Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-01-29 / nr. 9
31 or« s’ahi votata in locuiți a 149,400 fl. pree, 200,000 fl. a siedinli’a din 1 Febr. se trece după finirea febru, la ordinea dîlei, la care e desbaterea dinariului ministeriului de comunicatiune. entru despartiementul „clădiri de apa“ se 2,719.292 fl.rmeza despartiementulu „drumuri de feru sle . Zâmboru provoca ministerium, a influinde aci încolo sa se predee acționariloru din elaborarea linieloru. .oalele E. Zichy presinta unu proiecta de în : Direcțiunea cladirei drumuriloru de feru öire cu fine a anului 1870, funcțiunile ace sectiuni le ia asupra si secțiunea drumului de a ministeriulu de comunicatiune. )i . Simor yi aprobezi propunerea lui Zichy, polemiseza contr’ă secretariului de stătu an, care au afirmatu, ca acordările de eomi se faci in Ungari’a mai publice de calu unde, pre cându e unu lucru de lotu cunos:a in Franci’a si Itali’a se publica concursele lacate sî diurnule, ceea ce la noi nu se incitau se vede suprinsu, ca o posisiunea de sessiuni, care nu se foleau de objectii ; revela proiectulu lui Zichy de a desfointță direcciadirei drumuriloru de ieru, orala intr’unu evidente, ca des’a direcțiune e pentru Uniru institulu forte salumriu de óre-ce e in care se cualifica inginerii din patria. Ce e de impregiurarea, ca posturile despartieji acestui’a suntu ocupate totu de străini, i 3 vorbitoriului unu ce firesc», câci regimulu e la ocuparea acestoru posturi întrebă pre inii, ca unde suntu născuți, ci au cualificatie cerula respectivi s. a. i pune la votarea proiectulu lui Zichy sî se 0 unanimu. intru despartiementulu „clădirea drumuriloru * se prelimineza 25,027,700 fl. 3 voteza pentru subdespartiementulu primu fl., la subdesp. alu 2-lea se încinge o desimii lunga sî se voteza in tine 7.500,000 fl. siedinli’a din 3 Febr. anuntta prestedintele identicarea protocolului, in cursele. Mai multi predau petitiuni, care se trimitu comissi ajective, trece apoi la ordinea dîlei, la care e eslraulu ministeriului de comunicatiune. Se cetescc despartîementulu „clădirea drumuriloru de fern“ a cărui cele 2 subdesp. prime s’au votatu. Se voteza subdesp. 3 sî 4 fără modificare. La subdesp. 5 face deputatulu E. llallassy unu proiectu de resolutiune : Cus’a insarcinéza ministeriulu, a propune in scurtu tempu unu proiectu de lege despre clădirea unei linii laterale dela D.=Zólyom la Reszerczebanya. Min. Miko declara ca s’au facutu dejă pașii necesari pentru clădirea liniei din cestiune. Iiullassy ’si retrage propunerea, si asta se voteza sî subdesp. 5. Pentru subdesp. 6 se voteza 1.935.000 fl. etc. etc. Pentru intregulu despartiementu „clădirea drumuriloru de feru“ s’auvotatu 22.910.000 fl. Conventiunea suplementaria încheiata cu Engliler’a se celesce si se primesce fără desbatere. Se presinta legea despre judecatoriele de bursa, modificate in catura de' cas'a magnatiloru sî se primesce cu majoritate absoluta. Testauieutulii domnului septemviruluiuipaiSu C*ojdu. Pentru casulu mortiei mele urmatorrele deslusîri sî descoperire a vointiri mele ultime au se serve de indreptariu jurisdictiuniloru civile, soliei si nemuriloru mele, si tuturoru acélor, pre cari voru sa-i impartasiescu din averea mea, înainte de tele insemnu, ca tóta averea mea miscatoria, ce se afla in pisai’a, casa si curtea mea de afara, precum mobilele de casa, totu feliulu de vase, argintu, auru, pretidse, cai, vite, paturi, cara, sî unelte, — luându afara pre acele hârtii de pretiu, ce suntu scrise pronumele meu, aflându-se seu in lada mea, séu in vre-unu instituia de împrumuta, provediuto cu gir’a mea — séu sorti de stătu sĕu private, cari s’aru află in Iad’a mea de feru, in fine, acele hârtii de pretiu, cari aru fi provedite cu gii’a de mân’a mea propria , inca fiindu eu in viéna suntu proprietatea soției mele, născută Melani’a Dumcea, si pentru aceea sa nu se ia in conscriptiune. Déca intre scriptele mele s’aru afla atari documente, privitórie la pretensiunea ce o amu de 4000 