Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-09-27 / nr. 77
Telegraful ese de doua ori pe «eptomana , joian 1 Dumineca. — Prenumeratiunea se face in Sahiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. pește, cu banii gata prin scrisori francate , adresate catru espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sahiiu este pe anii 7. fl. v. n. I ear pe o jumetate ie anu X. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. * Sahiiu, in 27 Septembre (9 Oct.) 1870. l r» provinciele din Monarchia pe ima ana 8 fi. ann pen jumătate de anii 4 fi. v.h. I Pentru princ. ni tieri străine penna si pe V, «nu. siul v. a. Inseratele ne platescu pentru linlia ora cu 7. cr. girulu , pentru a ftou’a ora cu 5 */# cr. *i pentru a trei’a repelire cu 3 */a cr. v. a. IfcS 77. AXULU XHI Programu, pentru congresulu natiunalu bisericescu românu, de religiunea ortodoxa, conchiamatu pre la Octombre a. c. la Sabiiu. 1. In 30 Septembre st. v. la 10 ore dimineti’a se va trene servitiulu ddicescu cu chiamarea s. Dudu in biseric’a din cetate. 2. A dóu’a dî — 1 ’a Octombre — dimineti’a la 9 ore, se voru aduna toti membrii congresuali in biseric’a numita, localulu congresului, incunosciintiându-se metropolitulu presiedinte. 3. Sosindu metropolitulu, sî ocupandusi membri congresuali locurile pregătite, se va constitui biroulu interimaru. 4. Metropolitulu presiedinte va deschide congresulu, prin o cuventare solena. 5. Indata după deschiderea congresului, acesta va trece la verificarea membriloru congresuali. 6. Membrii congresuali suntu avisati a-si preda credentionalele la presidiu. Dela presidiulu congresului naționalu bisericescu românu. Alegeri la congresu. In archidiecesa s’au mai alesu . In cerculu alu Vlll-lea par. prot loanu Capiu. In cerculu alu X-lea p. prot. V. ROSI 63CU; in cerculu alu V (mireanu) d. I. Pop ’a, advocatu; in cerculu VIII. d. Dr Iosifu Hodosiu; in cerculu X. d. asesoru la tabla reg. in Osiorheiu Petru Piposiu; in cerculu XV. d. Noacu de Hunyad majoru c. r. in pensiune; in cerculu XVI. d Petru Nemesin, secretariu in ministeriulu de interne, in cerculu XVII. d. Buzura , jude procesualii, in cerculu XIX. Ilust. Sea d. Dimitriu Moldovanu, cons. aut, cea din urma picătură de sânge ; si déca se va putea sustienea celu puticnu dóue mii de lile, atunci starea armateloru nemtiesci va deveni de desperatii, deorece chiaru si astadi ducui mare lipsa de provianlu. Din Rom’a se scrie, ca in Vaticanu domnesce o agitatiune forte mare. S’a respanditu vestea, ca pup’» are dacu getu a merge la Salzburg. Cardinalii sub lotu timpulu ocuparei Romei de catra italieni au purtatu haine de doliu. In adeverii multu timpu voru trebi sa le pórte. Eveneminte politice. Fói’a oficiasa din Viena aduce sciren, cumca senatulu imperialu s’a amanatu până pre 7 Noemvre a. c. in urm’a unui patentu imparatescu. Totu aceea fóia cu daltilu din 6 Celebre comunica unu palentu imparatescu din 5 Octobre, care provocânduse la punctulu alu 7-lea din legile cardinali renduiesce alegerile directe in Boemia pentru senatulu imperialu. După unele scrri mai prospete delegatiunile se voru conchiama pre 21 Noiemvre in Pest’a. Din campulu resbelului ne vinu sciri favorizóre pentru francesi. Asia generalulu Regant a inaintatu cu trei brigade catra Tourry silindu pre inimiculu la retragere sî luândui 147 de boi si 52 de oi. Dela Tourry i-au persecutatu pre prus si inca cale de 4 ore, data fiindu oștirile francese prea ostenite s’au retrasu in ordinea cea mai buna. „Times“ foia englesa, despre care se scie ca