Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-10-09 / nr. 80
830 vatia mai bine a cunosce, cari si câte litere se cuprindu in fecare cuventu si cum are se urmecie in cuventu una dupa alt’a; invetiatoriu se numeasca câte renduri nu se decopieze elevii intr’unu timpu anumitu ; cuvintele de o silaba nu se desparti la finea rendului ; desfacându unu cuventu de mai multe silabe, totudeaun’a va trece o consunantu cu vocala urmatore ; consonantele ne despartivere se trecu lotu cu vocal’a urmatóre; 4) asupr’a libriloru mari inca are inveliatoriulu se faca descrierea cuvenita, luându mai intaiu înainte de cele ce au precare asemenare cu cele mici, se deprindă pre devii a scrie la inceputu cu litere mari numele proprii si propositiunea neatenuata; 5) avpndu cuventulu in silaba principala „e scu o“ intr’unu numeru cu aceste vocali; 6) semnulu fuiterarei lui ,,d, t, s,“ este „i“ a lui „g, c“ este „i scu e“, „d“ din silaba radicale a unui cuvento se pastréza si la derivatiuni ; afara de aceste derivatiuni se scrie „z“ ; 7i multoru verbe de conjugarea I in tempulu presensu alu moduriloru finite afara de ostativu in singuritu si persona 3 in pluralu se intrevara silab’a „ez“; la multe verbe de conjugarea IV in acestesi forme se intrevara „esc“; 8) multe nume feminine se formeza din cele masculine mutându finalulu „u“ in „a“ — sau „oriu“ in „oria“. Dupa acesta urma cetire disertatiuniloru. Dlu invettatoriu Damianu Iugă a lucratu pentru aceste conferintie o disertatiune asupr’a temei „Deprinderea eleviloru intru a ceti cu înlesnire , frumosu si a puté spune cuprinsulu bucatii cetite.“ Conferinti’a a primitu acésta disertasiune de buna. Conferinti’a V. In acésta conferintia s’a luatu înainte cartile cele noue întocmite pentru scal’a populara de dlu Zachari’a Boiu, s’au cetitu din trensele si s’au esplicatu câte va bucati, conferinti’a a hotarilu preste totu despre impodulu propunerii materialului loru cela espresu in fragmente , nu totu corespundi etorm ceriutidoru scólei populari , ca sa fie cunsitatu la tratarea unei bucati de cetire, dar obiectele naturali, despre care se vorbesce in vr’un’a din acele bucati , sa se arete de invettatoriu eleviloru séu, sa se faca si esperimente. — Du pa finirea acestoru desbateri reverendissimulu dd. protopopu Ioanu Petricu multiemesce mai mariloru comunei din Bretcu, pentru ca au luatu parte la conferintie sî pentru buna primire , înalti amesce dloru preoți sî alti ospeti pentru dragostea , care au aretatu câtva aceste conferintie sî încheia cu chemarea ajutoriului Sf. Duhu pentru indelunga sanatate Majestatii Sele împăratului sî Regelui nostru Francisco Iosîful sia bunului nostru Părinte Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Barone de 8ragni pentru bunatatire , ce revărsă spre fericirea poporului nostru in tóta privinti’a, icr cu deosebire sî pentru înaintarea nostra in cultura prin Scoli. La care coriferinda esprima cu bucuria : „sa traiasca“ ! Conferintiele anului fntoriu s’au otaritu a se tienea in opidulu Feldiora. I. M. Onorat’a redactiune a „Telegrafului Romanu“ este rugata, a da loc o publicatiunei alaturate in colonele stimatei sele foi. Aperi si fugare. Prin tóte dînatiele române din patria a resuuatu vaietulu de durere alu celoru 26 nenorocite familii romanesci din Tofalu lângă Muresiu-Osiorheiu, cari in urm’a unui procesu urbariale cu fostulu loru proprietariu, Baronulu Caroiu Apor, acum in gur’a iernei au fostu lipsite de tóta putien’a loru avere, scóse din case sî aruncate pre strada, unde suntu consumate de fonie sî frigu si amenintiate cu perire totale. —Inteleginti’a româna din Sabiia, dupa ce indata la sîpetulu loru făcuse o mica colecta pentru alinarea amarului acestoru frați ai noștri baremu pre o discu done, astadi intro convenire a sea a constituitu comitetulu subscrisa, care se adune ajutoriele filantropice, cari voru incurge pentru acei nefericiți sî sa le administredie pe o cale potrivita la loculu destinatiunei loru. — Elu dara grabesce a se adresă prin acestu Apelu