Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-10-25 / nr. 85

338 «spre ssiunea parerei de ren, pentru modificatiunile făcute unilateralminte, si pentru ca ele sa nu pota servi nici odata sub nici unu curentu de prejudetiu, se roga H. S. a permite, ca se fia privite modi­ficările acestea si pertractate numai ca propositiuni ale coronei. Dep. G. Ioanoviciu propune, ca acestu pasagiu sa se esmile, motivandu, ca nu este nici o necessi­tate de a pronunția aceea. Dep. Borlea, arata ca este absoluta necessi­tatea de a se primi pasagiulu comissiunei, căci nu­mai prin acel’a se justifica pasirea si judecata mai departe asupr’a m­odificatiuniloru. Dep. Macelariu, nu alia necessitates pasagiului acestui’a, deci partinesce propunerea dep. G. loano­­viciu. Referințele deslucesce, ca pasagiulu după argu­mentele premerse cuprindu in sine aceea, ca in vii­toriu sa nu se mai faca modificări unilaterale in statutu, ci modificările, sa se considere die, cu pro­­pusetiuni pre gratióse, căci altureliu ne-amu luatu basea de sub picidre. Presidiulu dice, ca se intielege de sine, cum ca suntemu siliti a rogit pre M. S. sa demânde regi­­­­mului, ca un­a sau alta modificare sa o lase afara, si asid cele­lalte arguminte suntu numai nesce pleo­­nasmi. Punendu-se lasarea afara a pasagiului la voti— sare, prin sculare, sî incependu presidiulu a nu­meri voturile, pana se indhee, — dep. Babescu spri­­ginitu de d. Macelariu, cere votizare nominala, pre temeiulu unei liste subscrise de 21 membri. In urm’a acest’a facendu-se votare nominala resulta 33 voturi cu n­u , si 29 vot. ca del Prin urmare se sterge pasagiolu cestionatu, si se primesce testulu originalu. Pasîndu la punctulu alu 8-lea despre cuali­­tatea modificatiuniloru făcute, referințele esptica di­­ferinti’a intre parerea majoritatiei, sî minoritatiei co­missiunei, dintre care cea din urma consta din mem­brii ei : Babesiu, Borlea, si Vasiliu Popoviciu. Dep. Pope’a, spriginesce votulu majoritatiei fi­­indu ca este deplinu corespundiatoriu. Dep. Borlea, spriginesce votulu minoritatiei, cu unulu ce vormedia multu mai bine categoriele modificatiuniloru. Punendu-se la votu propunerea minoritatiei la acestu punctu, majoritatea se ridica, si presidiulu deciiara votulu minoritatiei de primita. In urm­ a acestei decissiuni punctele mai de­parte armatóre, se primescu fără desbatere, anume se primesce in privinti’a modificatiuniloru facute la prim’a dispusetiune generala la §. 105 sî 157, la § 151 sî 156, in­­­ne la a 9-a dispusetione ge­nerale propunerea majoritatiei comissionile, fera in privinti’a modificatiuniloru la § 6, § 116, sî 162 propunerea minoritatiei. Dupa acest­a referințele ceresce mai departe punctele despre modificatiunile făcute sub c, pentru § 13, 15, sî 122, in privinti’a sóleloru, sî cea fă­cută sub g, pentru § 175 in privinti’a limbei, sî esplicându-le mai de aprópe recomenda primirea. Dep. G. Ioanoviciu, dice, ca déca congresulu aru voi se-si faca representatiunea contr’a celoru doue legi despre scoli si nationalitate, acesta-i sta­tara îndoiala in drep­ lu de a-si face, insa nu e co­­respundiatoriu scopului, ca acest’a sa se faca aicea „per tangentem“ ci deosebi, propune dara ca partea representatiunei privitóre la cestiunea acest’a sa se lase afara. Presidiulu punendu întrebarea, ca primesce-se propunerea dep. Ioanoviciu, pentru esmiterea punc­­teloru din cestiune, se rădică numai o minoritate, sî astfel cu propunerea cade­­iéra tecstulu represen­tatiunei, se dec­lara de primitu. In fine referințele da cetire celoru-lalte puncte ale representatiunei ce se referu la modificatiunile făcute pentru fratari’a m litara. După acést’a punendu-se la votu, se primesce tecstulu intregu alu representatiunei. Dep. Bolog­a cere a se decide inca in credinti’a de astadi pre ce cale sa se trimită adres’a catra Maj. Sea. După schimbarea mai multoru păreri s’a pri­mim cu majoritate, ca representatiunea congresului prin presidiu sa se subscemna M. Sele. Referințele