Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-08-01 / nr. 61

Telegraful­ ese de doue .ori pre septe­, m­ana, Duminec’a si Joi’a. — Prenume-i rațiunea se­ face in Sabiiu iá espeditur’af foiei pre afara la c. r.. poște. cp bani­­ gata prin scrisori francate, adresate catva ," espeditu­ra. Pretiusu prenumeratiunei pen­t­­ru Sabiiu este pre anu 7. fl. v. a. .ear I pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­­ labiiii; in 1/13 Augustu 1871. r tru celelalte­­ parti ale Transivania.si pentru I provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. I iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a.­­Pen­tru­­ princ. si tieri streine pre anu 12­./3 anu 4 fl. Inseratele se platescu pentru pi­tar­a I era cd 7 cr. siculu, pen­tru a daide ere cd 15,'/j crj. si pentru a trei­a repetire cu 3 '/, Icr. v. a. te 61. A­NULII XIX. Nri cons. scol. 181. 1871; Catra Părinții Protopopi si administra­­tori protopopesei, ca Inspectori distric­tuali de scóle din Arch­idiéces’a nóstra gr. or. a Ardealului! Intre marile bunatati, ce a castigatu maic­ă nóstra biserica ortodocsa romana din Ungari’a si Transilvania prin statutulu organica, a­ dreptulu re­gularei si conducerei proprie a afaceriloru scolari ocupa fara indoiala unu locu cardinalu. Cu câtu apreliamu mai multa importanti’a inve­­ntumentului si educătiunei poporului nostru, cu atâlu acestu dreptu invalva pentru noi datorinlie mai sacre si mai grele. In deplin’a cunoscintia a acestora datorintie Congresulu­i nostru naționalii bisericescu privindn cestiunea instructiunei publice de unu obi­ecta de principala îngrijire a sea, a si luatu deja mai multe mesuri, spre a dă si a asigura invelta­­mentului o direcțiune mai conforma cd secululu, in care ne aflamu, si cu adeveratele interese ale popo­rului nostru. Inceputulu spre realizarea­­ acestei mari si însemnate probleme l’a facutu Congresulu nostru in sessiunea anului 1870 la punctulu prot. 156 prin aducerea unei „legi provisorie pentru organisarea inventam­en­­tului n­a­t­i­o­n­a­lu confesionalum­ M­i­t­r­o­p­o­l­i’a g­r­e­c­o-o­r­ientale a ro­­maniloru din Ungari’a si Transilva­­n­i ’a.* gericei Din naitur^a constituționala a organismului bi­­nastre, cum si din insemnatatea lucrului insusi urmeza neaperatu, că oper’a cea mare si grea a reorganisarei sanatase a instructiunei pu­blice, numai prin conlucrarea tuturoru partiloru organice ale Mitropoliei nóstre si după putintia prin concursulu tuturoru barbatiloru nostri de specialitate si de esperi­ntia, se va potea realisa in modu sa­­lutariu. De aceea Congresulu nostru nationalu bi­sericescu a adusu de­o­camdata numai o lege pro­­visoria, din care insa după întrunirea opiniuniloru es­­periintiloru, si constatarea vitalitației si a practica­­bilitatiei va se resulte de lege definitiva. Comunicatu fiindu acelu operatu sinodului no­stru archidiecesanu, acest’a in șiedinti­a sea din 12 Aprile a. c. In punct, prot. 91 a decisu : „a se transpune Consistorialul archidiecesanu spre a­ lu pune in lucrare si apoi a reporta sinodului archi­­diecesanu prossimu, ca in câtu s'au pututu realise dispositiuniie lui in decursulu acestui anu, precum si a face unu proiectu pentru modificările, ce se voru afla necesari pre bas’a esperiintieloru castigate.* In esecutarea acestui condusu sinodalu In­spectoratele scolari districtuali se insarcineza prin acést’a, ca cu inceputulu anului scolariu 187 s­i desu-amintitulu regulameritu sa­ lu puna in aplicare provisoriu­ fara spre a corespunde intentiuniloru sinodului nostru archidiecesanu si a congresului me­tropolitana se impune Inspectoratelor­ scolari di­strictuali, cu scopu ca sa póta concurge toti bar­betii de specialitate cu esperi­ntiele si opiniunile loru în privinti’a reorganizarei definitive si salutare a in­­structianei publice, s a dispune, ca acesta lege provisoria sa se recomande tuturoru barbatiloru no­­strii de litere, afara de acest’a să se ia in confe­­rintiele inveliatoresci la cea mai seriosa desbatere, si a substerne acestui Consistoriu archidiecesanu protocolele despre conferintiele invetiatoresci celu multa pana la finea lun Februaria 1872. In fine se insarcinéza P. P. Protopopi sî Ad­ministratori ppesci, conformu cond­usului . sinodalu din anulu 1871, Nr. protoc. 