Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-11-19 / nr. 92
366 câtu de figurain, ca una bine póte sa ascepte românii, rasa latina, insula in paslavismu, dela acea putere uriasiu absoluta care si pune glori’a sî patriotismulu in a face din panslavismu sau pelagu fara insule ! Floricelele si polielele cu cari se illumineza acesta tentativa la existenti’a Statului nostru, spre a se bate amorulu propriu sî orgoliulu romăniloru ca scurta vedere, accesorie sî nu întuneca de locu fondulu articulului, care resare printre tote hidosu epriginitoru alu notei Russiei dopa ingenunchiarea Franciei. Nu, iubiți cetitori; acést’a politica de independent a Statuletiului nostru, si abredu precum se afla astadi, este peirea nóstra cea mai sigura sî cea mai in scurtu timpu. Intru ce ore impedica suzeranitatea Porției desvoltarea si întărirea Statului nostru, cându mai vîrtosu anexulu nemuritorului sta«utu din Beniu, recunoscutu de tóte puterile mari ale Europei ne permite sa facemu totu ceea ce vomu crede ca este bine, ea facemu pentru desvoltarea sî intarirea Statului nostru ? Ce amu voitu se facemu sî n’amu pututu s’o facemu din caus’a suzeranitatiei Porției, care s’a facemu unu micu daru anuale, ai acei’a in realitate numai dela 11 Februariu incóce, pentru ca sub Vodă Cuz’a remasese acestu daru numai nominale ? Ce garanția mse are Statulu nostru sub acesta mare egida sub care se umbresce, si care nu se póte străbate de câtu numai cându tóte puterile se voru întruni spre a deslega cestiunea Orientului, cu Franci’a împreuna. Dera cum este cu putintia ca omeni inteligenți, cu solutia de carte sî până ieri tari in politica occidentale atâta de priinciasa noua, d’odata, din chiaru senina, sa pronuncie vorba independenți» astazi, cându Franci’a lipsesce, cându muscalii voru se reia ce au perdutu cu resboiulu Crimeei, sî sî mai sî, negreșîtu ? Noi nu putemu pune mai josu acesta fapta a „Pressei“ de fapt’a cu bandele bulgare șî cu luarea Transilvaniei a „Românului.“ Pentru ce, adeca, pre cându roșii, agenți muscalesci, vorbeau de independentia, sî chiaru de luarea Transilvaniei, prin puterea sî fortiele rusesci, noi strigamu, împreuna cu cei dela „Pressa“ . „Tradare, agenții platiti ai Russia făcu scandaluri spre provocarea resbelului Orienului a Spera ca prin acestu congresu se va obliga Russi’a sa ne des Basarab’a până in Nistru, Bassarabi’a care in cursu de 60 ani numai, s’a desiertatu pe români transfenti sî risipiti pre vaiele Caucasului ? Spera iéra-si ca Austro-Ungari’a a se ne dea partile române pâna in Tisza, impreunândune Maramuresiulu cu bucovin’a in Poculi’a, iu câtu Daci’a intrega sa fomneze unu regatu româna respectabile care sa-si gasesca fortiele sî resursele lui in elu insusi intre "isi’a intre Nistru, intre marea.Négru până la miculu Traianu sî intre Dunare ? A spera un’a cu acet’a dela unu congresu curatu pangermanu si paislavu, aru fi scu o copilăria séu o perfidia, câi a cere o independentia că aceea a Crimeei aru o sfruntata tradare ! Ce feliu ! dîcu domnii dela „Pressa“, ca neutralitatea nóstra prin independenti’a Statuletiului nostru cum se afla astadi, aru fi mai garantata de precum este astazi cea mare a Orientului, prin alipirea ei de cestiunea Garantata cum ? prin fagaduiel’a Russiei ? De ce nu se pronunesc “? Dera ce dîcemu ca nu se pronuncie ? „Press’a“ se pronuncie că in câmpulu Bărăganului , ea spune curata ca acesta garanția a se ie o dea Russi’a, pre care o punu la filotimie dibacii diplomați de la „Pressa“, demonstrându-i cu tóte argumentatiunile si cu tóte considerantele, ca este interesulu ei legatu de independenti’a nóstra ! care independentia n’aru opri-o negresîtu de a merge pre amendóue laturele Dunărei până la rîulu Sava, până la Semlinu sî Belgradu, ca sa-si póta vedea nemurile ratecite prin Slavoni’a sî lliri’a ! Sa ingrigimu de instrucțiunea publica nationale, domniloru dein „Pressa“ sî de armarea tierei, infundatu sî pre tăcute , pentru ca sa fie ceva de noi cându vomu cere independenti’a, cându va fi timpulu sa ne luamu independenti a. Pre cându insa poporulu partea fortieloru româna nu are nici-o idea despre astfeliu precum ne aflamu , pre cându totu poporulu românu confunda nationalismulu lui in pravoslavi’a sî are cosciinti’a slabiciunei lui, nu póte fi o primejdia mai mare a românismului de câtu in independentia. Suveranulu româniloru, care tiene in mânile sele kivotulu cu pactulu nostru fundamentale, vede, mai bine de catu of.