amintesce ca in raportulu comissi­­unei se propune cum ca prin cuprinsulu representa­tiunei proiectate se resolva sî caus’a­scu gravame­­nulu pentru legea scolara. Sa iu la cunoscintia. Mai departe amintesce referințele cum ca co­­missiunea au aflatu cu cale a propune, ca incatu se tiene de ingerintiere si inflinti’a daunós'a a autori­­tatiloru politice sî militare din fruntari’a militară, actele referitóre la acestu obiectu tóle sa se res­­titue, sî respective ea se ceda consistoriului din Ca­­ransebpsiu cu aceea invisciune, cu acel­a pentru tóte căușele speciali dbvenindi sa faca la tota ocasiunea aratari sî plânsori speciali celra c. r. ministeriu im­­perialu de resbelu atragendu-i atențiunea asupr’a înrovem­intelui sî marei stricăciuni ce cause dia acele adause nedefinite, ce s’au facutu statutului nostru org. sî astfeliu acelu consistoriu prin date speciali sa spriginesca gravamineie nóstre sentantia primita, sî cu acést’a cuprinse in repre­­se resolva sî pro­punerea deputatiloru Vas. Popoviciu si I. Bal­o­­sianu. Se primesce. Presidiulu pune mai departe la ordinea dîlei resultat «In serul imului facutu pentru senatulu șco­lari­u si episropescu. Dep. I. Lpngeru, cu referințele comissiunei es­­mise pentru scrutinarea voturiloru dela senatulu scolariu, reportodia, ca cu majoritate absoluta de voturi s’au alesu in senatulu scolariu de membri ord. dep. I. Popescu cu 70 voturi, M. Babesiu cu 63, Ioane Lengeri cu 61, sî los. Belosiu cu 49 vot. iera sapienți Dr. A. M. Marienescu cu 43, Dr. Bacuciu cu 43, sî Ioane Papiu cu 38 voturi, prin urmare suntu a se alege inca 2 membri ordinari. Dep. Ioanu Popescu, cu referințele comissio­anei esmise pentru scrutinarea voturiloru dela se­natulu epitropescu, reporteza, cum ca cu majoritate absoluta a voturiloru, s’au alesu de membrii ord ai senat, epitropescu următorii : Nicolau Isiga cu 73 voturi , Amonu MoMoni cu 69 ; Parteniu Trombitasiu cu 62; Bran de Lemeny cu 58 ; Ioane Popoviciu prot. cu 55 ; Iulianu Ianculescu cu 53 vot., —­iéra cu membrii suplenti : Vartolomeiu Ba­­iulescu cu 60 vot., I. T. Popoviciu cu 54; Timot. Miclea cu 53; Antonu Bedhnitiu cu 52, si Dr. Aur. Brote cu 46 voturi. Dep. Borlea cere ca de őre­ce intre cei aleși din senatulu scolariu sî epitropescu, Dr. Brote sta in rudenie cu Dr. Marienescu, m­ulu sa cuvine se resigneze. Dep. Marienescu se dec­iara in ur­marea acestei’a repasulu dela Senatulu scolaria la insu­si învoirea­sca. Dep. Fauru­ propune ca vine acum’a a se voli­­sa pentru senatulu bis. 3 membri ordinari sî 3 su­­plensi­­ — la senatulu scolariu 2 membri­ ord. s. 1 suplentu­­ iéra la cela epitropescu 1 membru su­­plenitoriu. Presidiulu cere ca arei’a, cari au intrunitu majoritatea voturiloru sa le privésca de aleși. Cu acestea se anuntta din partea congresului cei anumiți din senatulu scolariu sî epitropescu ca aleși. Fiindu tempulu forte înaintata si edinti’a se in­­dhee sî presidiulu enuntia pre dupa amédi la 4 ore continuarea votisarei sî a scrutiniului despre alegerea membriloru ordinari si suplenti ce mai lip­­sescu in cele 3 senate ale consistoriului metropo­litanii. După amedi. Redeschidrendu-se siedinti’a la 4 ore sub pre­­sid. Silustr. Sele dep. eppu. Procopiu lvacicoviciu, Presied. presentéza suplin’a dep. Mich. Besianu prin care se ruga a i se da concediu din cause grave familiare. Congresulu incuviintiéza concediulu cerutu. Dep. Ioane Popoviciu prot. ca membru alesu la senatulu epitropescu dec­iara, ca nu pote primi alegerea din cause binecuventate. Presidiulu punendu la votisare, resignarea dep. Ioanu Popoviciu nu se primesce. Presidiulu pune la ordinea dîlei completarea alegeriloru pentru tóte trei senatele, sî incependu cu adunarea voturiloru, după rendulu alfabeticu, in lia­ care se afla 67 de siedule cu voturi. Cu privire la cele trei senate s’a esmisU acum 3 comissiuni pentru serulinare. Fiindu comis­iunile esmise gat­a cu scrutiniulu, referințele Ardeleanu, referedia ca pentru senatulu strinsu