91 alinea 6 si resp. 8 a provoca sî indemne comitetele părochiali in­­treg’a preotime si pre toti invetiatorii tractuali, cu ea i si procure actele atâta congresuali câta si si­nodali, cari se afla la Tipografi’a archidiecasana din Sibiiu, fiindu nu final asta in stare a cunosce tóte dispositiunile salutari, aduse de organele supreme bisfericesci si scolare. Din șiedinti’a Consistoriului scolastica archi­­diecesanu lienula la Sibiiu in 16 Iuliu 1871. Pentru Esdelenii’a Sea Par. Archiepiscopu. Nicolau Pope’a, (L. S.) Vicariu archiepiscopescu La sit­atiune. Ama atinsa in tevdolu trecuta forte pre scurta si luatiunea politică in carea ne aflamu. Amu sciutu de atunci ca descrierea acést’a mai cu semn pen­tru o parte mare din cetitori nu va fi de ajunsu si de aceea in cele urmatorie ne voma insui a p­e s­­pune ce­va mai in amenuntele ei. In la intralu monarc­iei pare ca domnesce o stagnatiune politica. Nici unu corpu legislativa au functi m­edia. Afara de denumirile capetei fieb­ru pen­tru cetati si opidum­ si pentru jurisdiction­ si afara de desbaterea legei municipali prin comitate si di­stricte se pare ca nu se m­ai intempla nimic’a. Toto ce se petrece dincolo de Lait’a, se tiece până acum mai multu de regiunea presiei, adeca, de cea a diur­­naleloru si brosiureloru. In diurnale cetimu pre fia»care di ca complanarea ca regatulu Boemiei se va face, ca se află in Cutare si cutare stadiu, pre cându de alta parte in brosiuri se scrie, ca si mini­­steriulu de acum, Hohenwart, are de cugetu de a întruni tote popórele sub domnitoriulu comunii sî sub scutulu comuna alu statului si ca între politi­­c’a opuseliunei nemtiesci sî intre a moinisteriului suntu fórte multe puncte ce se stingu sî se spri­­ginescu, ba pre aha carare ministeriulu de fatia vo­­iesce a ajunge la aceeași tienta, la carea voia sa ajunga ministeriulu dualistico -centralistica sau cen­­tralistico-dualisticu anii lui Giskra. In brosturi inse se mai scrie, ca provinciele cislăulane locuite de nemți sa tréca la imperiulu germanii, totu asta si alte idei vrednice de urmaritu cu procese pentru înalta trădare. Afara de aceste, totu felfulu de oca­­siuni se folosescu de câtva nemți de a spune, nu de a documentă, ca ei suntu superiori cetoru-lalte națiuni, nu din imperiu numai, dara din tota lumea. Totu­ ce nu este nemtiescu nu are cultura. Afara de nemți suntu numai barbari întregi sî pre ju­­m­etate. Consecninti’a de aici este, ca si „barbarii* cei pre jumetate sî cei întregi trebuie sa se su­pună orbesce cultitorii germani. Se inttelege de sine ca purtarea acest’a a pro­­vocatu in slavi o reactiune din cele mai energice. Radîmati pre clerulu, aristocrati’a si industriașii loru se apăra din tóte poterile contr’a ingerintiei nemtiesci sî stafuiescu pentru recunoscerea drep­tului de stătu alu B­o­e­ra'i­e­i , M­o­r­a­v­i­e­i sî S­i­l­e­s­i­e­i , ca unu corapiosu alu coronei S. Wenceslau. Nu lasa să tréca vre-o ocasiune, de a denund­a pre nemți ca dacu, ca órele Austriei suntu numerale. Prin acest’a combătu învinuirile ce li se făcu, ca slavii cocheteza pu Russi­a, ca„rea ’și ră­dică biserica rusesca in Prag’a sî asiédia totu aci unu consulatu rusescu. Aci arau ave dara rupt’a intre germanismu sî slavismu, in carea e cuprinsa si cea intre dualismu sî trialismu séu quadrualismu, déca vomu lua in con­­sideratiune