Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-05-30 / nr. 43

Recopitnlatinne. Protopresbiteratulu Orestiei va cuprinde a) Din protopresbiteratulu de astadi alu Orestiei 33 com. bis. cu 22,553 suflete. b) Din protopresbiteratulu de astadi alu Sâbesiului 2 com. bis. cu 1166 suflete. Preste totu 35 com. bis. cu 23,719 suflete. VI. Protopresbiteratulu Hatiegului. Loculu scaunului p­r­ot­op­r­e­sb­i­te­ral e opidulu Hatiegu. Protopresbiteratulu Hatiegului va consta din ur­­matórele comune bisericesci: Din protopresbiteratulu de astadi alu Hatie­gului : 1. Hatiegu, 960. 2. Boju sî Grosu, 437. 3. Batialariu, 357. 4. Bretea româna, 296. 5. Baresci, 475. 6. Bai’a lui Craiu, 187. 7. Cern’a sî Topliti’a, 512. 8. Baresci, 268. 9. Uciucu, 232. 10. Bosiorodu, 1227. 11. Cintiescu 420. 12. Lingin’a, 235. 13. Da­­bâc’a, 281. 14. Ciopea, 210. 15. Sacelu, 322. 16. Federiu, 430. 17. Fizesci, 712. 18. Gantiag’a, 524. 19. Gelariu, 724. 20 Gridu, 598. 21. Hasdeu, 175. 22. Cernisior’a, 125. 23. Goleșiu, 101. 24. Hunedor’a, 1087. 25. Covragiu, 413. 26. Gradiscea fiscala, 186. 27. Chiticu, 700. 28. Luncani, 824. 29. Livezeni, 1250. 30. Maceu, 901. 31. Nucsior’a, 844. 32. Ma­­laiesci, 228. 33. Nadasdi’a de josu, 817. 34. Nadas­­di’a de susu, 713. 35. Hasdadu, 91. 36. Ocolisiulu mare, 769. 37. Ocolisiulu micu, 741. 38. Ohab’a de petra, 489. 39. Petrila, 1970. 40. Mec­’a, 132. 41. Petrosieni, 508. 42. Baniti’a si Delgi’a, 164. 44. Be’a, 205. 45. Nalatiu-Vadu, 195. 46. Rosioru, 497. 47. Delulu Babei, 160. 48. Rud’a 165. 49. Plopu, 95. 50. Poieniti’a Voinei, 105. 51. Valariu, 51. 52. Streiu-Secelu 327. 53. Cristeni, 300. 54. Sânt’a Ma­­ri’a de petra, 688. 55. Streiu-Plopi 273. 56. Bretea ung, 118. 57. Silvasiulu de josu, 451. 58. Silvasiulu de susu, 228. 59 Ruși, 248. 60. Streiu, 259. 61 Streiu S. Giorgiu, 424. 62. Streiu-Ohabia, 179. 63. Selasiusu de susu, 750. 64. Santu-Petru, 455. 65. Teliucu, 735. 66. Valcele­ bune, 720. 67. Valcele­ rele, 542. 68. Valea S. Georgiului, 629. 69. Zlasci, 445. • 31]9791 Protopresbiteratulu Hatiegului va cuprinde : Din Protopresbiteratulu de astadi alu Hatie­gului 69 com. bis. cu . . 31,979 suflete. Preste totu 69 com. bis. cu 31,979 suflete. VII. Protopresbiteratulu Devei. Loculu scaunului p­r­o­t­o­p­r­e­s­b­i­t­era 1 q opidul­u De­v’a. Protopresbiteratulu Devei va consta din urmató­­­ rele comune bisericesci: a) Din protopresbiteratulu de astadi alu Devei: 1. D­e­v ’a, 1278. 2. Almasiu, 364. 3. Cozi’a, 334. 4. Barci’a mica, 272. 5. Baei’a, 217. 6. Batizu, 498. 7. Betrân’a, 753. 8. Biscari’a 301. 9. Sieulesci, 284. 10. Bretelinu, 234. 11. Cargetiu, 364. 12. Cer­­belu, 580. 13. Aramiesiu, 151. 14. Almi, 147. 15. Cerisiori, 534. 16. Cherghesiu, 454. 17. Popesci, 267. 18. Cristuri, 419. 19. Archi’a, 109. 20. Almasiulu micu 150. 21. Josani, 451. 22. Pestisiulu de susu, 200. 23. Gaunes’a, 199. 24. Cutinu, 124. 25. Ciulpezu, 170 126. 26. Leles’a, 536. 27. Lesnicu, 612. 28. Dum­­braviti’a, 267. 29. Maniereu, 481. 30. Recasti’a, 195. 31. Minti’a, 355. 32. Bejanu, 273. 33. Muncelulu mare, 263. 34. Muncelulu micu, 179. 35. Boi’a Bar­­zei, 251. 36. Nandru, 295. 37. Valea Nandrului, 283. 38. Pestisiulu de josu, 337. 39. Buituri 341. 40. Poie­­riti’a Tomei, 237. 