bisericescu, majoritatea voturiloru au intru­nitu. Mihh. Velceanu 39, Iacobu Popoviciu 61, Savta Popoviciu Barcianu 61 cu ordinariu , iéra Petru Anca cu 63 vot. Iosifu Baracu cu 59 si Dr. Pes­­cariu cu 57, cu suplentu. Pentru senatulu scolariu se reporteza prin re­ferințele I Lengem, ca majoritatea voturiloru au in­­trunit’o cu ordin priu; Dr. Ioanu Mesiot’a cu 65 vot. Dr. Paulu Vasiciu cu 56 vot, iéra cu suplenti Davidu Almasianu cu 67 voturi sî fie. Popa cu 56 voturi. * La senatul^ epitropei­ Mi se reportedia prin re­ferințele P. Suciu, ca majoritatea voturiloru au in­­trunit’o cu suplentu ioane Galu cu 59 voturi. Presidiulu provoca congresulu a enuntia pre cei anumiți de aleși. Congresulu ’i anuntia pre toti acesti’a din par­tea sea de aleși. Dep. Ioane Popoviciu,­­ca membru alesu in senululu epitropescu deb­lara ca sta n rudenia de aprópe cu protop. Iacobu Popoviciu, ca membru alesu in senatulu strinsu bis din care causa se vede nevoitu a resigna dela alegere. Dep. Macelariu face urmatórea propunere : Con­gresulu deb­lara a se proroga până la 1 Iuniu 1871, insarcinându comissiun­le, cari nu stau gatiu elabo­ratele pana la dîu’a numita ale fini. Atâtu propunerea acest’a câtu sî dechla ratiunea dep. Ioane Popoviciu, se va pune in siedinii’a de mâne spre decidere. Cu aceste se indhee siedinii’a, sî cea urma­­tóre se enund­a pre dîu’a de m­âne la 10 ore. Dinaristic’a. Traimu in unu periodu, care pre lângă nenu­­merate avantagiuri cuprinde in sine sî multe scăderi. Amu crede cine­va, ca ceste suntu conditionate de celelalte, sî nu e asta. Scăderile unde se afla, arata o stare morbala a societatiei, sî déca nu se voru sterpi curendu societatea aceea in carea se afla ele va da de mari fatalități. Cându meditamu asupr’a scaderiloru, se aflamu in cele mai diverse forme, legate de cele mai di­verse obiecte. Ca publiciști inse nu ni se va lua in nume de reu déca eugelâmu mai anteiu la cele legate de diuaristica. Diuaristic­ a e unu mijlocu de comunicatiune, nu numai de intempluri, ci sî de idei. Ea este ca­­nalulu prin care se potu respandi ideile mai tare sî in d estindere însemnata. Cu câtu ideile suntu mai varie, cu atâtu sî escitârile de noue idei sî lucruri suntu mai înlesnite. La nemți, la francesi, la englesi etc., unde se urmeza cu diaristic’a astfeliu, vedemu o viatta desvoltata in nenumerati romi, vedem­u ca chiaru diuaristic’a a trebuitu sa se ramifce in atâtea foi speciali, numai pen­tru­ ca sa pota satisface lipsei celei mari de a se comunică idei despre politica, despre solintie, despre economia sî in fine despre tóte afacerile, cu cari se ocupa ómenii. In adeveru, câtu e de bine, cându fie­ d­re omn, fie elu lucratoriu de dî, agricultoru, gradinariu, economu de vite, meseriasiu de ori ce meseria, negutiatoriu, amploiatu, preoții, inveltatoriu,—o lume, pre carea elu cu ochii fisici nu o póte ave tata dinaintea sea, o are deschisa in imaginatiunea câștigată prin lectura. Fie­care din acești enume­rați mai susu e mai indemanatecu la ori­ce între­prindere, din causa ca lectur­a de foi diverse nu lu lasa ca elu sa fia streinu de lucrurile, pre­cari esperiati’a cea fiermurita nu lu lasa sa vina cu ele in atingere. Dara nu numai atâta, fie­care are cea mai buna ocasiune de a-si proba si bunetatea cugeta­­riloru­sele si a le apretiui vederea finale depunen­­dule in vre-o fota, in aren’a publica, unde se potu discută, se potu cerne si lamuri. Fatia cu impregiurarile aceste­a nu crede ci­neva ca diuaristic­a este o bunetate nespusa pentru omenime si ca atare e imbratisiata de toti fara nici o distingere. Fiindu-ca amu atinsa indata la inceputa de scăderi, si in cele din urma, de scăderile dinaristi­­cei, trebuie sa aflamu cu durere, ca o parte din diuaristica este unu venina ascunsa pentru cetitori, intocma precum suntu acele beuturi spirtuose vitri­olate, cari pre din afara porta firma de mijloce de recrearea puteriloru fisice trupeșei. Unii omeni gonescu scopuri egoistice, fie acele din n

Next