Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-01-22 / nr. 7
Telegramineis de done ori pe septemana , joia si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiia la espeditura foiei pe afara la c. r. poate , cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiia este pe anii 7. fl. t. a. ear pe o jumietate de anii 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Mii 7. ANLLL XVIII. Sabina, in 22 lanuarin (3 Febr.) 1870. 1 tro provinciele din Monarchia pe ann ano 18 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. c.a. (Pentru prunc, si tieri străine pe anu si pe, anu. 6 fl. b. Inseratele se platescn pentru s inteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a dou’a ora cu 61/. cr. si pentru s trei'e repetire cu 3 cr. v. s. Don’a Sambata 24 Ian. Luni, 26 Ian. Marti, 27 Ian Mercuri, 28 Ian. Joi, 29 Ian. Vineri, 30 lan. Sambeta, 31 Ian. PROGRAM’A Despre ordinea esameneloru semestr. 1869/70 tienende cu clericii institutului archidiecesanu pedagogico-teologicu din Sabiiu, înainte de amedi inceputulu la 9 ore Pastoral’a, clericii an. III. Gramatic’a pedag.anului I si II. Moral’a, clericii anului alu II. Istori’a bisericesca, clericii anului I. Dreptulu canonicii, clericii an. II. Retoric’a, cl. an 111, ped. a. I. religia, an. II Istori’a biser. Dogmatiu’a, clericii an. I. după amedi la 3 ore. Introducerea in s. scriptura, cl. a. I. Computi lu, pedagogii an. I si II. Esegetic’a, clericii an. II. Geografi’a, pedag an. 1 si II. Pedagogia, cl. n. III. si ped. a. II. O părere individuale. Publiculu nostru inca a avutu ocasiune a ceti in numerulu trecutu alu forei nóstre intre „Varietăți“ o telegrama dela Turda, reprodusa după „Albină“, in carea ni se anuncia, ca intereginti ’a româna din tóte partile Transilvaniei decisa a se pune in contțelegere cu tóte naațiunile nemultiumite si a conlucra la resturnarea sistemului de fatia. Lucrulu acest’a pre catu de momentuosu pre atolii bî de delicatu, bine apresiuito, are forte multe laturi. A le deslusi pre tote se cere unu studiu fórte bine pipaitu, căci o smintela câtu de mica in drensulu aduce mari daune natiunei, a carei sorti suntu legate de densulu. Acest’a e motivulu care ne face sa nu trecemu cu vederea mentiunalu mai susu, dara totu-odata sa telegramulu iuâmu in privire numai partea cea mai esentiala a cestiunei. Partea cea mai esentiale ce este a se lua aici in consideratiune suntemu noi insine. De aceea ni se obtiude la loculu celu dintâiu întrebarea, ca cine suntemu noi ? Noi românii din imperiulu austro-magiaru suntemu o parte din miliónele româniloru din orientulu Europei, suntemu o parte din ras’a cea mare latina, carea apropia la o miliarda in Europ’a. Sa remanerau la noi cesti din imperiu, cari suntemu de o limba, de unele si acele-si obiceiuri, in unele si acele-si referintie politice, sa cautamu in giuralu nostru si vomu afla, ca noi, fatia cu natiunile neromâne din acelasi imperiu suntemu una din cele trei națiuni, cari in privinti’a omogenitatiei, multimei, si in privinti’a vitalitatiei suntemu in impregiurari mai favorabili decâtu multe alte. Din consideratiunea acest’a de sine ni se pote imbina ambitiunea, ca suntemu unu faetoru, carele pre lângă o buna conducere si o buna disciplina, nu e de despretiuitu in ori ce combinatiune politica. Amu luatu noi nolitia de impregiurerea acest‘a ? nu voimu acum sa vorbimu. Inse fiindu ca consideratiunea acést’a are substratulu realu, ca suntemu unu e ementu corespundietoriu de a juca unu rola mai insemnatu, ne face sa meditamu asupr’a intrebarei, déca este consultu, ca noi sa alergamu acum pre la usile altoru nationalizati, seu fractiuni de rasa mai mici decâtu noi, si quasi sa imploramu spriginirea loru. Noi respundemu ca nu. Demnitatea nóstra, daca tienemu ceva la ea, nu impune a cugetă mai multu despre noi. Dara mai vine si alta impregiurare. Suntemu noi siguri, ca acei, despre cari se dice ca sa ne punemu cu ei in contielegere, ne primescu ? Cându ajungemu sa ne punemu întrebarea acést’a, unu simtiementu de umilintia ne amenintta inim’a si ne si optesce energicii, ca nu e acést’a calea, carea sa ne duca catra conservarea demnitatiei si esistintiei nóstre natiunali. Alte sintu căile catra acést’a. Noi trebuie sa ingrijimu de constituirea, disciplinarea nóstra in launtru, prin carea sa manifestamu puterea vitalilatiei nóstre si atunci nu va fi lipsa sa lovimu in usia nimenui, ca sa ne deschidă. Altii sa vina la noi si sa ne cera concursulu nostru la unu ce, unde se aiba si interesele nóstre spatiulu celu mai comodu de a fi, de a se desvolta. Saudéca voimu sa fimu mai modești sa nu pretindem, sa vina alții la noi, atunci, déca interesele ne suntu egali, aceste ne voru aduce desiguru laolalta. I éca este cineva intre noi, carele vrea sa faca ceva pentru natiunea nóstra, lucre in finulu ei, lucre afara de ea in loculu unde i sta terenuri deschisu, carele astazi este constitutiunea tierei si atunci va face merite pentru națiunea nóstra. Va duce cinev’a ca acest’a e asupritória pentru noi. Bine , lucre ori care ca tarie sa