Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-10-18 / nr. 83
Teleim fumeie de doue ori pe lepton mana , joia si Dumineca. — Prenume-# rațiunea se face in Sabiiu la espeditura fotei pe afara la c. r. peste , cu bani fara prin scrisori francate, adresate #calfa' £ si»editura. Pretium prenumeratiunie*i pe Vitui Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car. pe o jumietate de anui 3. 11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. i" 83. AM U Wall. Sabiiu, in 18,30 Octombre 1870. l rti provinciei din Monorchia pe ann ano fi. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. I Pentru pruncii tieri xraine pe anu 12 p. V, ann. si fl. a. Inseratele se platea cu pentru a iniția ora cu 7. cr. sirulu , pentru a opua ora cu ß crai pentru a treia repelire cu 3', cr. v. a. Telegrama. Din Berlinu a sositii ieri o telegrama a regelui cu datulu 27, care anuneia : Astadi diniinctia a capitulatu armata lui Bazavic dimpreună cu garnisena Uletzului ; 150.000 prizonieri inclusive 20.000 bolnavi si răniți După aniedi va depune armata si garnisima armele. Dela Congresu. Eu tane deja la fluitulu siedintieloru congresului, din cari precitlu amu pituu amu referatu pre largu si pre scurtu cetitoriloru nostri si din cari vomu mai impartasi si cu omisiunea cea mai deaprope de taiurile, ce timpulu inca nu ne a permisu a le pune înaintea celitoriloru noștri. Cele doue siedinice din urma nu ne oferescu lucruri de totu însemnate. Mai multu curentiile formeza materialule desbateriloru, printre cari vre-o câte-va propuneri mai multu sau mai putinu interesante in gradu mai mare, remanendu afacerile cele mai grele de deslegatu pentru sessiunea viitoria. Impregiurarea acest’a sa nu înstrăineze pre nimenea. Este unu lucru pre cunoscutu ce miscamentu greuiu au tote desbaterile de representantie, chiaru si unde aceste desbateri suntu intrate in juru si sânge, ce sa dîcemu noi vise, unde la noi viati’n parlamentaria e asta de juna si ce se dîcemu, cându cugetamu ca terenulu bisercescu, in urm’a opressiunei din trecutu acum abia incepe a ne fi si in partea cea datatorie de legi mai cunoscutu. Acést’a o amu simtitu al in stedinti’a din urma, cându audaramu cerindu-se proiectulu comissiunei pentru o instructiune provisoria in afaceri disciplinarje. Operatulu ori cum aru fi fostu lucratu, fiindu ca nu purcedea din spiritulu canonicu alu libericei, i simtieau membrii golatatea lui. Si acést’a după noi e unu progresa Alu doilea pasu dela acest’a va fi ca barbetii nostrii din cleru si mireni se voru ocupă, mai multu cu isvorele vietiei nóstre bisericesci se voru studm si atunci nu numai cu vom confunde sî noțiunile cele mai usiare de deschisniri, dara voru fi in stare a crea lucruri cari sa corespundia trebuintieloru crestiniloru nostri spre a se pate susutiene in moralitate» sî ordinea cea buna spre binele loruemporalu si eternu si spre marirea lui Odieu a intemei'toriului crestinal aliei. Deci oricum vomu lua lucrările congresului încheiații albita ori, o semenii» este pentru veritoriu. Impregiuraria acest’a ne imbuneza inim’a sî ne consoleza pentru acele cessiuni, care au remasu nedeslegate. Cum ca speranti’a acest’a nu este o vanitate sau ilusiune nu a dovedito si sessiunea de falia cu afacerile ce prvescu modificarea statutului organicii, cestiunea sculeloru si biserica Sf. Treime din cetatea Brasiovului. Pașii facusi de congresu in privint’a acestora cestiuni, desi in urm’a pre multului zelu n unor deputați, in decursulu desbaterei eră sa ia o fatiu mai multu provocatoria sî putiem