«»*«, Am multimea positional sele, din catro póte veni primejdi’a. Avemu dera tóta liniscit’a încredere in conservarea intacta a pactului ce i-au incredintiatu românii . Alipiți de cestiunea Orientului, cu anexulu statutului.“ „La Reforma“ din Florenti’a intr’unu articlu de fondu, analizându conduita Russiei, se esprima astfel cu : „Inca din lun’a lui Augustu, indata după primele invingeri ale prussianiloru din Franci’a, se vorbia despre înarmarea Russiei, despre intensiunea darului de a rupe legaturele ce i se impuse in urm’a campaniei din Crimeea. „Neutralizarea marei negre fu stipulata in Parisu. Cadiutu Sebastopolu, distrusa flot’a mssa, s’a stabilita ca pre litoraturu acelei mari in viitoriu sa nu mai fia nici arsenale maritime, nici stabilimnte militari. Puterile occidentale, cari in 1854—1856 se bătură pentru integritatea imperiului credinra ca prin aceste dispositiuni au otomanii, asiguratu autoritatea sultanului in Constantinopole. Nu cugetară ca acest’a nu era o solitiune, sî ca acuma ori mai târziu cestiunea orientale se va ridică ! Russi’a, de care se temu, sî pentru a cârei învingere se spesara câte-va sute mii de milione de lei sî se ucisera o jumetate milionu de omeni s’a recunuesu, s’ a asceptatu prim’a ocasiune ca sa si póta resbuna injuri’a ce o lovea. Ocasiunea i vine acum. Astadi cându Franci’a e sfasiata sî sângera, cându Germani’a e slăbită prin lupta, cine va pute împiedeca invasiunea russa in Turci’a ? „Angli’a se póte supera, póte protestă, banchierii ’si potu împrumută Port’a otomana, déra acést’a nu e de ajunsu, deórece i lipsesce bataliunile bătute la Sedan sî Metz. Imperium austroungurescu e combatutu de certele interne. Itali’a astepta unu guvernu care se i dea fortia sî putere. Vorbindu astfeliu, nu avemu de scopu a descuragia, nici a crede imposibile unu sfortiu spre a opri aquilele moscovite in mersulu loru , ci voimu a aretu numai câtu suntu de mari greutățile astadi, sî cumu fura de neeficace remediere din 1856. „Cadiendu imperiulu francese, stergânduse papatulu sî recunoscându-li-se Italiei si Germaniei dreptulu de a se constitui sî fi autonome, trebuie sa cada si imperiulu otomanu sî turcii sa se rei` întorca in Asi’a, fiindu ca presinti’a loru in Europ’a e incompatibile cu civilisatimea moderna. Napoleon Manuscrise inedite. Publicamu astadi in foisióra unu estrasu dintr'unu manuscrisu istoricu alu repausatului ingineru hotarnicu Popovici. Sî déca nu altu interesu, déra cela pucinu are pre acei’a acestu manuscrisu ca este singurulu de feliulu seu, singura lucrare care mi a intratu mie până acum in mâna, in care sa se gasesca o parte pronunciata archeologica. Geografi’a comparata a nóstra va găsi mari avantagie in acesta estrasu, pentru ca reposatulu Popoviciu na citeza numai, nu readuce ce au spusa alții numai, ci indica ceea ce a vediutu sî a pipa—itu insusi. Acést’a póte servi sî arhheologiloru, cari voru urmari, ca după unu itinerariu, punctele de esplorâri. Mai are apoi sî altu meritu acésta lucrare : pre acela de a grupă descoperirile sele pre judetie sî mai alesu pre cursulu apeloru. N’amu anotatu nimic’a, pentru ca testulu sa remâna astfeliu precum a esîtu din mânile autoriului seu. Vomu da sî alte lucruri interesante, inedite, in colonele „Trompetei,“ sî mai anume patru chronicari inediti, dintre cari unulu numai a fostu citatu sî reprodusu sî in părticele, de repausatulu Nicolae Balacescu, sî pre care manuscrisu lu amu eu intregu in intenderea de 300 sî mai bine pagini in quarto, scrisu maruntu. Acest’a eate manuscrisulu lui Constantina Capitanu. Celelalte suntu : 1 ° Alu logofătului loan Stoimescu scrisu la 1792 in 716 pagini in quarto. 