câtva toti, cari compatimescu cu acei nefericiti, rogându-i in numele umanitatiei si alu iubirei crestinesci, ca se bine-voiéscu séu unulu câte unulu, séu constituindu-se in comitete, a adună pentru sermanele 26 familii din Tofoiu oferte de mila sî administra la comitetulu subscrisu, care intr’un’a se-si puna in legătură cu barbatii nostri de încredere din acelu trenutu, spre a imparti ajutórele intre toti cei lipsiti. — Amarulu , in care se afla acele familii, este mai elocuinte, decâtu ori ce rogare din partea nóstra. Aici iu adeveru cine dă indata, da indol tu. Ofertele de mila , pentru cari la tempulu seu se va da ratociniu publica, ne rogamu a se tramite prin epistole francate , adresate personalminte catva subscrisulu din urma. Sabiiu in 4/16 Octobre 1869. Ilia Macelariu, cons. gub. in pens. Dr. Ioanu Nemesiu, advocatu. Zacharia Boiu, Preotu. Iacobsdorfu, 4 Octobre. In 4 Octobre a. c. la 10 ore dim. sosi in Iacobsdorfu Prea Cinsti’a sea Par. Protosingelu si administrator de protopopescu a trad. Nocrichiu N. Pope ’a , in visitatiunea canonica, si cu deosebire pentru urmarea celora dispuse in cercul. Cons. nr. 770 ex. 1869. Petrecerea veneratului Părinte in midiloculu nostru nu a procuratu nisce momente fórte fericite. Entusiasmulu nostru nu gasea espressiuni destule pentru de a ne aretă recunoscinti’a nóstra cutra barbatulu ce se afla ca unu părinte intre fii. Metier— minescu en. publicu aduce ca Pre Cinstitulu Părinte parasindune comun’a , nu o a parasitu de totu , ci ne a lasatu camera de invetiaturi, sfaturi tiesute in pilde strălucite , luându cu sine multor’a, ca unu torente repede inimile si spiritele Privindu noi in barbatulu acest’a bisericescu unu nou isai’a diremu si noi despre densulu : Duhulu Domnului pres’emine pentru care m’au unsu,bine a vesti saraciloru i’au trimisu , a vindeca pre cei sdrobiti cu inim’a , a mărturisi robiloru slobodire , sî orbiloru vedere , a slobodi pre cei sfarmati cu anim’a intru celu primitu.“ usturare , a prevesti anulu domnului Provedinii’a salu tiena la mulți ani ! Cu care remâiu etc Varietati. „Albin’a“ publica unu telegramu din Vien’a, in urm’a carui’a pressedintele dietei unguresci dlu de Somssich are sa devină ministru de interne in loculu lui Wenkheim. Este probabilu, ca scrrea acést’a se va adeveri. *% (Multia mita publica.) Stimate die redactoru a „Telegr. Rom.“! Subscrisii ve rugamu sa bine-voiti a publică in stimatulu d-vóstre jurnalu, numele pre onoratiloru domni, c?ri s’au grabitu a ne ajută, s’ ajutându-ne a ne sustiene viéti’a in noi pre câtu-va tempu, cârora aducându-le multiumita publica ne rugamu a-i insîră cu numele . Petru Badila 5 fl. Dr. Ioane Nemesiu 3 fl. Dr. Ioane Borci’a 2 fl. Ioane Badila 2 fl. Dr. Demitriu Bacuciu 1 11. Ioanu Hanni’a 5 11. la Bobu Bolog’a 2 11. Capitanulu Bradu 1 11. Elia Mace G5 centimu, cu 2 ascutisiuri, gasitu de domni’a lui in Balt’a verde, mica distantia din josulu Severinului. Acestu espadoru ’lu numescu aslfeliu, pentru ca de acestu feliu de arma se apropia mai multu. N’a pututu servi decâtu unui cavaleru ca• laretiu in privi’a cruciata. Crucea mânerului sî Bereie lecei, cari au putredîtu suntu la espadori. I. Ipceanu mi-a datu o secure romana sî d. Grigoriu Miculescu unu urciorusiu. Amu cumperatu multe monete de bronzu sî de argintu dela Orsiov’a mai cu séma, 500 sî mai bine, cu câte u1/^ sfantiu bucat’a ; in generalii bine pestrate, mai cu sema dintre cele de argintii, epoc’a Vespasianiloru, reveruri forte variate. Amu aflatu ca in preajm’a locului este unu locu ce se dice : „cetatea Latiniloru“, sî dupa descrierea ce-mi face d prefectu Potec’a de acésta localitate, m’amu decisu sa me ducii sa o vedu. D. prefectu a datu ordinile cuviinciese se fia acolo omeni destui, pentru ca era si Dumineca. ‘Ori de câte ori era trebuintta de omeni potriveamu se fia intr’o serbatóre, pentru ca sa nu se slanginesca omenii dela lucrulu pamentului, desî nu veneau degeab’a. La distinti’a dela 25—30 chilometre, in josu de Severinu, lângă satulu