sta in relatiuni forte amirabile cu curtea dela Berlinu, in unulti seu celu mai recentu aduce despre armatele nemtiesci nisce sorii forte importante. După acesta fóia principele Friderica Carola comandantele armatei dela Metiu zace bolnavu. In cele mai multe sate din jurulu Metiului domnesce color’a intrunu modu îngrozitori!!. Venindu a vorbi acesta fóie si de Parisu dice . Capitala Franciei e gata a se apera până la Cronica resbelului. Multe dînarie afirma ca apararea Parisului merge in deretru, mai nainte de a ajunge la vre-o seriositate. Trupele franceze, ce atacara in 30 Septembre pre inimicu, se retraseră ca si in 19 in cea mai mare neordine. Resultatulu momentuosu alu armeloru germane din 19 cu deosebire nu se pote combate. O singura căutătură pre campulu intarita de batalia dela Paris ne arata, ca frontulu dela Suda cu forturile Issy, Vanvres, Montrouge, Bicêire si Jvry e celu mai debilii, deorece cele trei forturi intâiu numite, care facu la pólele marginei stenge a luncei Senei suntu asta situate incatu le domineza platoniu, ce se ridica la 500' preste faci’a Senei spre Suca dela Clamart sî Chatillon sî sunt n espuse focului inimicului. Pentru delaturarea jigniri s’a susceput inca de vre-o luna de dale ridicarea unei intaniri, care s’a mai seversîiu prin poteri si mijilóce enorme pana la diuda sosirei inimicului înaintea capitalei, 8 tunuri deja au fostu asiedate in acestu fortu provisoriu. Lupt’a din 19 s câstigatn germ. acestu fortu insemnatu. Platoniu intregu, numitu in dipessele oficiale „înălțimile dela Scenia“ a cadiutu in posesiunea prussienilor. De ici se pote prevedea ca invingatoriulu va etablisa baterii gigantice pre înălțimile cucerite contr a forturiloru Issy, Vanvres și Montrouge. Indata ce i va succede a luă cu asaltu vreunuia dintre aceste forturi, e o parte mare a Parisului espusa bombardarei. Ataculu din 30 Septembre a decursu tocmai asta de nefericitu ca si celu din 19. Corpulu alui pressianu a respinsu ataculu capitale alu francesiioru. După perderea din 19 a trebuilu trupeloru parisiene 10 dile pentru de a potea incerca iéra si unu atacu. Acum va dura paus’a si mai multu. După cum de repetite ori s’a dîau, apararea Parisului n’are prospecte fara ofensive puternice. Numai prin coversarea elementului ofensivu a fostu co pul intta o aperare asta de brilania că a Sebastopolului. Parisu insa, care trebuie sa se privesca mai multu de câtu altu loca de unu campu intaritu de batalia e avisatu mai nainte de sote la ofensiva. Déca astazi deja nu póte o armata de 300,000 insi esecutu la vre-unu punctu o lovitura activa contr’a armatei ce impresara Parisulu intr’unu cercu de 10 mile, cum pate cineva crede si spera ca Parisulu va deveni de Saragosa, ca după »saltare ultimei bresle se va continua lupt’apre baricade ? Inca vre-o câte-va escursiuni cu cele din 19 si 30 Septembre sî printr'aceste câte-va emotiuni in launtru ca in 24 si 25 — sî dnele regimului provisoriu cu programari lui eroicescu voru fi numerate. Si descuragiarea regimului republicanu din Parisu se simte. Se afirma de unele parti ca in 1 1. c. arti fi sositu preste Londona din Parisu in cuarticulu principale germana o insoliniiare cu o intimpinare mai mare de amgotia pentru unu armistitiu, care insa cu neoportuna s’a respinsu din partea lui Bismarck. Proclamatiunea mai prospera a delegaliunei regimului din Tours inca numai e asta de incracanalu cu cele de mai nainte. Se vede ca multi din Francia au venitu la convingerea ca nu este consultu a mai porta resbelu in astureliu de impregiurari, ci