Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-05-28 / nr. 43
ÜTT... Telegrafalu ese de dóue ori pre septe. msma: Duminec’a si Joi’a. — Prenume-I rațiunea se face in Sabiiu la espeditural foiei pre afara la c. r. poște cu bani I gafa prin scrisori francate, adresate catra respeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. care pre o jimetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 28 Maiu (9 Iuniu) 1872. tru celelalte parti ale Tansilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. hera pre o jumatate de anu i 11. v. a. Pentru prive si tieri streine pre anu 12 ’, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ore cu 5 Vjor si pentru a trei’a repetire cu 3 l% ier. v. a. Jfti 43. ANULU X. Parastasu. Eri. Sambata la 8 ore dimineti’a, după sânt’a Liturgia s’a tienutu unu parastasu solemnu in biseric’a gr. or. din cetate pentru In. Sea imp. Archiduces’a Soft’a, la care au asistatu membrii consistoriului archidiecesanu, corpuru profesorale dimpreună cu elevii Institutului nostru pedagogico-teologicu si alti barbati din inteliginti’a nóstra de aici. Sabiiu 27 Manu. Avemu mai multe acte ce ni se comunicară de câtra comitetulu natiunalu spre publicare, lângă care noi mai instrumusî o corespondintia dela Gherl a, carea după parerea nóstra este de aceeasi importantia, ca si actele mentiunale. Tóte aceste vorbescu cu voce viia despre cursulu eveneminteloru politicei natiunali in t>er’a nóstra. Voru fi multi carti, in nerăbdarea lor, vom pretinde, ca afacerile politice in tempulu de fatia sa se desvalte mai iote resultatulu finalu sa-lu vedemu mai ingraba incorporându-se. Ceea ce privesce alegerile, după câtu ocimu românii participa patrile si acest’a e unu pasu îmbucurătorii in tote pentru toti cei ce soiu a pretint valórea vietiei natiunale sî totu odata sî constitutionale. Iéra ce privesce pașii ulteriori, déca la părere lucrurile se tragana, nu e nici o mirare, ca după o emurtire de siese ani de dile, desceptarea nu se póte face in tote părțile până bați in palmi. Noi nu pretindemu de câtu ban’avointia din partea tutui factoriloru, cari au câta de putiena viriu,ia asupr’a miscariloru constituționali din patria atunci spre bucuri’a tuturoru vomu ajunge la o alutiune multiamitare pentru români in specia sî pentru patria in genere. Actele amintite precum sî corespundinti’a dela Gherla urmeza mai la vale. Epistole dela tléra. Inca unu cuventu. Nu la caus’a natiunale, pentru ca acést’a e un’a, sânta si curtata, pre care o inttelegu sî cuprindu toti, cei ce se potu inaltiâ preste nivelulu patimiloru personali ; — ci fatia cu stricătorii de caus’a natiunale ne vedemu , constrinsi de a îndreptă cuventulu, la care ne-au provocatu. — După ce de obsce s’a recunoscutu, ca cu passivitatea Mercuriana nu mai merge, si după ce opiniunea publica s’a manifestata intr’acolo, ca conducerea capsei natiunale sa se incréda fara acelor organe natiunali, cari atâtu prin esperinti’a sî desteritatea loru politica, câtu sî prin autoritatea positiunei lom voru puté iéra aduna poterile natiunali, spre o purcedere activa, solidara sî resultavera,__ aru fi credintu omulu, ca stricătorii de causa natiunale, cari de siése ani incóce prin frase bombastice, negatiuni nefruptivero, sî suspiciunari esîte din boldulu celu patimasiu de resbunare sau ambițiune, au adusu națiunea in confusiunea, desolarea sî prapasti’a politica, — in fine avendu macaru mila de acésta națiune, se voru odihni si nu voru mai voi de a o sustiene sî mai departe in acea ametida, ce nu o póte duce decâtu la periciune. Inse ce sa vedi ? — stricătorii de caus’a natiunale nici odata nu s’au vediutu mai gat’a de a-si versă veninulu mai barbatesce, decâtu acum. Mai intâiu autoriulu „confessionalismului in politica“ se scula in „Gaz. Tr.