41. Ferései, 301. 42. Merisiori, 168. 43. Runculu micu, 126. 44. Santu-Andreiu, 668. 45. Santuhalmu, 448. 46. San-Craiu, 627. 47. Cala­­nulu micu, 156. 48. Socetu, 249. 49. Poian’a Rechi­­zielei, 241. 50. Sohodolu, 267. 51. Runculu mare, 549. 52. Tomp’a, 285. 53. Vulcesci, 268. 54. He­­repee’a, 324. Sum’a 18,393 suflete. b) Din protopresbiteratulu de astadi alu Hatie­­gului: 55. Alunu, 425. 56. Bunil’a, 369. 57. Vadulu Dobrei, 215. __________________ Sum’a 1009 suflete. c) Din protopresb. de astadi alu Dobrei: 58. Stancesci, 362. 59. Ohab’a, 322. Sum’a 684 suflete. d) Din protopresb, de astadi alu Joajului I. 60. Muresiu - Stoimusiu, 972. 61. Buruiene, 424. 62. Cainelulu de josu, 359. 63. Fornadi’a 530. 64. Sulighiete, 790. 65. Stoienés’a, 366. 66. Salisciór’a, 549. 67. Checiehedag’a, 463. 68. Nevoesci, 717. 69. Valisiór’a, 839. __________________ Sum’a 6009 suflete. Rccapitnlatinne. Protopresbiteratulu Devei va cuprinde : a) Din protopresb. de astadi alu Devei 54 co­mune biser.­cu . . . . 18,393 suflete. b) Din protopresb. de astadi alu Hatiegului 3 comune biser. cu . 1009 „ c) Din protopresb. de astadi alu Dobrei 2 corn. bis. cu . . 684 suflete. d) Din protopresb. de astadi alu Joatului I 10 corn. biser. cu 6009 „ Preste totu 69 corn. biser. cu 26,095 „ VIII. Proto­presbiteratulu Iii el. Loculu scaunului p­r­o­to­pr­e­sbi­t­e­r­a­r­e opidulu Iii’a. Protopresbiteratulu Iliei va consta din urmató­­­ rele comune bisericesci : a) Din protopresbiteratulu de astadi alu Iliei: 1. Ili’a, 685. 2. Almasielu cu 336. 3. Almasiu- Salisce cu 591. 4. Bacea, 487. 5. Baresci, 418. 6. Boiulu de josu, 165. 7. Boiulu de susu, 375. 8. Bozu, 558. 9. Bradatielu, 585. 10. Branisc’a, 589. 11. Brasieu, 465. 12. Burjucu, 405. 13. Cabesci, 164. 14. Car­­mazinesci, 521. 15. Câmpuri si Câmpeni-Surducu, 999. 16 Cój’a, 290. 17. Cuiesiu 164. 18. Cerbea, 361. 19. Certejulu de josu, 623. 20. Danulesci, 310. 21. Dumesci, 273. 22. Furcsiur’a, 711. 23. Funesiu-Ba­­gara, 579. 24. Gialacut’a, 293. 25. Godinesci, 838. 26. Glodu-Gilesci, 879. 27. Gotîiatea, 445. 28. Gur’a- Sadului, 617. 29. Luncsior’a, 201. 30. Muresiu-Bre­­tea, 667. 31. Miranesci, 451. 32. Petresci, 330. 33. Poganesci, 256. 34. Runcsioru, 319. 35. Șerbi, 631. 36. Tataresci, 467. 37. Tamasiesci, 511. 38. Tarna­­v’a, 413. 39. Tarnaviti’a, 460. 40. Ulesiu, 383. 41. Valea-lunga, 292. 42. Vorti’a, 620. 43. Vic’a, 290 44. Visc’a, 1047. 45. Zamu, 656. Sum’a 21,713 suflete. b) Din protopresbiteraturu de astadi alu Dobrei. 46. Abucea, 167. 47. Balcesci-Gur’a-Dobrei, 361. 48. Bastea, 183. 49. Briznicu, 834. 50. Costesci, 230. 51. Dobr­a, 1026. 52. Fagetielu, 201. 53. Fintoagu, 649. 54. Grindu, 153. 55. Holdea, 183. 56. Lapus­­nicu, 456. 57. Lapugiulu de josu, 283. 58. Lapugiulu de susu, 1132. 59. Lascu, 421. 60. Mihaiesci, 395. 61. Pancu, 431. 62. Radulesci, 441. 63. Roscani, 678. 64. Secamasiu, 425. 65. Salisce, 171. 66. Strigane, 254. 67. Stretea, 205. 68. Teiulu, 517. 69.Tiss’a, 1104. Sum’a 10,900 suflete. c) Din protopresbiteratulu de astadi alu Joajului I. 70. Dealulu-mare . . 