promitialeria de resultatu, totusi voru ave efectulu doritu pentru ca este espressiunea unei corporatiuni ce representa atâtea milione de cetatieni ai statului, cari au legi si norme autonome radicate si pre legea positiva a statului. Fiindu de astfel in de natura activitatea bisericei nóstre efectele in presentu si viitoriu nu potu sa fie mici, numai precum amu mai disu sa invatiamu a le cunosce după natur’a loru sî apoi zelulu nostru sa se modereze numai sî numai pre lângă înaintarea intereseloru bisericesci, nici decâtu iise sa tinda la vreunu feliu de sumetia sau încredere presta mesura. „Tóle cu inttelepciune si cu cuviiulia sa se faca“. Dieta Ungariei. In siedinti’a din 22 Octombre Tua dupa ce ministmlu de justitia Horváth si lui inventarea Dr. St P a provits cuventulu pentru de a pleda pentru primirea propunerei lui Irányi. Fr. Deák dechi»r», ca după regulamentulu casei trebuie sa se preside fiecare propunere in scrisu mai nainte de a se putea discuta. Elu se provoca deci la regulamente, cerendu ca Irányi sa-si preside propunerea in scrisu, si după aceea se va putea desbate propunerea meritorice. P. Szontagh se alatura pre lângă declararea lui Deák si doresce ca acestia asta de însemnata sa nu se trateze numai per tageritem. Pnsula face rugarea a se prefige dou’a, in care propunerea lui Irányi sa se puna la ordinea dilei. E. Simony doresce ca pana cându se va decide despre propunerea lui Irányi, sa se libereze Milelics. L. Csernatony dice ca polestatea si autoritatea casei pretinde, ca sa nu se interneze nime dintre membrii sei până ce nu va avea cunosciintia despre ea. Densulu e pentru parerea lui Simonyi, până ce nu se va decide meritulu cestiunei E. Hodossy se pronunția in iubelesu contrariu. I. Madarasz apostroféza dreptu, a nu-si concede pré multu pre socotela majoritatiei. De curendu a doveditui esemplulu unei națiuni mari, ca o minoritate a devenirii in pneine dîle de majoritate enorma ! (Aplansu la steng’a) Elu votéza pentru propunerea lui Irányi resp. Simonyi, St. Patay , Miletics s’a internații fara de scirea presiedintelui camerei. Eu intrebu ca si aru fi fostu in ordine, deci s’aru fi incarceratu celu din urma scriba ale ministrului de justitia fara de spirea acestui’a ? Si unu representante se interneza, fara de a se anuneia pressedintelui ! Eu‘ pretinda, ca Miletici in graba sa se libereze. (Ilaritate mare.) Irányi si-a presintatn intr’aceea propunerea in sensu, care e formalata : „Deorece representantele Miletics s’a incarceratu cu vatemarea imunitatiei, sa-si espime cas’s reprobarea acestei’a. Până cas‘a nu se va decide in afacerea acest’a, sa se libereze indata deputatulu Miletics.“ Camer’a decide a pune propunerea pre Lunea prossima la ordinea dilei. E. Simonyi cere, ca sa se decidă indata liberarea lui Miletics, despre forma in care are sa se primesca sau sa se respingă o atare propunere vorbescu M. Urmenyi, Ed Zsedényi, B. Keg 1evich, Gulisi Patay, K. Ghyczy . Ministrulu de justiția duce ca regimula a estinsa imunitatea delegatiuniloru si asupr’a nostra. Asia dara noi avemu imunitatea nóstra de la regimu !? (Aplansu la sleng’a) Ce se tiene de obieclu Je cu totulu alta ce stiune, ca primimu séu nu propunerea lui Irányi sî ca liberamu séu nu pre Miletici până la resolvirea acestei propuneri Eu propunu liberarea. Ministrulu Horvath se apela in contr’a unei atari interpretări a cuvinteloru sele. In caus’a lui Miletics mai vorbescu Alb. Nemeth , E Hodossy si M. Zokay. Ministrulu de comunicatiune Gorove presinta articolele de lege, sancționate de M. Lea, despre