a încheia pace sub conditiunile, care inca mai suntu possibile. Din raportele lui Jules Favre despre convenirea sa cu Bismark in 19 si 20 Septembre se vede, ca pretensiunea prussieniloru de indemnatu pre ministrulu a preda Strassburgului francesu a rumpe negotiable in mare iritatiune. „La cuvintele acestea (ale lui Bismark) nareza I. Favre, sării de durere in susu sî strigaiu : „Ve scurtati, domnule conte , ca vorbiti cu unu francesu. Aru fi o lașitate a jertfi o garnisóna eroua, care de noi sî de tóla lumea se admiréza sî ca nu ve potu promite ca voiu vorbi de vre-o conditiune. Contele mi respunse, ca nu a voitu a me va tema, eîui va purcede conformu legiloru de resbelu. Intr’aceea se póte modific articolulu acesta, déca regele se invoiesce. După unu patrariu de ora se reintorse contele sî mi impartesc ca rog de se invoiesce cu combinatiunea privit lőre la Toul, pu tinde insa ca garnisóa’a din Strassburg sa devină prisoniaria.“ Pacine dde dupa aceste (in 27) capitala Strassburgu. Si J. Favre a prevediuiu fara îndoiala sortea acestei cetati, n’a cutezau insa a esprima cuventulu obligatoriu. Asia ’sî nsverle unulu altui’a responsabilitatea. Imperatulu prisonieriu regimulu provisoriu, acest’a constituantei. Cu aceste se intarden inchieierea pacei intr’una randu trista, in fine inse totu va sili pre ambele parti necesitatea de a o incheia pacea. Diurnalele filofrancese din 4 Octombre afirma ca situatiunea francesa nu e asta de desperata, după cum ni-o arata unii publicisti, celu pucinu nu e speranti’a perduta de a mentui Parisulu de impresurare. O armata la Loire, una in Lyon si un’a la Lille esista in fapta, desi in momentu nu suntu gata de lupta. De aiui succede trupeloru din Parisu a îndelunga asediarea se pute inca intempla ca trupele germane sa se atace din Nordu si Sudu si asta sa li se deschidă asediatiloru drumului deodata Armat’a de la Loire, care sta sub comand’a generalului Lamollerouge, se va forma din 60,000 inși. 30,000 stau completu înarmați la Tours. Cavaleria si artileri’a acestor a suntu după mărturisirea celora, cari o au vedmtu, trupe forte bune si si făcu impresiune buna. Partea cea mai mare suntu soldați obaitari sub conducerea de suboficieri harnici E sperantia ca acest’a armata se va urca in pucine dile la 40,000 si atunci va suscepe operațiunile sele contra armatei principelui ereditaru, care se afla in Suciu dela Paristi. Nici armata din Lyon nu e fictiune ci sa dice ca ea sa fia inca si mai numerosa ca armata dela Loire. In Lille se formeza o armata de 80,000, tote despartementele din Sudu si Vestu se inarmeza, asta incatu aceste armate in continuu voru cresce. Din tóte aceste se vede ca bancele resultatului pentru Franci’a nu voru mai fi asta de nefavoritórie ca pana acum’a, déca se va mai continua resbelulu. Trebuie inse sa constatamu, ca și din partea prussieniloru se făcu cele mai mare pregătiri pentru continuarea resbelului. Unii de prin Elsast vreu a sei ca armat’a germana determinata de a operă comra Belfortului va porni intr’acolo Marti in 11 Octombre. O parte a armatei asediatorie dela Strassburguinea va nainta pre partea stenga a Rinului, voru impresara Sehlettstadt sî Breisach nou sî la Mühlhausen se voru împreuna cu armat’a venita de pre partea stenga a Rinului. Armat’a germana sa nainteze apoi séu contr’a Belfortului seu sa cauta armat’a francesa de 20,000 ce se afla pre „Câmpulu bodoru“ sî sa o bata, la casa ca acesti’a nu s’au retrasu in Belfort. Armat’a prussiana dimpreună cu armat’a asediatore dela Strassburgu sa con-