Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-08-01 / nr. 61
Telegraful ese de doue .ori pre septe, mana, Duminec’a si Joi’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu iá espeditur’af foiei pre afara la c. r.. poște. cp bani gata prin scrisori francate, adresate catva ," espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7. fl. v. a. .ear I pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen labiiii; in 1/13 Augustu 1871. r tru celelalte parti ale Transivania.si pentru I provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. I iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a.Pentru princ. si tieri streine pre anu 12./3 anu 4 fl. Inseratele se platescu pentru pitara I era cd 7 cr. siculu, pentru a daide ere cd 15,'/j crj. si pentru a treia repetire cu 3 '/, Icr. v. a. te 61. ANULII XIX. Nri cons. scol. 181. 1871; Catra Părinții Protopopi si administratori protopopesei, ca Inspectori districtuali de scóle din Archidiéces’a nóstra gr. or. a Ardealului! Intre marile bunatati, ce a castigatu maică nóstra biserica ortodocsa romana din Ungari’a si Transilvania prin statutulu organica, a dreptulu regularei si conducerei proprie a afaceriloru scolari ocupa fara indoiala unu locu cardinalu. Cu câtu apreliamu mai multa importanti’a inventumentului si educătiunei poporului nostru, cu atâlu acestu dreptu invalva pentru noi datorinlie mai sacre si mai grele. In deplin’a cunoscintia a acestora datorintie Congresului nostru naționalii bisericescu privindn cestiunea instructiunei publice de unu obiecta de principala îngrijire a sea, a si luatu deja mai multe mesuri, spre a dă si a asigura inveltamentului o direcțiune mai conforma cd secululu, in care ne aflamu, si cu adeveratele interese ale poporului nostru. Inceputulu spre realizarea acestei mari si însemnate probleme l’a facutu Congresulu nostru in sessiunea anului 1870 la punctulu prot. 156 prin aducerea unei „legi provisorie pentru organisarea inventamentului nationalu confesionalum Mitropoli’a greco-orientale a romaniloru din Ungari’a si Transilvani ’a.* gericei Din naitur^a constituționala a organismului binastre, cum si din insemnatatea lucrului insusi urmeza neaperatu, că oper’a cea mare si grea a reorganisarei sanatase a instructiunei publice, numai prin conlucrarea tuturoru partiloru organice ale Mitropoliei nóstre si după putintia prin concursulu tuturoru barbatiloru nostri de specialitate si de esperintia, se va potea realisa in modu salutariu. De aceea Congresulu nostru nationalu bisericescu a adusu deocamdata numai o lege provisoria, din care insa după întrunirea opiniuniloru esperiintiloru, si constatarea vitalitației si a practicabilitatiei va se resulte de lege definitiva. Comunicatu fiindu acelu operatu sinodului nostru archidiecesanu, acest’a in șiedintia sea din 12 Aprile a. c. In punct, prot. 91 a decisu : „a se transpune Consistorialul archidiecesanu spre a lu pune in lucrare si apoi a reporta sinodului archidiecesanu prossimu, ca in câtu s'au pututu realise dispositiuniie lui in decursulu acestui anu, precum si a face unu proiectu pentru modificările, ce se voru afla necesari pre bas’a esperiintieloru castigate.* In esecutarea acestui condusu sinodalu Inspectoratele scolari districtuali se insarcineza prin acést’a, ca cu inceputulu anului scolariu 187 si desu-amintitulu regulameritu sa lu puna in aplicare provisoriu fara spre a corespunde intentiuniloru sinodului nostru archidiecesanu si a congresului metropolitana se impune Inspectoratelor scolari districtuali, cu scopu ca sa póta concurge toti barbetii de specialitate cu esperintiele si opiniunile loru în privinti’a reorganizarei definitive si salutare a instructianei publice, s a dispune, ca acesta lege provisoria sa se recomande tuturoru barbatiloru nostrii de litere, afara de acest’a să se ia in conferintiele inveliatoresci la cea mai seriosa desbatere, si a substerne acestui Consistoriu archidiecesanu protocolele despre conferintiele invetiatoresci celu multa pana la finea lun Februaria 1872. In fine se insarcinéza P. P. Protopopi sî Administratori ppesci, conformu condusului . sinodalu din anulu 1871, Nr. protoc. 