Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-10-18 / nr. 83

Teleim fum­­eie de doue ori pe lepton mana , joi­a s­i Duminec­a. — Prenume-# rațiunea se face in Sabiiu la espeditur­a fotei pe afara la c. r. peste , cu bani fara prin scrisori francate, adresate #calfa' £ si»editura. Pretium­ prenum­eratiu­­nie*i p­e Vitui Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car. pe o jum­ietate de anui 3. 11. 50. Pen­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. i­" 83. AM U Wall. Sabiiu, in 18,30 Octombre 1870. l rti provinciei­ din Monorchia pe ann ano fi. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. I Pentru prunc­­ii tieri xraine pe anu 12 p. V, ann. si fl­­. a. Inseratele se platea cu pentru a iniția ora cu 7. cr. sirulu , pentru­­ a opu­­a ora cu ß cr­­ai pentru a trei­a repelire cu 3'­, cr. v. a. Telegrama. Din Berlinu a sositii ieri o telegrama a regelui cu datulu 27, care anuneia : Astadi din­iinctia a capitulatu armata lui Bazavic dimpreună cu garnisen­a Uletzului ; 150.000 prizonieri inclusive 20.000 bolnavi si răniți După aniedi va depune armat­a si garnisim­a armele. Dela Congresu. Eu ta­ne deja la fluitulu siedintieloru congre­sului, din cari precitlu amu pi­tu­u amu referatu pre largu si pre scurtu cetitoriloru nostri si din cari vomu mai impartasi si cu omisiunea cea mai dea­­prope de taiurile, ce timpulu inca nu ne a permisu a le pune înaintea celitoriloru noștri. Cele doue siedinice din urma nu ne oferescu lucruri de totu însemnate. Mai multu curentiile formeza materi­­alule desbateriloru, printre cari vre-o câte-va pro­puneri mai multu sau mai putinu interesante in gradu mai mare, remanendu afacerile cele mai grele de deslegatu pentru sessiunea viitoria. Im­pregiu­­rarea acest’a sa nu înstrăineze pre nimenea. Este unu lucru pre cunoscutu ce miscamentu greuiu au tote desbaterile de representantie, chiaru si unde aceste desbateri suntu intrate in juru si sânge, ce sa dîcemu noi vise, unde la noi viati’n parlamentaria e asta de juna si ce se dîcemu, cându cugetamu ca te­­renulu biser­cescu, in urm’a opressiunei din trecutu acum abia incepe a ne fi si in partea cea datatorie de legi mai cunoscutu. Acést’a o amu sim­titu al in stedinti’a din urma, cându audaramu cerindu-se proiectulu comissiunei pentru o instructiune provi­­soria in afaceri disciplinarje. Operatulu ori cum aru fi fostu lucratu, fiindu ca nu purcedea din spi­­ritulu canonicu alu l­ibericei, i sim­tieau membrii gola­­tatea lui. Si acést’a după noi e unu progresa Alu doilea pasu dela acest’a va fi ca barbetii nos­­trii din cleru si mireni se voru ocupă, mai multu cu isvorele vietiei nóstre bisericesci se voru studm si atunci nu numai cu vom confunde sî noțiunile cele mai usiare de deschis­niri, dara voru fi in stare a crea lucruri cari sa corespundia trebuintieloru crestiniloru nostri spre a se pate susu­tiene in moralitate» sî or­dinea cea buna spre binele loru­­emporalu si eternu si spre marirea lui Odieu a intem­ei'­toriului crestinal aliei. Deci ori­cum vomu lua lucrările congresului încheiații albita ori, o semenii» este pentru veritoriu. Impregiuraria acest’a ne imbuneza inim’a sî ne consoleza pentru acele cessiuni, care au remasu ne­­deslegate. Cum­ ca speranti’a acest’a nu este o vanitate sau ilusiune nu a dovedito si sessiunea de falia cu afacerile ce prvescu modificarea statutului organicii, cestiunea sculeloru si biserica Sf. Treime din ce­tatea Brasiovului. Pașii facusi de congresu in pri­­vint­’a acestora cestiuni, de­si in urm’a pre multu­lui zelu n unor deputați, in decursulu desbaterei eră sa ia o fatiu mai multu provocatoria sî putiem­ promitialeria de resultatu, totusi voru ave efectulu doritu pentru ca este espressiunea unei corporatiuni ce representa atâtea milione de cetatieni ai statu­­lui, cari au legi si norme autonome radicate si pre legea positiva a statului. Fiindu de astfel in de natura activitatea bisericei nóstre efectele in pre­­sentu si viitoriu nu potu sa fie mici, numai precum amu mai disu sa invatiamu a le cunosce după na­­tur’a loru sî apoi zelulu nostru sa se modereze numai sî numai pre lângă înaintarea intereseloru bisericesci, nici de­câtu iise sa tinda la vre­unu feliu de sumetia sau încredere presta mesura. „Tóle cu inttelepciune si cu cuviiulia sa se faca“. Diet­a Ungariei. In siedinti’a din 22 Octombre Tua dupa ce mi­­nistmlu de justitia Horváth si lui inventarea Dr. St P a p­r­o­v­i­t­s cuventulu pentru de a pleda pentru primirea propunerei lui Irány­i. Fr. Deák dechi»r», ca după regulamentulu casei trebuie sa se preside fie­care propunere in scrisu mai nainte de a se putea discuta. Elu se provoca deci la regulamente, cerendu ca Irányi sa-si preside propunerea in scrisu, si după aceea se va putea desbate propunerea meritorice. P. Szontagh se alatura pre lângă de­clararea lui Deák si doresce ca a­cestia asta de însemnata sa nu se trateze nu­mai per tageritem. P­­nsula face rugarea a se prefige dou’a, in care propunerea lui Irányi sa se puna la ordinea dilei. E. Simony doresce ca pana cându se va decide despre propunerea lui Irányi, sa se libereze Milelics. L. Csernatony dice ca polestatea si autoritatea casei pretinde, ca sa nu se interneze nime dintre membrii sei până ce nu va avea cu­­nosciintia despre ea. Densulu e pentru parerea lui Simonyi, până ce nu se va decide meritulu ces­­tiunei E. H­o­d­o­ss­y se pronunția in iub­elesu contrariu. I. Madarasz apostroféza dreptu, a nu-si concede pré multu pre socotel­a majoritatiei. De curendu a doveditui esemplulu unei națiuni mari, ca o minoritate a devenirii in pneine dîle de majori­tate enorma ! (Aplansu la steng’a) Elu votéza pentru propunerea lui Irányi resp. Simonyi, St. P­a­t­a­y , Miletics s’a internații fara de scirea presiedintelui camerei. Eu intrebu ca si aru fi fostu in ordine, deci s’aru fi incarceratu celu din urma scriba ale ministrului de justitia fara de spirea acestui’a ? Si unu representante se interneza, fara de a se anuneia pressedintelui ! Eu‘ pretinda, ca Miletici in graba sa se libereze. (Ilaritate mare.) Irányi si-a presintatn intr’aceea propunerea in sensu, care e formalata : „De­ore­ce repre­­sentantele Miletics s’a incarceratu cu vatemarea imunitatiei, sa-si espime cas’s reprobarea acestei’a. Până cas‘a nu se va decide in afacerea acest’a, sa se libereze indata deputatulu Miletics.“ Camer’a decide a pune propunerea pre Lunea prossima la ordinea dilei. E. Simonyi cere, ca sa se decidă indata liberarea lui Miletics, despre form­a in care are sa se primesca sau sa se respingă o atare propunere vorbescu M. U­r­m­e­n­y­i, Ed Z­s­e­d­é­n­y­i, B. K­e­g 1­e­v­i­c­h, G­u­l­i­si P­a­t­a­y, K. G­h­y­c­z­y . Ministrulu de justiția duce ca regimula a estinsa imunitatea delegatiuniloru si asupr’a nostra. Asia dara noi avemu imunitatea nóstra de la regimu !? (Aplansu la sleng’a) Ce se tiene de obieclu­ Je cu totulu alta ce stiune, ca primimu séu nu propunerea lui Irányi sî ca liberamu séu nu pre Miletici până la resolvirea acestei propuneri Eu propunu liberarea. Ministrulu Horvath se apela in contr’a unei atari interpretări a cuvinteloru sele. In caus’a lui Miletics mai vorbescu Alb. Neme­t­h , E Hodossy si M. Z­o­k­a­y. Ministrulu de comunicatiune Gorove pre­­sinta articolele de lege, sancționate de M. Lea, de­spre