Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-09-16 / nr. 74

57 a „Telegraf. Rom cn care se vede a se si in­­cercatu a i­i combate articululu meu de dto 24 Apriliu 1871 publicata in anii 32, 33 si 34 alu acestui diuariu. sem­en Tv,f,c la multele iregu-I...HUU si danie a bisericei nóstre din Cricau, de­­venite din amenarea din anu in anu a sinodeloru paroch., care (articulu) eu si acum’a până intr’o jota in suflienu, si chiar nici ca l’au combatutu sî ca lu va pote cu adeveruri combate — după nici ce, dacu, in acelu articulu dlu in locu sa se fi trenutu de obieciu si sa se rectifice, ’mi insulta person’s, incarcându-me, — de­si nu ch­iaru directe — cu deschisinite epitete, caracterisându-me de ingânfalu, bârfitoriu, crestinu zeu, faliam­icu, care déca si făcu ce­va bine, făcu numai din fatiarie sî cu câte tóte, care cu tóte le respingu ca pre nisce scornituri fara nici o basa de adeveru, sî care déca până, sed non concedo, aru fi féte adeverate, totu­si nici ca câta nu l’aru escosu pre dlui dela cele cu care fuse inculpatu in articululu meu in caus’a sinodu­lui par. După ce eu in­vate mari si mascalituri perso­nale, — de-si facia cu dlui mi aru fi pré lesne a facej nu-mi aflu desfătare, sî nici voiescu cu astu­­reliu de scrieri batojocuritare, care nu ajuta nimicu causei comune, a molestă cetitorii acestui dinariu — prin urmare se de chiaru ca cu părintele Petru Tru­­ti’a, care neputându-se stăpâni pre sine, nu se tiene intre maginite cuviintie, in respunsurile sele, ci in locu sa vorbesca obiectivu, insulta sî vatema, — a porte si mai incolo lupte de pena no voiescu, ci voi nadiui a se descoperi starea cea adeverata a lucrului înaintea forului competitiie. Grigoriu Mezei - M­unten­u. 296 Cernăuți, 6/18 Sept. 1871. Suntemu rugati a publica urmatórea lista : Domnule Redactoru­­ pentru serbarea dela Putn’a Inchieiendu-se lucrările din 15­27 si 16/28 Augustu 1871 intru memori’a lui Stefanu celu Mare, comitetulu simte îndatorirea a raportă detaiolu on. publicu românu despre intreg’a sea lucrare dela ur­­dîrea ideei până la momentulu in carea ea se pri­­vesce de realisata — celu putieru specialu pentru acésta ocasiune. Comitetulu credea a-si împlini a­­césta datorintta fatia cu suveranulu onor. publicu românu si fatia cu caus’a­déca va edu o brosiura, desfasiurându in ea pre largii ans’a, istoriculu, scopulu si decurgerea serbarei, impreunandu totu odata o dare de séma presle tota activitatea sea că organu esecutatoriu alu dorintieloru junimei ro­mâne academice sî a intregei națiuni. Acést’a insa nu se póte intempla mai curendu decâtu până ce comitetulu nu va substerne raportulu si socotelele »dunărei generale a juniloru români din Vien­a — dela carea comitetulu a fostu alesu — spre deju­­d care , deocamdată comitetulu centralu da publici­­tatiei sumele incurse in anulu 1871 pentru realisa­­rea acestei sânte șî memorabile serbări : Onoratul« consiliu comunalu alu urbei Iassi 1000 fr. 480 fl. v. a. Onor. consiliu alu urbei Bucuresci 500 fr. 240 fl 25 xr. v. a. Onor. con­siliu alu urbei Barladu 500 fr. 241 