Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-11-21 / nr. 93
374 decisiunei ministrului de interne. Pretensiunile comunei inse in contr’a rationariului se potu asecura in sensulu legei in tóle gradurile pertractare revisionali. § 131. Incatu ajutoriulu instituteloru binefacatórie ai ele mpsina singurateciloru nu vru fi destula spre prevederea seraciloru comunei, comuna conformu relatiuniloru locali este descria a se ingriji despre provederea tuturora seraciloru competenti in comuna, cari preste totu nu suntu in stare a se sustiené fara ajutoriu comunu. Déca acésta provedere nu s’aru pote midiuloci fara a nu îngreuna preste mesura pre locuitorii comunali , comun’a esceptionalmente póte cere ajutoriulu jurisdictiunei, si déca nici acést’a nu áru pote, alu statului. ' Tóta comun’a la finea fiacarui’a anu face relatiune detaiata jurisdictiunei respective despre numerulu seraciloru si despre dispusetiunile sele relative la afacerea seraciloru. § 132. Fiacare comuna este obligata a supraveghia directiunea instituteloru de binefacere si de cultura generala sustienute prin ea si a revidia cu punctualitate socotelele acelora in totu anulu in adunarea generale de primavéra. § 133. Comunele suntu obligate a manipula si fundatiunile ce stau sub administratiunea lorii conformu destinatiunei acelor’a că si o avere a lor propria. Despre aceste trebuie sa se asterna inaintea adunarei generale in totu anulu aratare si rabociniu regulariu. CAPU IX. Disposetiuni diverse si transitorie. § 134. Despre aceea ca pust’a sa se straformeze in comuna, 'comun a mica in comuna de sine statatoriu, comun’a mare in cetate cu magistral regulata, cetatea cu magistratu regulata in comuna mare , decide ministrula de interne intre mariginile §§Ioru 136 si 137 pre lângă ascultarea opiciunei municipiului. Ipr’ aceea, ca cetatea cu magistrala regulata sa se straformeze in jurisdictiune (municipiu) separata o concede legislatiunea prin o lege speciale § 135. Daca posesorii unui teritoriu de pusta aru voi a se straforma in comuna separata, sau vre-o comuna mica in comuna de sine statatoria, sau in fine o comuna mare in cetate cu magistratu regulata, recurentii pentru straformare si predau rogarea la jurisdictiunea respectiva, si se indatorescu , a documentă : a)cum ca acést’astraformare o doresce aceea parte a posesoriloru pustei, respective a locuitoriloru comunali, cari la olalta platesce mai multu de diumetate din intrega darea directa de statu a pastei sau a comunei, si b) ca dispune de potere spirituale si materiale de slusitoria spre implinirea punctuala a deforintieloru ce li se impunu din urma acestei straformari. Jurisdictiunea, cercetându documentele recurentiloru, acele insocite de opiniune propria le trantite ministrului de interne, care decide cu valore definitiva. Déca s’a documentata totu ce e de a se documentă după cele de susq , siraformarea nu se póte de negă. § 13b. Déca o cetate cu magistrata regulata vre sa abdica de acesta stare, si doresce a intră in sirulu comuneloru mari sau o comuna mare, parasindu-si starea de sine, vre sa se alieze cu comuna mica cu alte comune unice, recurenții pentru acést’a straformare suntu detoria si dărogarea după modalitatea cercu scrisa la §la 135. Suntu detoria documentă , ca acésta straformare o doresce aceea parte a locuitoriloru comunei, care platesce mai multu de diumetate din intrega darea directa de statu a comunei, si ca din defectulu poterei spirituali si materiali destulitorie nu sudiu in stare a impleni detorinttele, ce li s’au impusu că cetate cu magistratu regulatu si respective că comuna mare. In atari cașuri se va observă totu aceeasi procedura, care s’a dusulat la 135. § 137. Cându se alatura cu privire la administratiunea publica teritoriulu unei puste la teritoriulu unei comune vecine, daca aceea comuna inca atuncia posede avere, sau are detorie, si vine întrebarea despre, aceea, participa-va si incâtu la venitulu averei, séu őre obligata e a