Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-10-25 / nr. 85
338 «spre ssiunea parerei de ren, pentru modificatiunile făcute unilateralminte, si pentru ca ele sa nu pota servi nici odata sub nici unu curentu de prejudetiu, se roga H. S. a permite, ca se fia privite modificările acestea si pertractate numai ca propositiuni ale coronei. Dep. G. Ioanoviciu propune, ca acestu pasagiu sa se esmile, motivandu, ca nu este nici o necessitate de a pronunția aceea. Dep. Borlea, arata ca este absoluta necessitatea de a se primi pasagiulu comissiunei, căci numai prin acel’a se justifica pasirea si judecata mai departe asupr’a modificatiuniloru. Dep. Macelariu, nu alia necessitates pasagiului acestui’a, deci partinesce propunerea dep. G. loanoviciu. Referințele deslucesce, ca pasagiulu după argumentele premerse cuprindu in sine aceea, ca in viitoriu sa nu se mai faca modificări unilaterale in statutu, ci modificările, sa se considere die, cu propusetiuni pre gratióse, căci altureliu ne-amu luatu basea de sub picidre. Presidiulu dice, ca se intielege de sine, cum ca suntemu siliti a rogit pre M. S. sa demânde regimului, ca una sau alta modificare sa o lase afara, si asid celelalte arguminte suntu numai nesce pleonasmi. Punendu-se lasarea afara a pasagiului la voti— sare, prin sculare, sî incependu presidiulu a numeri voturile, pana se indhee, — dep. Babescu spriginitu de d. Macelariu, cere votizare nominala, pre temeiulu unei liste subscrise de 21 membri. In urm’a acest’a facendu-se votare nominala resulta 33 voturi cu nu , si 29 vot. ca del Prin urmare se sterge pasagiolu cestionatu, si se primesce testulu originalu. Pasîndu la punctulu alu 8-lea despre cualitatea modificatiuniloru făcute, referințele esptica diferinti’a intre parerea majoritatiei, sî minoritatiei comissiunei, dintre care cea din urma consta din membrii ei : Babesiu, Borlea, si Vasiliu Popoviciu. Dep. Pope’a, spriginesce votulu majoritatiei fiindu ca este deplinu corespundiatoriu. Dep. Borlea, spriginesce votulu minoritatiei, cu unulu ce vormedia multu mai bine categoriele modificatiuniloru. Punendu-se la votu propunerea minoritatiei la acestu punctu, majoritatea se ridica, si presidiulu deciiara votulu minoritatiei de primita. In urm a acestei decissiuni punctele mai departe armatóre, se primescu fără desbatere, anume se primesce in privinti’a modificatiuniloru facute la prim’a dispusetiune generala la §. 105 sî 157, la § 151 sî 156, inne la a 9-a dispusetione generale propunerea majoritatiei comissionile, fera in privinti’a modificatiuniloru la § 6, § 116, sî 162 propunerea minoritatiei. Dupa acesta referințele ceresce mai departe punctele despre modificatiunile făcute sub c, pentru § 13, 15, sî 122, in privinti’a sóleloru, sî cea făcută sub g, pentru § 175 in privinti’a limbei, sî esplicându-le mai de aprópe recomenda primirea. Dep. G. Ioanoviciu, dice, ca déca congresulu aru voi se-si faca representatiunea contr’a celoru doue legi despre scoli si nationalitate, acesta-i statara îndoiala in drep lu de a-si face, insa nu e corespundiatoriu scopului, ca acest’a sa se faca aicea „per tangentem“ ci deosebi, propune dara ca partea representatiunei privitóre la cestiunea acest’a sa se lase afara. Presidiulu punendu întrebarea, ca primesce-se propunerea dep. Ioanoviciu, pentru esmiterea puncteloru din cestiune, se rădică numai o minoritate, sî astfel cu propunerea cadeiéra tecstulu representatiunei, se declara de primitu. In fine referințele da cetire celoru-lalte puncte ale representatiunei ce se referu la modificatiunile făcute pentru fratari’a m litara. După acést’a punendu-se la votu, se primesce tecstulu intregu alu representatiunei. Dep. Bologa cere a se decide inca in credinti’a de astadi pre ce cale sa se trimită adres’a catra Maj. Sea. După schimbarea mai multoru păreri s’a primim cu majoritate, ca representatiunea congresului prin presidiu sa se subscemna M. Sele. Referințele