modificarea articolului de lege 4 , 1868. Acésta se publica si tramise casei magnatiloru spre același scopu. Ed. Zse denyi interpeleza pre ministrulu de financie ca are cunosciintia despre imprumutulu de 15 milióne fl., care l’a facutu ministrulu de finanele comunii spre acoperirea unoru spese ale mîni«TaPixii<ii ooniUBM roobolu oi deoA predulu si-a învoirea la operațiunea acest’a de creditu a ministrului comisiu de finantcie ; in ce raodu voiesce a aduce in consonanți» procedere» acesta cu dispositiunea legei ? (Aplause vine la steng’a) După ce Korthy a presintatu o petitiune, ascerne E. Simonyi unu proiectii de conclusii, in urm’a carui'a cas’a sa.si esprime simpotici’si cu lupta natiunei francese, care se marginesce pre lângă conservarea libertatiei sî intregitatiei teritoriale sî provoca regimulu ca in contielegere cu celelalte poteri neutrale sa faca totu ce e cu potintia pentru unirea acestui resbelu condamnate de umanitate, civilisatiune si interesele comune europene. Siedinti’a se încheie la 3/41 ora. In siedinti’a din 24 Octobre se cereste si autentica mai întâi a protocolulu siedintiei precedate. Pressedintele anuneia raportulu comissiunei spre controlarea datoriei de statu sî totu-deodata bugetulu ei. Se va tipări sî imparii. Deputatulu lor I. Wesselényi cere unu concediu dei Seplematii ; i se indivitaliaza. Representantii I r. St. Paplovits si St. Makezinovits predau petitiuni, care se referescu la liberarea deput. Miletics, se transpunu comissiunei petitionarie. Ministrulu de justitia Horvath face casei cunoscute agendele (programu Iu)dela difeitele ministei*« care au a se resolvi de parlementu. Exista presinta unu proiectu de concusu prin care cas’a sa esptima ca deorece conservarea siguritatiei e garantata numai prin o armata regulata, de care sa dispună numai monarculu cu scirea ministeriului magiaru insarcinéza cas’a regimulu a propune camerei câtu mai curendu unu poiectu de lege relativu la aceea. Se decide a se tipări acestu proiectu de condusii si a se pune pre Lunea viitória la ordinea bilei. Cronica rezbelului. O telegrama din 22 Octombre ne anuneia autentice ca Angli’a a suatuitu oficialu beligerantiloru încheierea unui armistițiu, pentru convocarea adunamiei natiunale francese. Regimulu austro-magiaru s’a alaturatu pre lângă pașii Angliei. O depesie oficiala din Berlinu cu dalulu 22 Octombre anuneia ca . 12 batalione cu 40 tunuri au facutu ieri din fortulu Mont Valérien o esîte si ca fara resp nsi după o lupta de 3 ore. Versailles intrega a fostu alarmatu ; francosii perdura 100 prisonieri; si 2 tunuri perderea nóstra proportionala. Alt’a depesia a ministeriului cu datulu Tours, 22 Octombre spune ca : In 14 s. c. a facutu roaresi alu Bazaine o escursiune cu 80,000, a nimicilu 26 baziliene sî 2 regimente de cavaleria sî ca a luatu prussianilnru 103 vagone cu provianta ei munitiune. Trupele prussiane se schimbară de mai multe ori din causa ca erau ostenite prin atacuri prefăcute. Bazaineziene pre prussieni necontenitu in mișcare prin alarmare sî bombardare. Activitatea lui Garibaldi propamentulu Franciei a produsu resultate, câci după o telegrama cu datulu Genua 23 Octombre, elu a formatu deja cadrele armatei din Vogesi, primele trei brigade suntu formate, cea dintaiu e sub comand’a generalului Bosak, a dou’a sub com. colonelului Marie, a trei ’a sub Menolti Garibaldi. Intr’aceea se face din partea poteriloru neutrali încercări de a midifaca intre beligeranți indicerea unui armistițiu. Anglia, după cum ne spune o telegrama cu ddulu Tours, 23 Octombra