659. Sum’a 659 suflete. Protopresbiteratulu Iliei va cuprinde: a) Din protopresbiteratulu de astadi alu Iliei 45 comune biser. cu 21,713 suflete. b) Din protopresbiteratulu de astadi alu Dobrei 24 com. bis. cu 10,900 . c) Din protopresbiteratulu de astadi alu Joajului I. 1 com. bis. cu 659 „ Preste totu 70 com. bis. cu 33,272 suflete. (Va urmă.) Brasiovu 2 Maiu 1871. Domnule Redactoru alu „Federatiunei“. Te rogu a publica in colónele diarinlui ditale acestu articululu respunsu, la care me simtu provocatu prin de fonda alu „Federatiunei“ intitulata „Ospetiulu din Brasiovu“. Cându amu cetitu acestu articulu nu sciarau, ce sa fiica, sa ridu, seu sa rae superu, vediendu câtu de bine te-ai folosita de les siconulu de insulte ce se pare, ca su posedi, in fine nu făcu n­e­c­e un’a, n­e­c­e alt’a, ci inceputu a-ti admiră talentulu rara, de a tracta cu atât’a dibacia o cestiune, de care n’ai cunosc intta nici câtu negru sub unghia. Romanulu dice in astfeliu de cașuri ca „vorbesce b­nu cu tata-seu pr’intunerecu.“ Te-ai cam grăbita, die redactoru,­­pardonu­ voiamu sa dicu, ca s’a cam grabitu domnulu corespondinte secretu­­p­u­b­l­i­c­u, care te-a informatu pre sub mâna), prea curendu ti versi veninulu, ce ti l'a produsu ospetiulu nostru. O atare espectorare cu atari termini e necorespundietóre pentru ut­ii atare redactoru, a carui foia porta in frunte numele de „j­u­r­n­a­l­u p­o­l­i­t­i­c­u , l­i­t­e­r­a­r­u, c­o­­­merc­i­alu sl economic­u“ Dta esti ch­ia­­matu că diurnalistu a informă lumea despre adeveru, a sustienea aceea, ce i folositoriu, si a desaproba aceea ce i stricaciosu, dicu aceea ce este, iara nu ce ti s­e p­a­r­e a fi stricatiosu, sî gresiesci, déca se duci lumea si mistifici lucrurile. Desapro­­barea sa se faca intre marginile bunei cuviintre nici de câtu inse prin insulte ordinarie. Déca vo- FGILÎGRA. Convorbiri economice. Băncile de scont­u. — Ti­asiu rezoane îndatorata, domnule Ni­­colcea, daca ai vre sa-mi explici sa mie ce intie— legeti d-v., negustorii dela ovasiu, prin băncile acelea de scontu, de care te-amu auditu vorbindu câte-o­ data. — Asculta-me, Slane, tu esti unu omu prea inteligentu sî vei intielege acest’a numai din dóue cuvinte. Băncile de scontu suntu nisce asiedie­­minte de creditu sau nisce case de comerciu, in cari se făcu mai multe operațiuni de bani ce tótu se intemeic din pro încrederea ce trebuie sa fie dela unu negustoriu la altulu. Astă, de esemplu, tu ai in buzunariu o politia de o mia galbeni, a cărei scadentia este de a sladi in trei luni. Acésta hârtie este ca sî bani, déca celu care a subscris’o sî celu care o giredia suntu omeni cunoscuți in piatra atâtu pentru onorabilitatea loru câta sî pentru ave­rea de care dispunu. Tie inse ’ti trebuie bani la minutu, sau pentru a chita tu insuti o hârt­ia ce ai subscrisu, s­au pentru a cumpera cu pretiu bunu o cantitate de grâne din care ai putea trage fre­­care profitu, sau pentru, ori­ce alta trebuintta. Déca nu aru fi banchieri cari sa faca comer­ciala de a cumpera asemeni bilete, tu aru trebui sa umbli singuru spre a găsi unu omu care sa voiésca a-ti da bani in schimbulu unei harb­ii cu terminu. Déca nu ai găsi, acest’a scu ti-aru prin­cinui o perdere de bani ori de creditu, scu te aru opri de a face unu câstigu. Déca ai găsi unuia, acest’a, cunoscându nevoi’a iu care te vre­afli, aru putea sa ’ti o