fl. v. a. On. consiliu alu urbei Bolusieni 500 fr. 241 fl­ 25 xr. v. a. Onor. consiliu alu urbei Folticeni 300 fr. 144 fl. v. a. Onor. consiliu alu urbei Bacău 200 fr. 96 50 xr. v. a. Onor. consiliu alu urbei Peatr’a 209 fr. 95 fr. 90 xr. Comitetulu permanenta alu judetiu­­lui Stomanu 300 fr. 144 fl. v. a. Comitetulu perma­nent alu judetiului Suceav­a 300 fr. 144 fl. v. a. Comitetu permanentu ahu judetiului Nemtiu 200 fr. 95 fr. 90 Xr. v. a. Dela Redactiunea diuariului „Romanului 69 xr. v. a. colecta de 1043 fr. 54 cen. 502 fr. Dela on. red. a dîuariu­lui „Cur. de Iassi“ colecta de 700 fr. 337 fl. 75 xr. v. a. Dela onor. red. a dîuariului „Dreptatea“ colecta de 14 # 80 f. 50 xr. v. a. Dela Proiesei colecta prin re­dactiunea „Romanului* 220 fl. 105 fl. 71 xr. v. a. Dela comun’a Dorna-Candreni (Bucovin’a) 9 fl. Dela comun’a Poeanastompi (Bucovin’a) 12 fl. Domn’a Alesandrin’a Haralambie nasc. Ma­­gheru 15 Nod. 146 fl. 40 xr. Dlu Dr. Alesandru Mocioni 50 fl. Dlu Dr. Eugeniu Mocioni 50 fl. Dlu Nico de Ciratea proprietariu mare (Costin’a) 50 fl. Dlu Axentie Seves din Tövis 50 fl. v. a. Dlu Adamu Cam­bureanu 15 fl. Dlu I. Stamati 10 fl. Dlu T. Dobrescu advocata 30 fl. 14 fl. 41 xr. Dlu I. Brateanu din Lips’a 6 tal. 10 fl. 68­ xr. Dlu Las­­caru Radu 1 Npoi. 9 f. 61 xr. v. a. Dlu Vasiliu Burla 2 # 11 f. 50 xr. v. a. I. Mihailescu 1 Npct. 9 f. 61 xr. Dlu B Baiulescu parochu 8 fl. Dnii teologi din Caransebesiu 10 fl. Dnii V. Burla 5 fl. 20 xr. G. Giurgiuvanu stud. gimn. 5 f. 1. Bratescu 1 fl. G. Danu. stud. gimn. 1 fl. D. Mircescu 1 fl. la unu locu 13 fl. 20 xr. List­a nr. 2, prin dlu I. Crociunesculu , Dni­ M. Stanescu 2 fl. E. M. Misiciu 1 fl. D. Iorgoviciu 1 fl. N. Pecurariu 2 fl. I. Raducantiu preotu gr. or. 1 fl. G. Dogariu 2 fl. V. Pascu 2 fl. I. Belosiu 1 fl. I. Cracionesculu 1 fl.; la unu locu 13 fl. v. a. List’a nr. 3 prin dlu I. N. Adrianu : *­ 37 # 213 f. 49 xr. List’a nr. 26 prin dlu Iosifu Miescu : Dni­ . T. Papui 2­ fl. Ianculescu 2 fl. P. Cam­­­isd’a 1 fl. A. Damaschinu 1 fl. F. Pasca 1 fl. Dr. A. Maria 1 fl. I. Neagoe 1 fl. I. Miescu 1 fl. la unu locu 11 f. List­a nr. 39 prin dlu Ioana Russu protop. gr. cat.: Dlu Ioanu Russu 3 fl. la unu locu 3 fl. List’a nr. 43 prin dlu Isidoru Procopeanu pa­rochu gr. or. Dorn’a Candreni : Din Isidoru Procopeanu 25 fl., la unu locu 25 fl. List’a nr. 46 prin dlu N. Levitschi parochu gr. or. din Sinauti : Domnele Eufrosin’a Petrescu 2 fl. Mari’a Pe­­trescu 1 fl. Eufrosin’a Patrasiu 1 fl. Sus’a Ciuper­­coviciu 1 fl. Ecaterin’a Levin­schi 1 fl. Cleoni’a Hos­­tiucu 1 fl. Iulian’a Patrasiu 2 fl. Catichetulu gr. cat. din Siretiu 1 fl.; la unu locu 10 fl. List’a nr. 49 prin dlu Samuilu Petresculu pa­rochu gr. or. din Crasn’a . Dii­ Teodosiu Iliutiu din Ciudeiu 5 fl. I. Brah­a silvieriu din Crasn’a 4 f. NI. Patrasiu 5 fl. S. Pe­­tresculu 5 fl. la unu locu 19 fl. List’a nr. 56 prin dlu cav. G. de Giurgiuvanu proprietariu mare din Molnit’a : Dlu G. de Giurgiuvanu 20 fl.; la unu locu 20 fl. List’a nr. 64, prin dl. C. Badulescu : Dnii : N. Stoinescu 5 I. v. 16/40, D. Badu­­lescu 27 I. v. M. Andreioviciu 6 1. v. 10 bani, C. D. Badulescu 54 I. v. I. Pieptanu 4 1. v. 20 bani, Dimitrescuiu 5 1. v. 16 bani, I. Stanculescu 13 1. v. 20 bani, P. Chiaviciu 27 1. v. M Pascali 10 I. v. 32 bani, L. Nichitoviciu 12 1. v. An. Porumbu 5 1. v. 16 bani, Nedelcoviciu 12 1. v. I. Panaitescu 5 1. 