amintesce ca in raportulu comissiunei se propune cum ca prin cuprinsulu representatiunei proiectate se resolva sî caus’ascu gravamenulu pentru legea scolara. Sa iu la cunoscintia. Mai departe amintesce referințele cum ca comissiunea au aflatu cu cale a propune, ca incatu se tiene de ingerintiere si inflinti’a daunós'a a autoritatiloru politice sî militare din fruntari’a militară, actele referitóre la acestu obiectu tóle sa se restitue, sî respective ea se ceda consistoriului din Caransebpsiu cu aceea invisciune, cu acela pentru tóte căușele speciali dbvenindi sa faca la tota ocasiunea aratari sî plânsori speciali celra c. r. ministeriu imperialu de resbelu atragendu-i atențiunea asupr’a înrovemintelui sî marei stricăciuni ce cause dia acele adause nedefinite, ce s’au facutu statutului nostru org. sî astfeliu acelu consistoriu prin date speciali sa spriginesca gravamineie nóstre sentantia primita, sî cu acést’a cuprinse in represe resolva sî propunerea deputatiloru Vas. Popoviciu si I. Balosianu. Se primesce. Presidiulu pune mai departe la ordinea dîlei resultat «In serul imului facutu pentru senatulu școlariu si episropescu. Dep. I. Lpngeru, cu referințele comissiunei esmise pentru scrutinarea voturiloru dela senatulu scolariu, reportodia, ca cu majoritate absoluta de voturi s’au alesu in senatulu scolariu de membri ord. dep. I. Popescu cu 70 voturi, M. Babesiu cu 63, Ioane Lengeri cu 61, sî los. Belosiu cu 49 vot. iera sapienți Dr. A. M. Marienescu cu 43, Dr. Bacuciu cu 43, sî Ioane Papiu cu 38 voturi, prin urmare suntu a se alege inca 2 membri ordinari. Dep. Ioanu Popescu, cu referințele comissioanei esmise pentru scrutinarea voturiloru dela senatulu epitropescu, reporteza, cum ca cu majoritate absoluta a voturiloru, s’au alesu de membrii ord ai senat, epitropescu următorii : Nicolau Isiga cu 73 voturi , Amonu MoMoni cu 69 ; Parteniu Trombitasiu cu 62; Bran de Lemeny cu 58 ; Ioane Popoviciu prot. cu 55 ; Iulianu Ianculescu cu 53 vot., —iéra cu membrii suplenti : Vartolomeiu Baiulescu cu 60 vot., I. T. Popoviciu cu 54; Timot. Miclea cu 53; Antonu Bedhnitiu cu 52, si Dr. Aur. Brote cu 46 voturi. Dep. Borlea cere ca de őrece intre cei aleși din senatulu scolariu sî epitropescu, Dr. Brote sta in rudenie cu Dr. Marienescu, mulu sa cuvine se resigneze. Dep. Marienescu se deciara in urmarea acestei’a repasulu dela Senatulu scolaria la insusi învoireasca. Dep. Fauru propune ca vine acum’a a se volisa pentru senatulu bis. 3 membri ordinari sî 3 suplensi — la senatulu scolariu 2 membri ord. s. 1 suplentu iéra la cela epitropescu 1 membru suplenitoriu. Presidiulu cere ca arei’a, cari au intrunitu majoritatea voturiloru sa le privésca de aleși. Cu acestea se anuntta din partea congresului cei anumiți din senatulu scolariu sî epitropescu ca aleși. Fiindu tempulu forte înaintata si edinti’a se indhee sî presidiulu enuntia pre dupa amédi la 4 ore continuarea votisarei sî a scrutiniului despre alegerea membriloru ordinari si suplenti ce mai lipsescu in cele 3 senate ale consistoriului metropolitanii. După amedi. Redeschidrendu-se siedinti’a la 4 ore sub presid. Silustr. Sele dep. eppu. Procopiu lvacicoviciu, Presied. presentéza suplin’a dep. Mich. Besianu prin care se ruga a i se da concediu din cause grave familiare. Congresulu incuviintiéza concediulu cerutu. Dep. Ioane Popoviciu prot. ca membru alesu la senatulu epitropescu deciara, ca nu pote primi alegerea din cause binecuventate. Presidiulu punendu la votisare, resignarea dep. Ioanu Popoviciu nu se primesce. Presidiulu pune la ordinea dîlei completarea alegeriloru pentru tóte trei senatele, sî incependu cu adunarea voturiloru, după rendulu alfabeticu, in lia care se afla 67 de siedule cu voturi. Cu privire la cele trei senate s’a esmisU acum 3 comissiuni pentru serulinare. Fiindu comisiunile esmise gata cu scrutiniulu, referințele Ardeleanu, referedia ca pentru senatulu strinsu