91 alinea 6 si resp. 8 a provoca sî indemne comitetele părochiali intreg’a preotime si pre toti invetiatorii tractuali, cu ea i si procure actele atâta congresuali câta si sinodali, cari se afla la Tipografi’a archidiecasana din Sibiiu, fiindu nu final asta in stare a cunosce tóte dispositiunile salutari, aduse de organele supreme bisfericesci si scolare. Din șiedinti’a Consistoriului scolastica archidiecesanu lienula la Sibiiu in 16 Iuliu 1871. Pentru Esdelenii’a Sea Par. Archiepiscopu. Nicolau Pope’a, (L. S.) Vicariu archiepiscopescu La sitatiune. Ama atinsa in tevdolu trecuta forte pre scurta si luatiunea politică in carea ne aflamu. Amu sciutu de atunci ca descrierea acést’a mai cu semn pentru o parte mare din cetitori nu va fi de ajunsu si de aceea in cele urmatorie ne voma insui a pe spune ceva mai in amenuntele ei. In la intralu monarciei pare ca domnesce o stagnatiune politica. Nici unu corpu legislativa au functi media. Afara de denumirile capetei fiebru pentru cetati si opidum si pentru jurisdiction si afara de desbaterea legei municipali prin comitate si districte se pare ca nu se mai intempla nimic’a. Toto ce se petrece dincolo de Lait’a, se tiece până acum mai multu de regiunea presiei, adeca, de cea a diurnaleloru si brosiureloru. In diurnale cetimu pre fia»care di ca complanarea ca regatulu Boemiei se va face, ca se află in Cutare si cutare stadiu, pre cându de alta parte in brosiuri se scrie, ca si ministeriulu de acum, Hohenwart, are de cugetu de a întruni tote popórele sub domnitoriulu comunii sî sub scutulu comuna alu statului si ca între politic’a opuseliunei nemtiesci sî intre a moinisteriului suntu fórte multe puncte ce se stingu sî se spriginescu, ba pre aha carare ministeriulu de fatia voiesce a ajunge la aceeași tienta, la carea voia sa ajunga ministeriulu dualistico -centralistica sau centralistico-dualisticu anii lui Giskra. In brosturi inse se mai scrie, ca provinciele cislăulane locuite de nemți sa tréca la imperiulu germanii, totu asta si alte idei vrednice de urmaritu cu procese pentru înalta trădare. Afara de aceste, totu felfulu de ocasiuni se folosescu de câtva nemți de a spune, nu de a documentă, ca ei suntu superiori cetoru-lalte națiuni, nu din imperiu numai, dara din tota lumea. Totu ce nu este nemtiescu nu are cultura. Afara de nemți suntu numai barbari întregi sî pre jumetate. Consecninti’a de aici este, ca si „barbarii* cei pre jumetate sî cei întregi trebuie sa se supună orbesce cultitorii germani. Se inttelege de sine ca purtarea acest’a a provocatu in slavi o reactiune din cele mai energice. Radîmati pre clerulu, aristocrati’a si industriașii loru se apăra din tóte poterile contr’a ingerintiei nemtiesci sî stafuiescu pentru recunoscerea dreptului de stătu alu Boera'iei , Moraviei sî Silesiei , ca unu corapiosu alu coronei S. Wenceslau. Nu lasa să tréca vre-o ocasiune, de a denunda pre nemți ca dacu, ca órele Austriei suntu numerale. Prin acest’a combătu învinuirile ce li se făcu, ca slavii cocheteza pu Russia, ca„rea ’și rădică biserica rusesca in Prag’a sî asiédia totu aci unu consulatu rusescu. Aci arau ave dara rupt’a intre germanismu sî slavismu, in carea e cuprinsa si cea intre dualismu sî trialismu séu quadrualismu, déca vomu lua in consideratiune autonomi’a