“ si după ce primise o confesiune de idei, cari caracteriséza numai pre betrânii cei scapatati de minte, vrendu sa dovedtesca, ca confessionalismulu româniloru fiindu grecescu — muscalescu — jidovescu etc. nu mai e necesariu pentru caus’a natiunale, vine la conclusiunea, ca călugării vechendu-’si de rugăciunile de tóte dîlele sa nu se mai amestece in politica, ci sa lase conducerea acestei’a dlui Baritiu, spre a face cu ea acele dar averi, pre cari le-a facutu atunci, cându a disu, ca afara de cele patru puncte ale universitatiei sasesci din 1848 românii nu mai au lipsa de nimic’a. sau atunci, cându facendu causa comuna cu pater Beckxa afurisim in „Gaz. Tran.“ sinadele neunitiloru sî prin concordatulu jesuitiloru a opritu, ca in cimiterele neunitiloru sa se ingrope frații loru greco-catolici — sau atunci cându, Hoszu in conferinti’a din 1861 au aperatu votulu universale féra elu a vrutu se substitue principiala censului la alegeri ; — sau atunci cându a provocatu congresulu nationale din 1863, sa lasa cestinea uniunei in mil’a lui Ddieu, pentru ca elu are familia numerósa ; — sau atunci, cându plecandu la Prag’a au combinatu in cancelari’a Baronului Reichenstein acele proiecte de lege pentru diet’a din Sabiin, prin cari sa jertfimu Ardelulu centralistiloru nemți din Vien’a, — sau atunci cându in diet’a din Sabiiu că regalistu credincioșii alu Baronului Reichenstein au adunatu tótë propunerile natiunali si munții revindecati ai granicieriloru spre a le aduce tóté dreptu jertfa a loialitatiei sale pre altariulu recunoscatoriului Reichenstein — sau cându a inceputu la 1866 idea passivitatiei absolute cu care sa sparia pre ungurii — până atunci, până cându ne pomenimu intr'o buna dimineti’a, ca dlui de chiara in „Gaz. Trans.“ ca nu se mai amesteca in politica etc. etc. Noi nu vremu sa ne slobozimu mai departe in analisarea articolului „confessionalismulu in politica“, — pentru ca tóta lumea scie, ca na confessionalismulu grecescu, muscalescu etc., dara confessionalismulu nationalu a fostu ultimulu refugiu de mantuiatia a causei natiunale, precum acést’a s’a intemplatu la tóte acele popóre, cari perchendu-si terenulu politicu, si-au mantuitu nationalitatea pre terenulu bisericescu ; *) — precum se scia aceea, ca intr’unu statu monarchicu, cum e sî Austro-Ungari’a — căușele politico-naționali nu prin demagogi, ci prin autoritati se aducu la vre-unu resultatu reale. Au mai cercatu d. Baritiu la 1866 cu vestit’a petitiune de a mântui caus’a natiunale, sî si-a capetatu petitiunea indereptu prin szolga biroulu dela Turda 1 . Apoi sa scia dlu Baritiu si aceea, ce scie tóta lumea, ca românii nu voru sa puna in fruntea causei loru nicidecum calugeri, pentru ca tomai missionarii dela 1838 in partes infidelium suntu acei călugări iesuitî, cari sub masc’a fracului totu deun’a au stricatu causei natiunali, — dara voru sa puna in fruntea causei pre Mitropolitii sei, cu capi naturali ai natiunei, cari au sî harnici’a, sî autoritatea aceea fatia atâtu cu națiunea câtu sî cu statulu, ce se recere pentru resultate reali, si cari — pre lângă datorinti’a loru de a se ruga lui Ddicu, mai au sî datorinti’a si tempu destulu de a operă sî interesele natiunali, precum are sî d. Baritiu anlorula eupfessionalismului — tempu destulu, că pre lângă adunarea de sdrantie pentru fabric’a din istrnesti faca sî literatura, ba chiaru sî lexicóne unguresci, ba cum se lauda inca sî istoria natiunale, numai sa scia, ca se voru afla sî omeni, cari voru taia din mneltere atâtu a stricatoriloru de caus’a natiunale, câtu si a falsificatoriloru de istoria natiunale. In fine decad. Baritiu are plăcere pre lângă susu amintitele ocupatiuni, de a mai face si politica, apoi placa-i de a sprigini pre conducătorii natiunali cei adeverati, — pentru ca sa află ceva bucurosu la vedemu, iara după conducerea cea falsa a lui nu vomu mai merge nici odata. Mai departe se scula „Gaz. Tr.