concurge la detori’a de pana acum si in câtul mai intâiu se va incercă implicatiune amicabila cu intrevenirea jurisdictiunei, si daca acest’a remâne fara efectu, intrebarea se va decide in calea procesului ce se va incepe inaintea judecătoriei competente pentru comuna. § 138. Unirea comuneloru construite laolalta se decide prin ministrulu de interne la rogarea motivata si sprijinila de jurisdictiune a representantiei uneia sau altei comune, pre lângă ascultarea comunei respective sî stabilirea conditiuniloru unirei. Unirea numai in acelu casu se ordina, déca o doresce separam aceea parte a locuitorimei ambeloru comune, care platesce mai multu decâtu diumetate din intrega darea directa de statu a comunei. in acestu casu nu se póte denegă. § 139. Unirea comuneloru construate laolalta, cari diacu in teritoriulu duoru jurisdictiuni separate, se póte intempla numai după ce s’amidialocitu in cale legislativa ingreunnarea unei’a dintre comune in teritoriulu jurisdictionale respective Unirile făcute in anulu 1848 si de atuncia in cace lasându-se neatinse — suntu de ase reportă prin ministrulu de interne legislatiunei pentru legalisarea ingredintei. § 140- Până atuncia, până cându comunele se voru constitui in iubelesulu legei presente, opidele (mezővárosok), cari in presente suntu investite cu autoritate judecatoresca de prim’a instantia se considera de cetati cu magistratu regulatu , opidele si satele, cari tienu notariu comunalu separatu, inse n’au magistratu separatu , de comune mari , iar satele, cari tienu notarie comunale comunu, de comune mici, si in acést’acualitate eserceza drepturile asecutate prin lege si indeplinescu deforintiele prescrise prin lege. § 141. Acolo, unde in presentu nu suntu corporatiuni representative, drepturile si deforintiele, carti print§si 37, 41, 51 si 53 ai legei presente se concredu corporatiunei, representative, la inactivarea legei in locuia corporatiunei representative desceptionalmente se va eserca si implini primari’a (antistia comunala) sub conducerea suprefectului. Membrii comitetului verificatoriu (§ ?53) in acestu mulu casu se potu alege sî desemnă dintre locuitorii cu dreptu de alegere ai comunei. § 142. Notarii, cari se afla in aplicare la promulgarea legei presente, ’si tienu oficialu, numai si numai in intielesulu contractului incheiatu cu ei, sau se potu destitui in intielesului lui 70. Inse in acele comune, cari se intrunescu pentru constituirea notarialului cercuale nou, la tota intemplarea se va face alegere. Medicii si inginerii comunali, cari suntu in aplicare la promulgarea legei presente, desi nu poseda cualificatiunea prescrisa la §la 74, se potu realege. § 143. Ministru de intere este insarcinata a duce la îndeplinire legea preseula. — Proiectari minoritatici presei române. Art. I. „Natiunalitatea mai pre susn de tóté. „Desvoltarea nationale prin democrația. „Naționalitatea sî democrati’a nu admitu oportunitate.“ Art. II. Pres’a româna va combate cu târla orice incercare, directa sca indirecta, de a colonisă Romani’a cu elemente străine. Art. III. „Pres’a româna nu va incetă de a cere dela poterile statului luarea urmatoreloru mesuri contr’a invasiunei economico-politice a evreiloru cari intre cele—lalte, formeza in Romani’a avant-garda germanismului: a) Poprirea de a locui, sub ori-ce protestai, in comune rurali; b) interdictiunea in comune urbane ; 1. de a colporta ; 2. de a trenea taverne si a negoiiă cu obiecte de consumatiune ; c) oprirea de a exercita professiunea de medici si de farmaciști ; d) înlăturarea de la ori-ce întreprindere publica; e) denundarea si desfiintarea tuturoru conventiuniloru, in poterea cator’a, prin frauda si sub alte numiri, evreii stapanescu in Romania, contr’a legei, proprietăți teritoriali ; f) respingerea pre viitoru dela frunta*;’« româna a uóueloru cârduri de evreime. .