silitiei. Nu ajunge inse a ne opri privirea aci, ci sa o trecemu si in partile mai aprópe de noi. Aci e regatulu triunitariu Croati’a, Slavoni’a sî Dălmali’a, de care dice „Zastană”, ca trebuie sa sd radîme serbii, spre a puie împreuna de acepte si intretiene conscienti’a natiunale la serbii din Turci’a sî a preperă eliberarea loru definitiva de sub jogulu musulmanu. Magiarii in siuationca acest’a stau pre loca sî — medite’a. " Situatiunea acest’a nu este o creătiu fie a temnului de fatia. Originea e de a ee confetimentele ce o formed, in națiunile sî partidele de totu feliulu. Fiacare din aceste elemente are o insuiutia spre a-si da o valore câtu mai mare. Gresielile uilor’a sî asluti’a scu Vicleii’a altor’a a adusu lucrurile acolo, incâtu neîncrederea sî temerea domnesce intre tóte. Tóte se forésea unele de altele, tóte se spioneza unele pre altele, ca nu cumva sa se afle induse in vre-o cursa. Slavii se temu de nemți, nemții se temu de slavi sî afla mai departe. In impregiurari ca aceste trebuie sa contumu cu in frementatur’a acést’a, ce ia dimensiuni totu mai mari sa nu servimu numai de materiala de intrebuintiătu in vre-un’a sau alta parte, pentru ca interesele nóstre nu sunt identice nici cu ale unei din pârlile aceste mari, slavi sî nemți. Posetiunea geografica si etnografica ne arata ca, intre diferinttele atinse, noi avemu unu rolu de alta natura, anu rolu prin care sa aducemu unu echilibru intre elementele ce se contrasteza asta de ostilu unele pre altele. Cum putemu noi vise corespunde acestui rolu, aflamu totu din pusetiunea amintita. Datoria a nóstra este acum mai departe ca nu precipitalu si nu isolati sa ne resolvemu a lucra in direcțiunea care vomu cauta-o ca pre cea mai salutaria. Amu avutu ocasiune ca au chiau păreri dela omeni de ai noștri despre modula celu mai de aprópe si cela mai ducatoriu la scopu in privinti’a acest’a. Acest’a aru si petitiuni pentru unu congresu natiunalu, carele sa decidă apodictica Sî categorica in urmarea politicei nóstre. Esperati’a inse de până acum ne arata ca modulu acest’a este pré insuficientu. O adunare, pate precipitata, de ómeni cu idei nelămurite despre aceea ce au sa desbata, aluneca pre usioru in apretiuirea autoritătiloru personali si conduda ceva neesecutabile. Astufeliu de gresieli politice românii sa nu mai comită. Din contra cugetarea independenta trebuie: desvoltata si nutrita, pentru ca sa capetâmu sî noi odata o opiniune adeverata publica. Nu voimu nicidecum sa prejudecamu, acestei procederi, cându ne vomu provocă la procederea româniloru din Brasiovu, carea e o dovada de procedere independenta si a pretiuitoria de impregiurarile in cari traima. Sa urmeze si in alte parti asta, aci nu e vorba de solemnitățile esteriori, cli de urmarea principiale. Discute dinaristice a nóstrai si impregiurările in cari ne aflamu si mocalitatilu prin cari aru fi sa ajungemu la scopulu doritu de toti sî atunci, tienendu socotela de încurcăturile politice provocate din rivalități reu intierese, vomu gaci, ba vomu afla cu desigura drumulu, pre care sa ne unimu cu totii in favorea natiunei sî totu odata in faverea patriei nóstre. Adunarea generala a Asociatiunei transilvane române pentru, literatur'a sî vultur'a poporului românu. Fagarasiu, 28 Iuliu. A trecutu sî festivitatea cea olimpica a româniloru transilvăneni, serbăta de asta data in tier’a lui Radu Negru. Numai suvenirile ne-au mai remasu, caci ospetii, din apropiare si depărtare, au parasitu de multa raii’a nóstra cetate. Fiindu ca amu intardiatu cu detaiurile Adunarei generali, pre cari voiamu a vi le comunică in decursulu siedintieloru, me voiu restringe mai multu pre lângă suvenirile ce-mi remasera impressionate după acele detaiuri.