speculectie gî sa te faca sa-i platesci prea scumpu miculu serviciu ce-i ceri, scu póte, neavendu îndestula încredere in subscrii­­toriulu politiei, va refusă de a da bani pre simplulu lui ingagiam­entu sau va cere o hipoteca. leca­te der­ silitu sa cauti unu altulu si sa perdi ostii­ felin unu timpu preciosu fara sa ajungi adesea la nici unu resultatu­ lesne. Cu băncile de scontu inse lucrulu merge fórie Banchieriulu fixedia de mai nainte condi­­tiunile cu care 'si propune a împrumută banii sei, cum de pilda cuantulu retienerei ce va opri, sca­­denti’a ce va trebui sa aiba efectele, numerulu semnaturiloru ce va trebui sa le garante die. Cu modulu acest’a d-ta te ingrigesci de vreme că bi­­letulu ce vei lua dela cine­va sa fie in conditiunile cerute pentru a putea fi scontatu la banca, si cându vei avea nevoie sa­ lu schimbi pre bani, nu ai de câtu sa te presinti la cantorulu band­ei unde ti se va numera sum­a pentru care esti creditoriu — Asia déra sî acei’a cari facu asemeni operațiuni, fara a avea o casa publica de banca, suntu totu unu felin de banchieri de scontu ? — D’a, astă este, dér’ intre unu omu care da bani cându vrea si intre o casa publica cari­i da cu conditiuni sciute de mai nainte, deosebirea este mare. Celu d'inteiu pate sa nu dispute de capitaluri indestulatare pentru a fi gata sa faca ori-ce avansu, pre cându banchieriulu adeveratu are totu-de-un­ a bani in casa. * — Cum face elu insa pentru a avea totu­­dé-un’a sume disponibile in ori-ce cuantitate? — Forte lesne. Pre lângă operațiunea scon­tului, casele de banca primescu si deposite de bani, adeca sume depuse de capitaliști, pentru cari ban­­chierii platescu o dobânda pre­ care sî pre cari póte sa le speculedie cu o dobânda pul­eru mai mare, pentru ca sa câștige sî ei. Aceste deposits suntu pentru o casa bine întemeiata sî care inspira multa încredere unu isvoru nesecatu dela care ea se adapa necontenita, astu-feliu in câtu unu ban­­chieriu prevedietoriu pate totu­de­ un’a sa dispue de ori­ ce sum­e i aru trebui. In privinti’a acést­a ban­­chierii suntu unu feliu de midiulocitori intre acei’a cari au capitaluri de speculata sî acei­a cari au nevoie de capitaluri pentru a desvolta comercialii sau industri’a loru. — Me ierta ca te intrernpu, dara mi se pare ca aceste deposite potu fi luate in deretu tocmai cându banchieriulu va avea nevoie de ele. — Astă este, suntu unele deposite cari sunta exigibile la ori­ ce momenta. Pentru aceste depo­site insa banchierii nu platescu de obicinuitu nici o dobânda si prin urmare nici nu trebuie sa se servesca de dânsele de catu cu mare precautiune. Dér’ sui,tu alte deposite cari se făcu pre termina fixu, pentru cari banchieriulu platesce dobânda, si pre­cari prin urmare pote sa-i intrebu intie die ori­cum, facându-si numai calcululu de a le putea res­­punde la timpu. — Pentru a intțelege bine tóte câte ’mi spui d-ta, a­ stu dori sa-mi definesci bine operațiunea scontului precum si cele—ialte lucrări cari se făcu in ori­ ce casa de banca. Atunci asta avea si eu o idea deplina despre negotinlu acest’a. — Fórte bine, Stane, suntu la ordinile tele. Amu disu ca casele de banca iau in mare parte capitalurile loru din depozitele pre termiou fixu ce

Next