tuturora limbeloru de tiéra in scóla, diregatoria si viétia publica. Cu acést’a nu pore nimene mai multu se privésca limb’a româna de o limba numai tolerata in Austri’a , de orace prin legea fungamentala de statu, sanctiunata de domnitorii], este ea declarata de limb’a egalminte indreptatita cu limbele celorulalte popóra. Cu atât’a mai putienu i se póte denega limbei române aplicarea deplina in scala, dirigatória si viétia publica in Bucovin’a , unde prelânga dreptulu istoricu de sute de ani , asecuratu la trecerea tierii sub sceptrulu Austriei si prin garanti’a statului quo, este si astadi limb’a poporatiunei precompenstóne din tiera, prin urmare in Bucovin’a limb’a tierei in tóta puterea cuventului. Daca asta dara in sessiunea din anulu trecetu domnulu Croitoriu, deputatulu tienutului Sucevei, a respiratu dorinti’a , ca in tratările dietale sa se aplice sî limb’a româna, a pretinsu numai unu lucru ce e cu dreptulu sî legalu ; domni’a lui a respiratu o domniiu, carea este sî a poporaliunei, pre carea noi o representamu. Cugetu asia dara, sî cutezu a-mi respira opinionea mea, ca nu ne potemu margini numai pre lânga aceea, ca in decursulu sesiuniloru nóstre, din gur’a pre stimatului nostru presiedinte se audemu cuventulu de deschidere in limb’a româna a tierii , ci , pre bas’a dreptului garantatu prin legea fundamentala de stătu, se representamu pre terenulu distale si limb’a celor’a ce ne au ablegatu pre noi, de ór’a ce suntemu chiamati, a represent intre alte interese vitale sî interesulu culturei nationale , carea , fara de respectarea si aplicarea limbei in afacerile vietiei publice nu e cu putinita. Cu acest’a se va manifestă inalt’a casa sî in punetulu limbei tiebii de adeverat’a representantia a poporului. Cu aceste’a se va medifoci o intielegere mai exacta intre noi toti sî unu reportu naturalu intre representanti’a sî poporatiunea tierii. Cu acest’a insesi legile sî asiediamintele votate de noi , voru fi intielese mai bine sî intimpinate cu încredere mai multa de poporu. Sunt in positiunea plăcută , de a respira , ca cele desfasiurate de mine până acum’a , nu suntu numai cugetarile mele individuale, ci opiniunea unui numeru, forte considerabilu , a domniloru deputați. Missionea si onarea mea este asta-dara mai multu aceea , de a fi organulu opiniunii sî dorintieloru generale. Spre realisarea pretensiuniloru juste sî legale pentru limb’a tierii suntu deocamdată de lipsa dóue : un’a adeca , procurarea unui stenografu românu , féra alta dieposiliune , ca protocolele siedintieloru dietale sa se compună sî in limb’a nationala româna. Eu sustiemu cu firmitate, ca dispnsetiunile acestea se ticau de competinti’a presidiului , prin urmare nu e de lipsa, de a face o propunere carea sa se trateze după prescrisele ordinei casei, deorece in privinti’a acest’a nu este ceva defiptu , dela care sa se faca acum’a o abatere. Respirându asta dara o pretensiune drepta sî legala a poporationei sî dorinti’a unei parti însemnate dintre membrii înaltei case, — mi iau libertatea de a ine adresa câtra domnulu presiedinte cu căldură, ca sa bine-voiésca pro primo : a pune la cale procurarea unui stenografu, pentru copiarea discursuriloru in limb a româna sera pro secundo : a face dispusesiunea receruta, spre a compune protocalele siedin belorusî in limba româna, care sa se cetesca cu prilegiulu sî in scopulu autenticarei. In casulu, déca in privinti’a formala s’aru nasce unele îndoieli, mi reservu dreptulu, de a face o propunere speciala. „Albin’a.