10/40 5­; la unu locu 188 lei vechi sî 20 bani. 28 fl. v. a. Nr. 70 prin dl. Sp. G. Carandino : Dnii N. A. Cumparu 20 franci, C. I. Zitti 10 franci, I. Stoicescu 5 fr. Sp. Carandino 20 fr. G. Zavitziano 1P fr. P. Sletinu 5 fr. I. Suv’a 2 fr. 50 cent. A. Sumio 4 fr. L. Fierariu 10 fr. G Con­­stantinescu 2 fr. Icomtoneteru 2 fr. G. Petrov­anu 3 fr. P. Românu 5 fr. Dn’a Cicih’a Canesc’a 20 fr. Ruganiu a ni trimite so­list’a spre a publică nu­mele contribuitoriloru. P. D. Archeologia. In escursiunea mea arhheolgica de estu-tempu, a mu a relata mai multe descoperiri noi de pre câtu amu adusu obiecte, pentru ca amu umblatu multu, amu cercetatu multu, dara amu sapatu prea pecinu, caus’a a fostu sa ordinulu ce aveamu dela minis­teriulu de resbelu câlra comandirii de puduri, n’a avutu valorea lui de câtu dela Giurgiu până la Ce­léiu, de unde era sa incepa adeverat’a lui eficaci­tate. Aci la Celeiu s’a contramandatu acestu ordinii printr’o circulara totu a ministeriului de resbelu, sî, se inttelege, ca odata acestu ordinu ce aveamu, contramandau nu mai poteamu face nimicu in lu­crările importante ce ’mi propuneamu, in strictele midilóce ce mi s’au pusu la dispositiune, abia su­ficiente pentru transporturi. Cu tóte acestea, in mirarea negresita a mul­tora, se va vedea lucrările ce s’au facutu si des­coperirile atâtu pre amendóue laturele Dunărei câtu si in interiorul începu dara­­ aiurea cu resultatulu visitarei a dou’a, la Colib’a­ vechia dela Slonu. Tienu minte lectorii „Trompetei Carpațiloru“ ca acum doi ani, după prim’a escursiune ce amu faculu la Colib’a­ vechia dela Slonu, unde se pre­tindea de câtva căutătorii de comori ca aru fi o cula cu bani sub unu zidu, ele; m’amu tintaritu in idea ca s’aru potea adună caractere dacice din in­­scriptiuni si de pre medalie, idea conceputa candu amu vechiutu pentru prim’a óra inscriptiunea de pre braciar’a de aura găsită la Petros’a. Caracterele si literele ce amu vediuta atunci pre petrele si caramidele dela Slanu, cari caramide in mare parte le amu adusu la museu, m’au facutu ea tone gândescu adesea la asemeni combinări; si m­arturisescu ca me gândeamu sî eu forte desu la acelu zidu, in care, după mine, eră o camera de mai mare valóre de­câtu aceea pre care o cautau cei ce me totu reclamau la guvernu pentru des­­groparea ei. La prim’a explorare, cu tóte ca semnele ce vedeamu pre multe petre si caramide me interesau prea multu, dara frumseti­a monumentului me oprea d’a mai strică si eu preste ceea ce stricaseră cău­tătorii de comore. Cându amu fostu silita insa sa mergu si pen­tru a dou’a ora la Sloua, invitatu de guvernu sî silim de căutătorii de comore, si amu vediutu ne­­putinti­a de a se mai conserve acolo acestu monu­­mentu, m’au otaritu sa mai desfăcu si eu restulu, spre a potea celu