bisericescu, majoritatea voturiloru au intrunitu. Mihh. Velceanu 39, Iacobu Popoviciu 61, Savta Popoviciu Barcianu 61 cu ordinariu , iéra Petru Anca cu 63 vot. Iosifu Baracu cu 59 si Dr. Pescariu cu 57, cu suplentu. Pentru senatulu scolariu se reporteza prin referințele I Lengem, ca majoritatea voturiloru au intrunit’o cu ordin priu; Dr. Ioanu Mesiot’a cu 65 vot. Dr. Paulu Vasiciu cu 56 vot, iéra cu suplenti Davidu Almasianu cu 67 voturi sî fie. Popa cu 56 voturi. * La senatul^ epitropei Mi se reportedia prin referințele P. Suciu, ca majoritatea voturiloru au intrunit’o cu suplentu ioane Galu cu 59 voturi. Presidiulu provoca congresulu a enuntia pre cei anumiți de aleși. Congresulu ’i anuntia pre toti acesti’a din partea sea de aleși. Dep. Ioane Popoviciu,ca membru alesu in senululu epitropescu deblara ca sta n rudenia de aprópe cu protop. Iacobu Popoviciu, ca membru alesu in senatulu strinsu bis din care causa se vede nevoitu a resigna dela alegere. Dep. Macelariu face urmatórea propunere : Congresulu deblara a se proroga până la 1 Iuniu 1871, insarcinându comissiunle, cari nu stau gatiu elaboratele pana la dîu’a numita ale fini. Atâtu propunerea acest’a câtu sî dechla ratiunea dep. Ioane Popoviciu, se va pune in siedinii’a de mâne spre decidere. Cu aceste se indhee siedinii’a, sî cea urmatóre se enunda pre dîu’a de mâne la 10 ore. Dinaristic’a. Traimu in unu periodu, care pre lângă nenumerate avantagiuri cuprinde in sine sî multe scăderi. Amu crede cineva, ca ceste suntu conditionate de celelalte, sî nu e asta. Scăderile unde se afla, arata o stare morbala a societatiei, sî déca nu se voru sterpi curendu societatea aceea in carea se afla ele va da de mari fatalități. Cându meditamu asupr’a scaderiloru, se aflamu in cele mai diverse forme, legate de cele mai diverse obiecte. Ca publiciști inse nu ni se va lua in nume de reu déca eugelâmu mai anteiu la cele legate de diuaristica. Diuaristic a e unu mijlocu de comunicatiune, nu numai de intempluri, ci sî de idei. Ea este canalulu prin care se potu respandi ideile mai tare sî in d estindere însemnata. Cu câtu ideile suntu mai varie, cu atâtu sî escitârile de noue idei sî lucruri suntu mai înlesnite. La nemți, la francesi, la englesi etc., unde se urmeza cu diaristic’a astfeliu, vedemu o viatta desvoltata in nenumerati romi, vedemu ca chiaru diuaristic’a a trebuitu sa se ramifce in atâtea foi speciali, numai pentru ca sa pota satisface lipsei celei mari de a se comunică idei despre politica, despre solintie, despre economia sî in fine despre tóte afacerile, cu cari se ocupa ómenii. In adeveru, câtu e de bine, cându fie dre omn, fie elu lucratoriu de dî, agricultoru, gradinariu, economu de vite, meseriasiu de ori ce meseria, negutiatoriu, amploiatu, preoții, inveltatoriu,—o lume, pre carea elu cu ochii fisici nu o póte ave tata dinaintea sea, o are deschisa in imaginatiunea câștigată prin lectura. Fiecare din acești enumerați mai susu e mai indemanatecu la orice întreprindere, din causa ca lectura de foi diverse nu lu lasa ca elu sa fia streinu de lucrurile, precari esperiati’a cea fiermurita nu lu lasa sa vina cu ele in atingere. Dara nu numai atâta, fiecare are cea mai buna ocasiune de a-si proba si bunetatea cugetarilorusele si a le apretiui vederea finale depunendule in vre-o fota, in aren’a publica, unde se potu discută, se potu cerne si lamuri. Fatia cu impregiurarile acestea nu crede cineva ca diuaristica este o bunetate nespusa pentru omenime si ca atare e imbratisiata de toti fara nici o distingere. Fiindu-ca amu atinsa indata la inceputa de scăderi, si in cele din urma, de scăderile dinaristicei, trebuie sa aflamu cu durere, ca o parte din diuaristica este unu venina ascunsa pentru cetitori, intocma precum suntu acele beuturi spirtuose vitriolate, cari pre din afara porta firma de mijloce de recrearea puteriloru fisice trupeșei. Unii omeni gonescu scopuri egoistice, fie acele din n