“ trecute sî se autentica cu putiene modificatiuni. La ordinea dîlei se pune desbaterea despre modulu propunerei geografiei pre basea manualului de fatia, in scotele populari. Conducatoriul a provoca pre membri a se declara despre acest’a, in urm’a carei’a se nasce o discussiune via sî interesanta, la carea luata parte activa multi dintre invetiatori, intre cari cu deosebire Ioanu Metiu din Besînari, Demetriu Lazaru din Porcesci Georgiu Pop’a din Gur’a-Jiului si conducatoriulu s. a. Anumitu inv. Metiudice, ca, deore-ce nea vendu noi până acum carti didactice potrivite pentru propunerea geografiei sî recunoscendu cruditatea autorului crede, ca aru fi oportunii ca conferinti’a sa ia manualele acestea la critica, sî sa-si dea parerea, déca suntu bune sî déca se potn lua apoi de basa pentru inventamentu in scal’a populara. La propunerea conducătorului insa sî a pressedintelui, confer,se declara ea, din caus’a scurtime! timpului nu a pututu percurge acele manuale asta, că sa-si pata da o părere întemeiata sî judecata exacta, conscientiasa despre întocmirea aceloru manuale. Si asta propunerea inv. Metiu remane in minoritate, cu acelu adaosu ca conferinti’a se va pute de chiara mai bine in confer, an. viitoriu, după o practicare de unu anu alu aceloru manuale, despre ele. După aceia, Inv. Dim. Lazaru arata melodulu practisatu de densulu intru predarea studiului geografiei. Sî adeca densulu începe mai intâiu a introduce pre copii in aceste cunoscintie dela cunoscutu la necunoscutu, dela aprópe la departatu, largindu-le treptatu cerculu cunoscintieloru geografice. D. e. începe cu cunoscerea si numirea satului in care se afla, trece la locurile cele mai de aprópe, la Kienutu, de aci la districtu (scaunu, comitatu), dela districtu apoi cu incelulu la tiér’a intréga, asemenea dela isvoru la pariu, dela pariu la vale, dela vale la rin, ele, dela colina la délo, dela delu la munte, la situatiunea muntiloru la piscurile cele mai inalte, până ce invetiatoriulu castiga cunosciuti’a tierei întregi. De acésta părere este sî invetiatoriulu Chirc’a urmandu si densulu tutu acésta cale in propunerea geografiei. Inv. Georgiu Pop ’a din Gur’a Jiului dice ca densulu a luatu mai intâiu cosmografi’a, au purcesu dela cunoscinti’a steleloru, a steleloru ficse la planete, intre cari se numera sî pamentulu sî apoi au purcesu dela pamentulu intregu la partile lui cele mari, la impartirea acestor’a până au venitu la cunoscerea geografiei patriei. Dirigentele Muntenu din Tilisc’aduce, ca si densulu au urmatu tutu unu asemenea metoda. Conducatorulu provoca pre membri, ca si altii sa comunice metodalu urmata de densii la propunerea geografiei, sau sa se anuncie asupr’acelora deja espuse. Neinfatiosindu-se inse nimeni la densulu insusi cuventulu aratandu punctele de manecare , cari suntu do tori opuse unulu altui’a , in aceste dóue metode de propunere, si recomenda ca celu mai corespondiatoriu mintii si priceperei copiiloru, pre cesu d’antâiu, adeca celu purcezatoriu dela impregiurimea cea mai deaprópe, dela tienutu la partile cele mai depărtate, la districtu (Scaunu , comitatu) la provincia , la lér’a intrega , la tierile învecinate s. a. mai departe. Conferinti’a ridica indignurile date in privinti’a propunerei geografiei de câtva inv. d. Lazaru la valore de conclusui. In fine intreba presiedintele, ca póte se privi opusu de facia că manualu de geografia , sau numai ca carte de cetire cu cuprinsu geograficu ? — care întrebare produce o discussiune mai lunga s adeca : Inv. Georgiu Pop’adice ca pentru scólele populari aru trebui sa se faca unu estrasu, sî acel’a sa se predea copiiloru. Inv. Bancila privesce secțiunea II-a cartier de lectura, ca manualu de geografia sî sî cu carte de lectura, sî este de părere, ca sa se faca cunoscuta in tolu cuprinsulu seu copiiloru. Pressedintele replica inv. Georgiu Popa, ca unu estrasu aru da fórte multu lucru, sî nu aru aduce mare folosu. Spune ca densulu este multiumitu daca scolarii unei scoli poporali sau parochiali cu 3 clase, sau cu 2 clase in o seu 4 despartiaminte , voru cunosce lucrurile si locurile mai însemnate din patria, si ce este mai esentialu din geografi’a pacientului intregu. Dela o scala normala , séu capitale va cere mai multu, adeca ca se scie, ca ce este mai vrednicu de memoratu in cutare cetate, câți locuitori are, câti are provinci’asculier’a asemenea sî e cunosc intia mai estinsa ceva a celorulalte pârli de pomeniu, sî apoi pricipiele cosmografiei. Dirigentele Munteanu e de părere, ca in un’a clase nu e conveniabilu cu principiele pedagogice a face mai multu ca 2 despartiaminte , deorece invettatoriulu nu póte ocupa totodată pre tóte 3 sau 4 despartiamente. Inv. Chirc ’a ia cuventulu după acést’a , sî arata , ca deórece chiaru autorulu vedesce in prefatia , ca cartea isia numita „Elemente de geografia are de a se privi cu unu legendariu pentru geografia, in cari suntu bucate de cetilu cu cuprimsu curatu geografica. De acesta părere este si presiedintele, sî conferinti’a o primesce de buna. Cu acestea se incheia siedinti’a la 5 % are dopa umedi, defigându-se siedinti’a a III pre 8 óie a. umedi ale dîlei urmatore. Ca substratu alu discussiunei acestei sredinice urmatóre , conferinti’a hotaresce, manualulu „elemente de istoria naturale,“ sî „elemente de istoria patriotica sî universale.“ Conferintiele inventatoriloru din tractulu I sî II alu Sabiiului, tiecute in 27 Augustu 1869. (Inceputulu la 31/» ore după an.) După cântarea : „Bine esti cuventalu Christo— se Ddiculu nostru“, se cetese protocolulu siedintiei 306 Sacele 23. Aug. 1869. (Urmare si fine din nr. tr.) Ei bine die corespondinte si cu tóte acestea rele , cu acestu modu de vietiuire cu tóte aceste fatalitati , Sacelenii in ceea ce se minge de scala , totu au facutu mai multa că multe alte comune in conditiuni multu mai favorabile cari suntu acei Saceleni , cari sa fia născuți si crescuți aci, si sa nu scie ceti si scrie. Sclicta ca in Sacele inca înainte mai cu o suta de ani, esistau scote; ca pre la a. 1800 era in Satulungu unu invetiatoriu din partile Clujului absolutu filosofii? ca in Sacele, cu deosebire in Satulungu si Cernatu, inca dela 1836, pre lânga limba româna se invetsa sî cea germana , ba in Satulungu dela 1843 si cea magiara ? Sclirta ca in Satulungu indata după revolutiune se infiintià o scóla normala cu trei clase după sistem’a de atunci, sî ali’a cu dóue clase paralele, sî ca de invetiatori pre lânga cei vechi alesera pre par. Radu l’ape a absolutu filosofu ca directoru, si pre d Demetr. Cofle cu pedagoga de Vien’a, de presentu la scól’a capitale din Brasiovu. Apoi d. Z. Boiu absolutu gimnasistu , cu esamenu de maturitate , de presentu paror.hu , sî profesoru la institutulu teologico-pedagogicu din Sabiiu. Mai apoi di loanu Tezloveanu , absolutu giînnasistu sî pedagogu de Vien’a. Si in urma, in 1858, cându scól’a se prefacu in scala capitale publica cu patru clase , si alte clase poporale , veni d. loanu Dorc’a directoriulu de astadi, séra si gimnisi stu absolutu cu esamenu de maturitate , si teologu. Veili d. Cor. tolu barbati, carii ’si făcuseră studiele cum se cuvine. Soli dta d. Cor. ca lefile inv. erau câte 300—• 400 fl. M. C. până la 1859. sî ca un popom nu este causa, de adi suntu asia subțirele cum dîci dta, ci fostulu consiliariu de scule d. Vasiciu, câci dsea lea redusu dopa voi’a unei mici fracțiuni la 200 fl v. a. cu tóte ca preotimea s’a opusu ? Sî totuși trebue se mai scii , ca poporulu , de carele dta deci ca aru fi bunu bucurosu, sa se inchida scól’a, poporulu acest’a ilicemu , consiliatu de preoțime, séra-si redicu lefile inv. l a 276 fl. 300—400 fl. v. a. ? Mai scii d. cor. ca in Satulungu la scól’a capitale cu clasele paralele, suntu siepte inv. cu unu salariu de 1880 fl. v. a. pre anii, iéra in celelalte comune siese inv. cu unu salariu de 1050 fl. v. a. asia dara aprópe trei mii fl. sî scu dta de unu se platescu toti acești bani d. cor. ? din pungile poporului d. cor. facendu-se aruncu pre fiecare, nefiindu venitu nici macaru de unu cruceriu de undev’a. Si cu tóte acestea , cta mai deci inca, ca poporulu acest’a este rece, sî nu se intereseza de scule ? Te intrebamu d. cor. unde se intereseza poporulu mai bine de scóle? sî.unde suntu lefile Înv. mai bine ? da, suntu in Brasiovu sî Resinariu Dara scu dta, de unde se platescu acelea pre acolo ? au dóra din pungile loru proprii ca la noi ? scuicita, ca acestu poporu, prelânga tote aceste contribuiri anuali, totu mai faci sî fonduri școlare ? asia la bis. noua din Satulungu preste 12000 fl. v. a. la bis. vechie totu in Satulungu preste 9000 fl. in Turchesiu aprópe 3000 fl. sî mai mici sî prin Baci-