modificarea articolului de lege 4 , 1868. Acé­­st­a se publica si tramise casei magnatiloru spre același scopu. Ed. Z­s­e d­e­n­y­i interpeleza pre ministrulu de financie ca are cunosciintia despre imprumutulu de 15 milióne fl., care l’a facutu ministrulu de fi­nanele comunii spre acoperirea unoru spese ale mîn­i«TaP­ixii<ii ooniUBM roobolu oi deoA pre­d­ulu si-a învoirea la operațiunea acest’a de creditu a mi­nistrului comisiu de finantcie ; in ce raodu voiesce a aduce in consonanți» procedere» acest­a cu dispo­­sitiunea legei ? (Aplause vine la steng’a) După ce K­o­r­t­h­y a presintatu o petitiune, ascerne E. Simonyi unu proiectii de conclusii, in urm’a carui'a cas’a sa.si esprim­e simpotici’si cu lupta natiunei francese, care se marginesce pre lângă conservarea libertatiei sî intregitatiei terito­­riale sî provoca regimulu ca in contielegere cu cele­lalte poteri neutrale sa faca totu ce e cu potintia pentru unirea acestui resbelu condamnate de uma­nitate, civilisatiune si interesele comune europene. Siedinti’a se încheie la 3/4­1 ora. In siedinti’a din 24 Octobre se cereste si au­tentica mai întâi a protocolulu siedintiei preced­ate. Pressedintele anuneia raportulu comissiunei spre con­trolarea datoriei de statu sî totu-deodata buget­ulu ei. Se va tipări sî imparii. Deputatulu lor I. Wesselényi cere unu concediu de­­i Seplematii ; i se ind­ivitaliaza. Representantii I­ r. St. Paplovits si St. Makezinovits predau petitiuni, care se refe­­rescu la liberarea deput. Miletics, se transpunu comissiunei petitionarie. Ministrulu de justitia Horvath face casei cunoscute agendele (program­u­ Iu)dela dif­eitele mi­nistei*« care au a se resolvi de parlementu. E­xista presinta unu proiectu de conc­usu prin care cas’a sa esptima ca de­ore­ce conser­varea siguritatiei e garantata numai prin o armata regulata, de care sa dispună numai monarc­ulu cu scirea ministeriului magiaru insarcinéza cas’a regi­mulu a propune camerei câtu mai curendu unu p­oiectu de lege relativu la aceea. Se decide a se tipări acestu proiectu de con­­d­usii si a se pune pre Lunea viitória la ordinea bilei. C­ronic­a rezbelului. O telegrama din 22 Octombre ne anuneia au­tentice ca Angli’a a suatuitu oficialu beligerantiloru încheierea unui armistițiu, pentru convocarea adu­­nam­iei natiunale francese. Regimulu austro-ma­­giaru s’a alaturatu pre lângă pașii Angliei. O depesie oficiala din Berlinu cu dalulu 22 Octombre anuneia ca . 12 batalione cu 40 tunuri au facutu ieri din fortulu Mont Valérien o esîte si ca fara resp nsi după o lupta de 3 ore. Versailles intrega a fostu alarmatu ; francosii per­­dura 100 prisonieri; si 2 tunuri perderea nóstra proportionala. Alt’a depesia a ministeriu­lui cu datulu Tours, 22 Octombre spune ca : In 14 s. c. a facutu roa­­resi alu Bazaine o escursiune cu 80,000, a nimicilu 26­ baziliene sî 2 regimente de cavaleria sî ca a luatu prussianilnru 103 vagone cu provianta ei munitiune. Trupele prussiane se schimbară de mai multe ori­ din causa ca erau ostenite prin atacuri prefăcute. Bazaine­ziene pre prussieni necontenitu in mișcare prin alarmare sî bombardare. Activitatea lui Garibaldi pro­pam­entulu Fran­ciei a produsu resultate, câci după o telegrama cu datulu Genua 23 Octombre, elu a formatu deja ca­drele armatei din Vogesi, primele trei brigade suntu formate, cea dintaiu e sub com­and’a generalului Bosak, a dou’a sub com­. colonelului Marie, a trei ’a sub Menolti Garibaldi. Intr’aceea se face din partea poteriloru neu­trali încercări de a midifaca intre beligeranți in­­dicerea unui armistițiu. Angli­a, după cum ne spune o telegrama cu ddulu Tours, 23 Octombra

Next