2 ° Alu lui Stefanu Logofatu scrisu la 1782 in 450 pagini in folio, in cari merge notoriulu in paralela cu istori’a Vlachiei si a Moldovei. 3. Alu logofătului Nicolae Roset. vomu Cu aceste mai anume patru chronice inedite forma foliol’a „Trompetei Carpatiloru8 pre anulu 1871, pre alu nouelea anu alu vîetiei sele. Bolliacu. Numire de orasie cea găsită Imperatulu Traian si in Dacia. Marele Imperatu Traianu a gasitu Daci’a infrumsetiata cu cetati, orasie sî sate, numai ca atunci avea alte numiri, sî potu sa dîcu, ca sî nprodu eră mai multu de câtu astadi intr’aceste dóue provintiuri se afla. Cu tóte ca istoriculu Christianu Engel sî cu alti istorici s’au muncitu mai tote ale pune in Bulgari’a, in Transilvani’a sî Poloni’a. Déru istoriele cele vechie, cum si chart’a geografului Ptolomeu, care au traitu in a dou’a suta de ani după Christosu, multe din ele pune in patri’a nóstra ca au fostu. Eu nu lipsescu pretele ale numi după cum le amu gasitu sî eu scrise de alții. M’amu indemnatu a aretu sî eu locuri de cetati, care eu singuru le amu gasitu sî le amu doveditu in pamentulu acest’a. Cei mai multi din autori le punu cu gresiela dincolo de Dunăre. Asia amu gasitu cu cale ale aretu numele sî a lasa locu deschisu pentru toti aceia cari voru soi in urm’a mea ale dovedi, sî istori’a neamului a o imbogati, cu mărturie sî dovedi, care mie mulu prea cu greu au a fostu a le stringe. Buconium, póte fi unde sta Rucsrulu astadi, din susu de Câmpulungu, fiindu-ca la pratii se afla până astazi zidurile cetatiei. Stepenium, care se afla din josu de Câmpulungu din drept’a rîului Tergului, unde stau pana astazi monumenturile cetatiei Jidovii, la plaiulu Temesiului, séu cum numescu românii la Predealu, care suntu remasteti de cetate. — La Predelusi, Stenci’a scu Urlați, se afla alta remasîta de cetate. — Urali este cuventu nemtiescu si s’a prefacutu la Urlați, sî nu inchipuiesce alt’a fara de câtu unu lucru prea vechiu sî se intielege ca dela Goți, cari in a trei’a suta de ani au stapanitu pre aici, au remasu acésta numire. Alu treilea Santi sau cetatea vechia in poian’a Fratelui, alții îi dîcu Siantiulu lui Ianosi, Siantiulu Tatarului, alții Siantiulu Buzeului, fiinduca dela Văleni suie plaiulu dreptu sa densulu. Plaiulu Timesiului si alu Oituzului suntu in Moldov’a, si nu voi lipsi a face ardare sî pentru densele, fiindu ca pre acestea plaiuri se suie Românii la tier’a Oltului, unde presto munti, dincolo era dritulu tierei Romanesci si a Moldovei, fiindu ca hotarele Daciei asia s’au tienutu sî s’au pastratu de la Traianu până la Stefanu-Voda vitézulu, care prin puterea armeloru a rupta din tier’a Romanésca tienutulu Putnei. Acmoni’a , Dobrar’a , Tiriacum , Singidavo, Tiurobar’a, Sutizis, Tiaigm’a dacu unii din istorici ca aru s. Romniculu, fii duca la satulu Antin, aprópe de Romnici, s’au gasitu zidiri si siantiuri, — numirea de Romnicu este nume românu, de la Rîm scu Rom’a sî Antin este nume romanescu, fiinda ca multe cetati se gasescu cu acestu nume. Salinescu lângă Oltu, fiindu Salin’a este crasiulu Slatin’a, de la craiulu românescu Suneanu aici ’si a avulu resiedinti’a , sî mai de la vale de densulu a fostu episcopi’a Milcovului. Deutov’a, Drusegis, Apulum, Tieridav’a, Tibiscum, Sandov’a, Utidav’a, Ramidav’a după letopisitiulu vorniculu Urechie sî a lui Miron Costin, numescu ei acésta cetate Amindrov’a, alții îi dîcu Buridav'a, sî dîcu ca au fostu d’a stâng’a apei Siretului, in dreptulu Romanului. Pir, Tias, Bersovi’a, (Brasiovulu) ea de ce sa mutamu acestu orasiu in Banatu. Trentum Butae, era batele de aura ale Daciloru,de la Focsiani in susu pre ap’a Putnei. Beliogonum pare ca este Orsiova-Turis literata, ori ca este Severinulu, ori Turnulu din dreptulu Nicopolei. Pelendova, póre ca este Palanca sau Lomu. Castra nov’a sî Romul’a se arata cart’a lui Vanghel pre ap a Oltului in susu. Colegia Aurariarum seu Roconium se prepuneț