* Art. IV. „Pres’a româna va lovi in tóte modurile acea propaganda francmasonica, prin care in forma nationalismulu se nega si se sacrifica in favorea unui utopi cu umanitarismu, iara in fondu intrega doctrina se reduce la funesta massima : „Ia-te ca iubescióta lumea pentru a avea dreptulu a nu iubi nimic’a.“ Art. V. „Pres’a româna va combate cu vigóre si radicalmente darea din partea statului a concessiuniloru si intreprinderiloru la străini. „Acést’a insa nu esclude dreptulu si chiaru datori’a sfatului de a atrage in tiera fabricanți din străinătate pentru acele ramuri de manufactura, cumi nu se potu desvolta prin sine si fiindu pre airea resultatulu multoru pipairi si alu unui progresu seculariu , dara fabricantulu strainu, astfel iu incuragiatu, va primi asupra-si imperiós’o obligațiune de a se servi in stabilimentulu seu, in cea mai mare parte, de lucratori români. Art. VI. „Presa româna va cere necontenita dela poterile statului, de a protege cu eficacitate ori-ce industria nationale sau impamentenita, nascenda sau pre cale de a se consolida, prin urmatórele medifóce : a) înlăturarea vamale mai multu sau ma putieru pronunciata a fabricateloru straine de aceeași natura ; b) scutirea sau reducerea de imposile, acordata fabricateloru omogene locali si prin care li se inlesnesce circulatiunea ; c) in cașuri importanți, statulu va fi consilialu chiaru de a dă prime ad-hoc. Art. VII. „In privinl’a ogneloru, cessiunei cailoru ferate, vâmiloru si monopolului tutunului, fiacare organu de publicitate are deplina latitudine de a desvolta propriele sele vederi, remanendu insa comuna pentru tóte datori’a de a combate ori ce tentetiva de a dă aceste resurse pre mân’a străiniloru. Art. VIII. „Pres’a româna considera instrucțiunea publica mai presusu de tóte ramurile de administratiune. „Prin consecintia, ea va cere cu o neadormita staruintia a bugetulu ministeriului respectivu sa fia votatu totudeun’acelu dintâiu ; b) invetiatorii de tele gradele se fia inamovibili, scapandu prin acest’a de fluctuatiunile politicei militante; c) obligativitatea invenamentului pentru români sa se aplice cu tota rigorea ; d) program’s scaleloru rurali sa se simplifice astfel iu, ca sa se pota găsi destui inveltatori competenți pentru tóte comunele, sî anume sa se reducă la urmatórele obiecte : cetire si scriere, elemente de aritmetica, istori’a sî geografia româniloru, cetechismu ; c) in tóte scólele, fa de ori-ce trepta, sa se introducă intr’unu moda obligatoriu noțiunile de serviciu militariu, din ce in ce mai desvoltate in proportiunea cu gradulu institutului, astfel in ca focare româna sa ajunga cu tempulu a-si potea operă naționalitatea cu cartea si cu arm’a totu deodata; f) sa se inchida sî sa nu se mai ingadue diferitele casse de educatiune de ambele secse sub direcțiunea jesuitiloru, sî in genere a calugeriloru sî calugeriiieloru catolice de ori-ce naționalitate , mâne gin tóte pensionatele sî scólele private, roséu neromâne, sa fia obligatorie limb’a româna sî istori’a cu geografa româniloru, profesorii pentru aceste done catedre numindu-se deadreptulu de catra ministrulu instructiunei publice după recomandatiunea consiliului superioru, desî ei voru fi retribuiți, după o norma odata admisa, de câtra directorii séu directricele acelor institute, cari numai astfeliu se potu impedeca de a iigagiă personalulu profesoralu celu mai reu, anume pentru obiectele de interesu nationale in Romani’a. h) Inventamentulu bisericescu românu, departe de a fi ciuntitu sau redusu, sa iea cea mai întinsa desvoltare , dara dându-se unu poternicu impulsu clerului nationalu de riru, sa se stinga totul deodată cu incetulu, fara a se abate dela canone, ori ce urma de calugarismu; i) scólele professionali nu numai sa se infrutiedie câtu mai multe, dara inca sa se incuragicdie prin stabilirea pre viitoriu a unui sistemu de admissibilitate in diverse corporatiuni, caci altfeliu in zadaru va inversă cineva o meseria, déca a dou’a di se va vedea silitu a muri de fume. Pres’a româna va denundâ sî va combate din ••»sn oteri propaganda cosmopolita in scóle, cerendu