cada, lucre ori care ca in părțile asupriloculu acelor’a sa se puna ceva favoritoriu si prin acest’a va deveni unu părinte alu natiunei sele. Atât’a deocamdata, reservându-ne de a reveni óre cându mai tardiu asupr’a acestei teme, va seduce, asupr’a pârtiloru ei speciali. Până atunci noi atragemu atențiunea numerosiloru noștri nationali asupr’a impregiurarei, ca gândescuse ei ca ce politica urméza prin asemenea pasî după cum si vedemu de vre-o cinci ani incóce? Noi studiindu-o si urmarindu-o amu ajunsu la judecat’a aceea, ca nu amu puté da acelei politice unu atributu patriotica sî notiunale romanescu. Anticipândŭ dîcemu, ca ea nu corespunde nationalitatiei nóstre, situatiunei nóstre geografice, desvoltarei culture si altora de feliulu acest’a. Ca sa nu fimu reu inttele si mai adaugemn, ca noi nu presupunemu reintia din partea cuiva, ci ne tememu, ca din consecintele politicei urmate de cinci ani, interesele nóstre se potu periclita, de ce sa ne feresca Dolieu pre toti si pre tóte popórele din resaritulu Europei, acésta sî nu credu intrens’a nicidecum. Soldaii nu se misca de acolo, ci remânu in numerulu completii de până acum. Din afara e putieru de insemnatu. Eveneminte politice. Senatulu imperialii a gatatu ca desbaterea asupr’a respunsului la cuventuru de tronu. Prin acést’a valurile oratoresci s’au asiediatu sî cu densele si zgomotulu diurnalisticu pentru vre-o câteva momente. Vorbirea lui Beust se comenteza sî acum mereu in moduri fórte rarte. Opusatiunea din Cislallani’a o afla acum pre neprecisa, pré vaga in espressiuni, si nepromitietória in realitate de nimic’a. Dîuartele unguresci, cari stau mai aprópe de guvernu si de partid’a lui din contra o afla mai buna. Se vede ca cuventarea e o opera de diplomati’a, carea pre câtu o întorci mai multa pre atâtu arata si mai multe fetie, incâtu cându multi amesce pre unii cându pre altii. Grivosolanii suntu impacati. Unele dinarte din Viena făcu cele mai amare sarcasme din impacarea Diet’a Ungariei In siedinli’a din 22 Ian. presinta notariului. Craky, după autenticarea protocolului siedintiei premergatorie, resultatulu desbaterei a casei maghaliloru despre proiectulu de lege, privitoriu la abrogarea pedepseloru corporal, Min. Gorove róga cas’a, a lua câtu mai in graba la desbatere conventiunea suplementariu de negotit, încheiata cu Engliter’a, deore-ce conventiunea insasi contiene clausute, ca până in 1 I Febr. se fia ratificata ; mai departe rugamin. cas’n a pertracta in un’a din cele mai de aprópe cie dintre proiectulu de lege relativu la judecatoriele de burse, care in casa boieriloru asemenea incatu-va s'au modificatu. Cas a aprobeza acestea. Paulini = Tóth face vin. de culte urmatórea interpelatiune . Preotulu Hurban fu din partea juratiloru sî judecătoriei de presa condamnatu la o pedépsa mai lunga de carceru, famili’a cea numerósa a acelui’a deveni in urm’a acestei condamnari intr’o stare de primetória; colegii protestanți a acelui preotu pregătiră o petitiune spre a o susterne regelui, pentru de a efeptui amnestiarea lui Hurban; min. de curte a îndreptată câtva superintendentulu protestanti cu o ordinatiune prin care a urgétu impedecarea unei astufeliu de agitatiuni ; vorbitoriulu intreba pre min. : care lege opresce adresarea câtra rege ; in urm’a carei legi se considera contrasemnarea unei petitiuni de amnestia , agitațiune , si care suntu căușele speciale a unei astufeliu de preceded. Irányi intreba pre ministeriu, ca suntu in Ungari’a denumiri si orduri legate de nascere si contrasemnată min. vre o denumire de acestea. Din partea comissionei de imunitate referéta P. Hoffmann in caus’a deputatiloru Berzenczey, Racocy si Miletics. pune a se concede Comissiunea de imunitate prointentarea de procesa contr’a aceloru deputați. Referatul comissiunei se tiparesce sî se va pune la ordinea dilei. La ordinea dilei e continuarea desbaterei speciale despre bugetulu ministeriului de finantte ; se aprobeza deosebiteloru despartieminte ale min. de fin., pentru direcțiunea financiara 4,152,300 fl. pentru catastrale 440,000 fl., pentru academi’a montana din Siemnitiu 69,800 fl. ele. Sum’a intrega votata pentru acestu ministeriu e 43,519,668 fl. S’au li psatu sî unele ramuri din venitele statului, s’ adeca : contributiunea directa cu 54,260,000 fl. contr. de consunau 13,600,000 fl. tacsele 10,873,000 fl. accisele 38,259,000 fl.; modificatiuni nu s’au făcuta. In ssedinti’a din 24 Ian. interpeleza, după finirea formatielor, repr. Rudnay premia. de financie, din ce causa s’au infiintiatu in comun’a Holitsch, care e fórte neindemâna, oficiolatu salinariu ? Ministrulu respunde, ca infiintiarea oficiolateloru salinarie la margine e oportuna, ca locuitorii de acolo sa nu se provedia cu sora din Ganti’a. B. Hulász interpeleza pre ministrulu de culte, de ce se admite manualulu de statistica a lui Conck la universitatea din Pest’a, deorece tracteza manualulu acel’a Ungari’a că o parte întregitorie a Austriei. Fr. Berecz interpeleza premin. de culte din caus’a certeloru despre geólele confessiunale din Gyöngyön.