fl. adoca patru mii floreni asupr’a massei concursuale a lui loanu Poinariu, acelea, fatia cu mass’a celestezu, sa se primésca de nule, deóre-ce pretensiunea aceea inca de multu o amu donatu copiiloru lui loanu Poinariu. De propria-mi avere dispunu in urmatoriulu modiu : Antâiu. Sa se asigureze din averea mea înainte de tote 12,000 îl adeca deuespre diece mii floreni v. a. pre sem’a copiiloru Juliei Mandrino, maritala după Petru Margaritovici, fiic’a sororei soției mele d’anteiu, Anastasi’a Pomet’a ; din interesele acestei sume, sa se dea lui Mihailu Mandrino pre anu, câtu va trai, câte trei sute si ese dieci de sl. v. a. sa termine de trei luni, — celelalte interese sa se pună in casi’a de păstrare din Pest’a spre inmultirea sumei aretate in punctulu acest’a, sî sa se capitaliseze până cându unulu dintre copiii Juliei Mandrino va ajunge etatea majorena ; déca intre aceea Mihailo Mandrino aru muri, tóte interesele celoru 12,000 fl. sa se puna in cass’a de păstrare din Pest’a spre a se capitalist. Pre cându vre-un’a din fiicele Juliei Mandrino prin maritare — seu fiindu seu ajungentu etatea majorena — se va îndreptați spre a primi in modulu prescrisu de lege proprietatea sea, deca Mihailo Mandrino va fi in viétia, sa se puna la o parte pentru asigurarea interensiunei lui 6000 11. v. o. adunați din interesele a 12,000 fl. si din interesele capitalisate ; sa se estrade in modulu sus’aretatu a siesea parte din acea curmala lui Mihailo Mandrino, iera ceealalta suma intrega sa se imparta in atâtea parti, câti copii va ave atunci Iuli’a Mandrino, si aceea parte, care se va veni copilului ei ajunsa la etatea legala, sa se estrade acelui’a in timpulu celu mai scurtu posibilii, inse, că prin estradarea acest’a, sum’atestata se nu se strice in casa cându in aceea n’aru fi bani gul’a — ceea ce va remane după aceea preséin’a celoru-lalti copii, sa se maresca prin carnete, sî astfel cu sa se urmeze până vom ajunge si ceilalți copii etaten in jurena, intțelegendu-se de sine, ca împărțirea intregei sume capitalisate se face in atâtea parli, câți copii inca nu si-au privailu partea loru, sora copilulu, care va fi de a se imparte si mai pre urma, va prind suma intrega ce va remane dinpreuna cu interesele ei cu totu. Déca inse Mihhailo Mandrino va muri, cele 6000 fi v. a. separati, cu intertentiune pentru elu, sa se imparta in parli egale, după principiele susnespuse intre toti copii Iuliei Mandrino, deórece sum’a acést’a dela inceputu a constituitu proprietatea loru. Déca vreunui copilu in viétia fiindu sa-siu dă partea otarita in punctulu acest’a, partea acest’a este de a se computa in sum’atestata copiiloru Juliei Mandrino. Alu doilea. După ftstirtea mea sa se adune prin intrevenirea josu numitiloru esecutori ai testamentului meu tóta averea mea nemiscatoria, hârliele de pretiu, si pretensiunile ce seamu la Mauritiu ia lui Cieoi’gi si Ianzaru ( 1822). Urmare.i in tómna, in acel’asi anu, parasi Cornauuulu Domniei. Veniaminu, profesorulu se destitua prin ofarirea guvernului tempur a locotienntiei domnesci, pentru unu cua 3 făcuse cu unu anu mai înainte la immor- Banului Constantinu Filipescu. Clasele de filosofia sî de matematica se sparsera ; irii începură a deosebi, ca alta este limba sî alt’a suntu sciintiere, cari se potu invezice limba. La Veniaminu trecuseră aici-0 parte din geometria sî câte-va capete sofia. Lips’a unui profesoru de a-i conduce finitu cu lucrulu inceputu, curiositatea de practic’a la câte-va principii din matematic’a, ce luasera, acea practica cu care se lupta Lazaru, că se faca din nisce buchiari ingineri până in picioire de porunciala, acestea sî alte irâri trasera in sântulu Sav’a pre toti inveti clasele dintâiu ale scollei grecesci, in îaror’a era loanu Pandeli, care a repausatu u, Nanesci, Cernovodeni, Oresci, Darvari, ci, Stefanopoli, Tomesei, Crasnari, Mali Valadi, Mainesci, sî alti, sî cu in urm’a loru, bancele clasei de ingineria. Se bucură ;ându vedea pre Pandeli cu crel’a in mâna pre tabla