putieru sa copiezu literile, sim­­bolurile sî caracterele de pre petrele sî carami­­dele din zidu, după cari se luă lesne unu cimentu mole. Amu adunatu dara tóte aceste caractere, la­­sându numai unu picioru nedesfacutu din zidu, ceea ce regretu, pentru ca negresitu ’lu voru strică si pre acel’a căutătorii de comore. Venindu in Bucuresci, amu cerutu dela rom­is­­teriu desemnele de pre literele ce copiasemu acum doi ani, le-au confruntatu cu cele aduse acum, amu suprimatu pre cele îndoite cum si pre cele ce le-amu crediutu neinsemnalare, sî au remasu destule spre a dă de cercetare archeologiloru nostri. Publicu aci tóte aceste caractere, litere sî sim­boluri, negresitu ca nu pre vre-o sistema, necu­­noscându valorea loru de­câtu prin conjecture si închipuiri, prin comparatiuni făcute cu alte alfabe­­turi, cu inscriptiunile si caracterele publicate de Eckel, Miounet, Lelewel si alti autori, din bi­­bliotec­a mea numai, ne mai avendu alte resurse ; se publica că sa fia cunoscute la alte aflări spre comparatiune, ca déca, descifrându-se cuvinte prin inscriptiuni, sa se póta fixă valórea loru si clas’a intr’una alfabeta. Sa nu ne descuragiamu la închipuirea greo­­tatiei lucrului, pentru ca nici­ unulu din alfabetu­­rile antice, nici chiaru cele Phoeniciane, Simaritane, Sasanide, Punice, Etrusce, Osce, Samnite, etc., nu s’au aflatu d’odata, ci prin inscriptiuni sî litere iso­late, din comparatiuni in comparatiuni, si prin ana­logia au ajunsu sa-si ia locu că alfabete in paleo­grafia popóreloru. Unele din aceste semne me voia­bili sa se apropriu cu caracterele cele cunoscute din alfabe­­turile vechie, mai cu semn ale popóreloru ce au contribuitii la formarea natiunei națiunea Daca a fostu mai multu Dace, si cu cari tempu in con­­tactu, precum vechiele caractere hellene seu arh­a­­ice (precum le numesce E­kel) sî cu cele celti—­beriane mai alesu. Sî ori câtu de pucinu voiu is­­buti, cu totu voiu crede isbânda mare, pentru ca se face unu inceputu spre urmărirea unui lucru atâtu ne importantu, căci, cine allu, daca nu noi, aru putea si aru trebui sa descopere semnele, fixate prin conventiune spre inttelegere intro națiune atâtu de mare si întinsa că a Daciloru cu admi­­nistratiunea ei, cu avutiele ei, cu industri­a ei, cu resbóiele ei, cu religiunea ei, intr’o rasa care a datu regi că Sarmis, că Boerebist’a, că Decebalu , care, că Celtiberiani, din Spani’a a datu Romei unu imperatu că Trajanu, Ksatós egeiopatrus care, in fine, din Daci­a a trimisu Romei imperati că Ma­­ximinu, si că Trajanu Decie, care a meritatu Da­ciei titlulu de Dacia­ felix. Ovide a scrisu o poema lunga in limba daca, deci Dacii cu avutu o limba ; deci Dacii au avutu si caractere spre a servi acesta limba pentru ca Ovide sa póta scrie poeme si Zeuthes sa pota face cur­suri de solintie abstracte in acea limba. Ce au lasatu aici Pelasgii, ce au lasatu Car­pii, ce au adusu eruptiunile celte si Tbracii cei vechi in acestu poporu cunoscuta de pre la res­­belulu Troiei si jucându unu este rolu trei patru secuii Înainte de subjugarea lui, pentru prim’a óra

Next