autonomi’a­­ silitiei. Nu ajunge inse a ne opri privirea aci, ci sa o trecemu si in partile mai aprópe de noi. Aci e regatulu triunitariu Croati’a, Slavoni’a sî Dălmali’a, de care dice „Zastană”, ca trebuie sa sd radîme serbii, spre a puie împreuna de acepte si intretiene conscienti’a natiunale la serbii din Turci’a sî a preperă eliberarea loru definitiva de sub jogulu mu­­sulmanu. Magiarii in siuation­ca acest’a stau pre loca sî — medite’a. " Situatiunea acest’a nu este o creătiu fie a tem­­nului de fatia. Originea e de a ee confe­ti­­mentele ce o formed, in națiunile sî partidele de totu feliulu. Fia­care din aceste elemente are o insuiutia spre a-si da o valore câtu mai mare. Gresielile uilor’a sî asluti’a scu Vicleii­’a altor’a a adusu lucrurile acolo, incâtu neîncrederea sî temerea domnesce intre tóte. Tóte se forésea unele de altele, tóte se spioneza unele pre altele, ca nu cumva sa se afle induse in vre-o cursa. Slavii se temu de nemți, nemții se temu de slavi sî afla mai departe. In impregiurari ca aceste trebuie sa contumu cu in frementatur’a acést’a, ce ia dimensiuni totu mai mari sa nu servimu numai de materiala de in­­trebuintiătu in vre-un’a sau alta parte, pentru ca interesele nóstre nu sunt­ identice nici cu ale unei din pârlile aceste mari, slavi sî nemți. Posetiunea geografica si etnografica ne arata ca, intre diferinttele atinse, noi avemu unu rolu de alta natura, anu rolu prin care sa aducemu unu echi­­libru intre elementele ce se contrasteza asta de os­­tilu unele pre altele. Cum putemu noi vise cores­punde acestui rolu, aflamu totu din pusetiunea amin­tita. Datoria a nóstra este acum mai departe ca nu precipitalu si nu isolati sa ne resolvemu a lucra in direcțiunea care vomu cauta-o ca pre cea mai sa­­lutaria. Amu avutu ocasiune ca au ch­iau păreri dela omeni de ai noștri despre modula celu mai de aprópe si cela mai ducatoriu la scopu in privinti’a acest’a. Acest’a aru si petitiuni pentru unu con­­gresu natiunalu, carele sa decidă apodictica Sî ca­tegorica in urmarea politicei nóstre. Esperati’a inse de până acum ne arata ca modulu acest’a este pré insuficientu. O adunare, pate precipitata, de ómeni cu idei nelămurite despre aceea ce au sa desbata, aluneca pre usioru in apre­­tiuirea autoritătiloru personali si cond­uda ceva neese­­cutabile. Astu­feliu de gresieli politice românii sa nu mai comită. Din contra cugetarea independenta trebuie: desvoltata si nutrita, pentru ca sa capetâmu sî noi odata o opiniune adeverata publica. Nu voimu nici­decum sa prejudecamu, acestei­ procederi, cându ne vomu provocă la procederea­ româniloru din Brasiovu, carea e o dovada de pro­­cedere independenta si a pretiuitoria de impregiura­­rile in cari traima. Sa urmeze si in alte parti asta, aci nu e vorba de solemnitățile esteriori, cli de urmarea principiale. Discute dinaristice a nóstrai si impregiurările in cari ne aflamu si moc­alitatilu prin cari aru fi sa ajungemu la scopulu do­ritu de toti sî atunci, tienendu socotela de încurcăturile­ politice provocate din rivalități reu intierese, vomu gaci, ba vomu afla cu de­sigura drumulu, pre care sa ne unimu cu totii in favorea natiunei sî totu odata in faverea patriei nóstre. Adunarea generala a Asociatiunei transilvane române­­ pentru, literatur'a sî vultur'a poporului românu. Fagarasiu, 28 Iuliu. A trecutu sî festivitatea cea olimpica a ro­mâniloru transilvăneni, serbăta de asta data in tie­­r’a lui Radu Negru. Numai suvenirile ne-au mai remasu, caci ospetii, din apropiare si depărtare, au parasitu de multa raii’a nóstra cetate. Fiindu ca amu intardiatu cu detaiurile Adunarei generali, pre cari voiamu a vi le comunică in decursulu siedin­­tieloru, me voiu restringe mai multu pre lângă su­venirile ce-mi remasera impressionate după acele detaiuri.

Next