respunsuri matematice. Tocanea ■e tabla, mâna mergea iute, facendu deosebile, dara gur’a se îngână, pentru ca in cea se luptă, că se-si faca nisce vorbe, 1 veni in gur’a unui invetiatoriu, ce abia a SCjînti’a sî va sa se respire in alta limba, in ceea ce a invetiatu. Indata incepît Lazaru a traduce cursulu de matematica alu lui Wolf, sî celu de filosofia alu lui Cant. In tempu de unu anu ajunseră inveti aceti departe. Pre mos’ele României începură a flutura flamurile noiloru ingineri ; începură a se trage de mân’a românisîloru triunghiuri intielese. Era o bucuria, se veda cine-va copii, unii indreptându line’a cu momâi, scotiendu palami’a sî facendu seminn, strigându : la drept’a 1 la stâng’a 1 alții indreptându sî scuturându lantiuli, ce sierpuia prin iarba ; alții osiediendu sî nivelându mésa. Se trăgeau finii, se faceau triunghiuri, din triunghiu in triunghiu se indiee planulu, compasulu începea a pasî pre carta sî spunea slânginii dela o mosîa până la alt’a ; lantinlu facea încercarea, sî sătenii ce erau spre servitiu, începeau a-si dă cote s’ a siopti, ca draculu din sticlutia ii face se ghicésca (asta li se parca bru aculu magneticu, ce ’su vedea jucându). Bietulu Lazaru ’si aprindea pip’a, sî, petrecendu-si mân’a asupr’a pieptului, i se inunda fati’a de lacremi de bucuria. N’a trecutu multu, sî In mosiele de mesuratória nu era trebuintia definiti’a de falia a profesorului. Câte unu invetiacelu séu doi împlineau servitiulu cu cea mai mare scumpetate. Epitropii dela monastiri, egumenii, veneau cu multiumire la invetiaceii dela sântulu Sav’a, ca se le scota copia din cartele mosîeloru monastiresci, pentru ca acești inveliacei lucrau eftinu, din dlone cause , intâiu pentru ca erau băieți, s’ a dou’a pentru ca erau români ; apoi, soli, lucrulu romanescu nu era asia scumpu. Me totu miramu intr’o di de spiritulu meu, cându epitropului din Costi’ai-amu facutu trei copie de carte, pentru care amu pututu se icu siese ruble. Mi se parea ca l’amu incolatu, rai se parea de mi-aru incapea pe mâna căli-va ómeni asta de simpli, cari se nu scia de câte parale putu se merga vopsele la o carta, eu rr^Mci fo/*A îm 1 — ■ Invetiaceii defera probe învederate de capacitatea si zelulu profesorului seu. Efori’a scaleloru inceput a se gândi, că se iinmultiesca catedrele romanesci, si, spre acest’a, se »Mamita cativa tineri in Europ’a apuséna spre inveliatura. Se alesera părintele Efrosinu Poîec’a, loanu Pandei, Smeanu Marcoviciu sî Constantinu Moroiu. Eu, iupa cum venisemu in urma, remaseru sî acum pre dinafara tocmai pre tempulu mesei. Dera mai pre urmase multiumi iubirea cându aflaiu, ca pre mine me alesera de tare sî mare profesoru ajutatoriu lui Lazaru de aritmetica sî de geometria cu plata de o suta lei pe luna sî cându vechiuiu, ca pre fia-care luna o seamu câte unu capitalii, ce-mi inechipuiamu se mi-lu făcu, incelându la epitropi cu facerea carteloru. Pre lângă acestea, a mai assediatu efori’a dóue catedre in scal’a romanésca , un’a de limb’a latina s’ alt’a de cea francosa ; pentru ar mendouo se numi profesoru Erdeli. Acest’a ’si începu propunerile sî traduse indata in limb’a româna pre Sgârcitulu de Molier sî pre Pompeiu de Corneliu, pentru tinerii ce se întreceau se faca sî ei teatru romanescu in tempulu ce grecii faceau pre alu loru Lazaru trecu cu filosofi’a la metafisica (cunoscamentu), sî fiindu ca avea sî altu obiectu, adeea trigonometri’a, clas’a de cugetamentu (logica) relaase vacanta. Că se îndestuleze sî pre alti tineri, ce erau pregătiți spre ascultarea cugetamentului, fu insarcinatu sî cu cursulu acest’a totu Erdeli, sî elu incepu cugetamentulu lui Condiliac. Acést’a fu o ispita lui Lazaru, elu nu putea suferi se nu veda urmata sistem’a recunoscuta de elu, simtia si cunoscea amesteculu sî incurcatur’a ce orii fi urmatu neaperatu in inveliatura, deci se vedea nevoitu , ori sa schimbe elu pre Cantulu seu, ori Erdoli pre Condiliac, cu tóte ca, ce e dreptu, elu dorea că Condiliac, se remâna josu pre lângă