“ in nr. 38 in contr’a activitatiei naționali, nu cu motive obiective sî oneste, pentru ca atari nici nu póte ave, — ci, după vechiulu seu modu, cu suspicionari — despre cari proverbiulu dice : Wie de Schelm so denkter, (cum e misierulu asta e sî cugetarea lui) — sî cu provocare ’ la autoritatea conferintiei din Mercurea, — aduce cu plăcere sî telegramulu dlui Mezei, ca conferinti’a locale dela Alb’a-Iuli’a a desavuatu »lucrările comitetului dela Sabiiu. — Ce se atinge de apelulu „Gaz. Tr.“ la conferinti’a din Mercurea, apoi déca publiculu nu crede celoru ce au vechiutu cu ochii compunerea acestei conferintie, care intre tierenii din Mercurea sî are cari studenți sedusi din Sabiiu, ce impluse sai’a dlui Macelariu, de abia numerau atâti inteligenți, câți anumeratu conferinti’a din Sabniu, apoi placale, cetesca actele tipărite ale acelei „memorabile conferintie“, sî se va convinge, ca aceea ce cauta „Gaz. Tr.“ nu va află, adeca nu va află nici numele celoru ce au luatu parte la acea conferintia, cu atâtu mai putienu plenipotentie de acelea, cari sa represente națiunea, — ci va află numai aceea, ca majoritatea celoru adunați au aruneatu prin propunerea ex-dascalului dela Resenari una cuventu in lume, cuventulu passivitatiei absolute, fara definitiune, fara programu de esecutare, sî fara tientire la vre-unu scopu positivu. — După atari resultate, chiaru sa se fi aflatu sî omeni, cari au datu plenipotentie la mandatarii din Mercurea, n’au mancatu cop’a ciórei, de a se tiene legați de nisce conduse, ce s’au dovedita pre câtu nerealisaveri, pre atât’a sî de absurJu. Mercurea desavueza comitetulu permanente alu natiunei, — acum vine Alb’a-Iuli’a sî desavueza initiativ’a luata de comitetulu din Sabiia spre a pune pre Metropolitii cu comitetulu natiunale in fruntea causei nationale cu tóte ca sî conferinti’a Alb’a-Iuliana totu aceea pretinde, că adeca Metropolitii cu comitetulu natiunala sa se puna in fruntea causei. — Mâne poimâne se voru adună iconarii dela Nicol’a, că sa desavueze pre advocatii din Alb’a-Iuli’a, apoi mai târziu ciuberarii dela Vidr’a, că sa desavueze pre iconarii, si asia in infinitum. Bata politic’a de Rechthaberei, sî de stricători de caus’a Dalimale. Déca dlu Mezei et comp in Iocu de a sprigini initiativ’a Sabieniloru, numai de aceea vrea sa faca politica desavuitare, pentru că sa-si resbune, pentru ca propunerea lui a remasu acolo in minoritate, apoi placai a inmulti numerulu passivistiloru sî stricatoriloru de caus’a natiunale după plăcere, — dara de unde’si ia dlui et consortes competint’a, de a desavuă condusele altei conferintie, nu pricepemu, sî nu va pricepe nici comitetulu din Sabniu, si de aceea nu se va află nici indivnatu, de a se altera in ulteriorele sale lucrări. Comitetulu activistiloru din Sabiiu, care si prin apelulu seu din 27 Maiu a datu proba de tactica politica, nu se va confundă prin manifestările stricatoriloru de caus a nationale, ci va lucră barbatesce, până atunci, până cândn ’si voru depune mandat,ulu iumanile conferintiei natiunale, ce o voru convoca Metropolitii, séu elu insusi, pentru ca bine a disu, ca, sî déca stricătorii de caus’a natiunale voru contribui de a imputenă numerulu ablegatiloru români, sî uulu inca va pate contribui spre aperarea causei natiunali. Cei ce se intereseza de caus’a natiunale falsa cu statuia, potu sprigini întreprinderile cele salutarie ale comitetului din Sabiia, fara cei ce nu vom voi, apoi placa-le de a remane in passivitate pâna voru cresce bureti pre ei. Dixi.to. *) Mai strice dlu Baritiu sî bas’a bisericei nationale, apoi salu vedemu unde va mai ave terenu, de a aperă naționalitatea ? R.