statului, pre unu délu inaltu Oreaviti’a, proprietate a incungiuratu de vai, se întinde unu siesu incungiuratu de unu siantio, pre alocurea forte bine distinsu, sî pre acestu siesu, cu o vedere sî positiune admirabile, a fostu o cetate de pamentu. Dara de ce s’a dîsu a Latiniloru ? — totu pentru ce se duce s’ a Pagâniloru, s’ a Jidoviloru, a Uriasîloru. Altoresauu n’a pututu fi spre a se da acestu nume acestei cetati, iu care nu este nimic’a lalinescu. Vre-o 200 omeni ce asceptau pre valea sî pre culmea acestei înălțimi. Amu dispusu omenii ia lucru cu sistema’a ce amm adoptatu, sî m’ama apucatu sa mesuru cetatea. Planulu ei la situatiune se inainteza sub N. Printre mulțimea de vase, mai tate cenușiu sau albe, s’a pututu scote intrega o mica ulcica, in forma de casca cu manusie si vre-o dóue vase mari cari se potu repară. Nesolinti’a sapatoriloru face ca se prapadescu cele mai multe lucruri, pentru ca, oricâte instrucțiuni s’aru da, oricum li s’aru aretă sa lu credie, pentru că sa scota intregu obiectulu ce gasescu, este nimic’a , trebuie intligiatia sî deprindere, sî numai cându s’aru puté sa se lucredie cu aceiași ómeni mai multu tempu, s’aru puté parveni sa se sparga sî sa se strice mai putiene obiecte găsite. Amu gasitu aci sngete de feru, custuri de feru sî unu feru de lancia ; amu gasitu unu obiectu de feru la copetaiulu unui scheletu sau mai bine la capulu unoru őse desfocate sî mai putredute, de unu amu forte mare. Acestu obiectu de feru sferoidu in form’a unei ghiulele, ceva mai mare de calibrulu 4, are trei găuri, prin cari a fostu legata de ceva ; este de 4 occ’a sî mai bine. Totu aci s’a gasitu unu allu feru micu rotundu, cu coda. Fostau acestea mesuri ? n’aveau ce caută la capulu mortului. S’au intrebuintiatu că arma ? este possibilu. Adeseori amu gasitu, prin unele oseminte fórte vechi si câte unu toporu de piétra, vre-o custura sileciu, sau vre-o piétra mare sferoida cum amu gasitu un’a in alta cetate daca, tocmai de marimea acestei’a. Dacii se vede C8 aveau sî ei obiceiulu Celtiloru a se îngropa cu o arma lângă densii , dara acésta cestiune fiindu importanti a sî cerendu observatiuni lungi, de mare nu se potu pronundă asupr’a ei. Cetatea acest’a a fostu daca si mai multe oseminte putredute indica o forte vechia epoca a ei. O altă cetate, spre a se pute exploră regulata si seriosu, ca sa se póta face studii in asemenea grele cestiuni, trebuiesce tempu sî omeni. Romanii au trecutu pre aci, au lasatu insa pre putiene vestigie. Dacii au locuit’o tempu indelungatu. Amu gasitu aci unu obiectu de bronzu fórte curiosu despre care nu-mi potu da sema ; are asemenare insa multa cu unu altu obiectu asemenea de bronzu gasitu totu de mine acum câtiva ani la cetatea Nedatitoru in prejm’a Talpei, in Vlasc’a, Tapes negresitu a lui Xiphiliu, unde acestu istoricu care ne areta superbulu portretu a lui Decebalu, sî traditiunea locale, spunu despre o mare bataia a daciloru cu romanii. Amu gasitu câte-va ore cu cenușia, intre cari dóue întregi. Ól’a este cella, sî cenusi’a este negresîtu de corpu de omu. Ardeau dacii pre morți sî stringeau sî ei apoi cenusi’a in umne ca sî grecii sî romanii, că si cellii ? si un’a ei alt’a , si se vede ca si dacii i-si sî ingrop’au si i-si sî ardeau cadavrulu mormentu insa propriu dîsu dacu, n’amu gasitu pana acum, nici vreunu fragmentu de lampionu séu hârliu de luminatu lângă oseminte ce amu pututu crede dace, n’amu gasitu până acum. Aci sun convinsu ca s’au ascunsu mai multe obiecte, din cele găsite de câtva săteni, cu tóte ca aruncamu bacșisturile cu profusiune pentru celu mai micu obiectu ce mi se areta. Eramu singuru numai cu d. ingineru Danielescu a dirige sî a preveghim 200 de săpători, un altulu functionariu alu prefecturei, ce mi se dase de catva d. prefectu pentru ca domni’a lui n’a pututu veni in persona, fiindu silitu sa insociésca pre ministru de interne, care venise cu vaporulu la Severinu, era omu fórte greoiu si forte neinteliginte. Adormitu * *desbracatu in satu totu tempulu lucrului. (Va urmă.)