Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-01-14 / nr. 4
Shilde, Conneau Corvisari, Pierri, Roucher. Paterulu Goddard era asta de miscatu, incâtu n’o pututu predică. lerie. Cadavrosu se va espune Luni si Marli ingaDrumulu de feri anglesu de Sud-Ostu si celu francesu de Nordu au luatu mesuri, pentru de a face sî clasei mai serace possibile participarea la inmormentarea lui Napoleonu prin presiuni scadiule. Cadavrulu lui L. Napoleonu e imbracatu in uniforma de mare sialu si decoratu pre peptu cu Marele Cordonu alu Légii mei de onóre si cu o cruce de argintu. Trasurile fetei reposatului au o espressiune seriósa si durerósa. — Fiulu reposatului, printiulu, n a primitu titlulu Napoleonu IV. O mulțime de notabilitati sosiră deja in 13 c. in Chiselhurst, intre cari si Benedetti, pre care Eugeni’a l'a si primitu in audientia. Emilu Ollivier si Mac-Mahon se aștepta astazi. Punerea cadavrului pre nasalia va urma Marti. La inmormêntare va lunga episcopulu de Southvare. Drumurile de feru au luatu disposisiuni pentru de a transportă pentru ocasiunea inmormentarei prin trenuri estraordioare cu preliuni de 30 franci dela Parisu la Londona sî indareptu. — Se vorbesce sî despre tumulte pre cari aru avea de cugetu ale inscenă republicanii, despre ceea ce pollic’a e incunosciinttatu, care in urm’a acestei’a au si luatu cele mai întinse mesuri de securitate. In 12 s'au si îvilu unele demonstration republicane. Famili’a Napoleonida a emanatu vre-o oforire până, după cum se presupune, la sosirea cardinalului Bonaparte, care va sosi Marti. O scrie mai oaua cu datulu 14 o ne comunica ca tóte cestiunile politice s’au amanatu pane după inmormêntare. Napoleonu n’a lasatu nici unu testamentu politico. Unu testamentu a edatu elunaintea companiei italiane si ala doilea nainte de caletori’a sea ia Algeri a. Ambe suntu acum învechite. Publicatiune. Prin care se aduce la cunoscintia onoratului publicu urmatoriulo Estraso, din socotele anului civilu 1872, despre cele patru fonduri, carele s’atestato de repausatulu domnu loanu Iog ’a de Baci din Brasiovu spre scopuri filantropice si scolastice. Sum’a loiala a aceloru fonduri este 25,200 fl. val. austr., asiediata primo loco in pretiulu cassei, carea s’a cumperatu in piatra Brasiovului sub nr. 82. 15 Duestrasulu socoleleloru din anulu 1871 a fostu remasa din venitulu preduseloru fonduri ca finea lui Decembre a acelui anu unu restu in banii parați de .... 3602 fl. 13 */2 xr. la care s’a adaogatu interesulu acelora fonduri pre anulu 1872 ca ... 1860 fl. — sî competinti’a intereseloru la formandulu ala 2-lea fondu alu regalului IV de 6300 fl. pre anulu 1872 .... 315 fl. — apoi interesula a 5 °0 totu pre anulu 1872 la suma de 2970 fl. 55 xr. carea s’a adunatu până ultima 1871 la formandulu Decembre alu 2-lea fondu dela atinsulu legatu . 148 fl. 53 xr. Sum’a primirei in an. 1872 : 5325 fl. 66 % xr. din carea s’a datu : 1. La destinatiunea legatului I. 105 fl. — xr. 2. „ „ „ II. 248 fl. 70 xr. 3. „ n „ III. 630 fl. — xr. 4. „ „ ., IV. 315 fl. — xr. cu totulu 1298 fl. 70 xr. După detragerea dârei dela primire remâne unu restu de 4026 fl. 961, xr. carele se tiene : Brasiovu, 31 Decembre 1872. Comletulu administrativu alu fonduriloru lugaiane. a) de fondulu legatului II. cu 592 fl. 881/2 xr b) de formandulu alu 2-lea fondu alu legatului IV. cu ... 3434 fl. 8 xr. cu totulu 4026 fl. 964/u xr. Varietăți. Educatoriu arabilu se afla la eealele normale din Clusiu anume din Dir. Balai, carele in zilele trecute a dusu câtra uisce prunci de românu : A ruh az oláhnak nemzeti nyavalynja (rui’a e la români bala naliunale). — La acelasi domnu ducendu-se o femeia romana s’a rogatu sa-i dea vre-o câte-va tenderi scrise, cu mijlocirea caror sa se primesca unu eleva românu in spitalu, caci era bolnavu la dens’a acasa, unde era in corteni. „Lasa-lu sa mara a respunse afabilulu educatoriu, „ca déca mare unulu se născu optu in locu-i, cari suntu loii spre ruinarea magiariloru.“ — Amu dori ca sa se dea o desmintire faptica celoru de mai susu, cu tote ca ne te memu ca vom fi adeverate după esperintiele ce le făcu si altii pre ia alte institute, unde elevii români suntn iotitulati de multe ori nu prea magulitoriu. *** Espositia artistica in Bucuresci. Cetimu in „Tr. Carpatiloru“: Astadi Dumineca la 2 ore s’a eschisu espositiunea aftniciloru Beleloru arte in România, in etogiulu intaiu alu marelui hotelu alu Bulevardului din Bucuresci. De mâne Luni, espositiunea este deschisa publicului. Credemu ca in acésta espositiune nu numai Bucurescenii, dara chiaru toti românii din ori ce parte a României, voru fi impacienți sa vina s’o vada. Ea este espunerea civilisatiunei, ca sa dhema aslufeliu respunerea frumosului de care este capabila Români’a. Preste cinci sute tablouri originali, de artiști români cum sî de artiști Europeni, până și chiaru din secuii trecuti, suntu desfassurate in patru săli ; dóue sali suntu pline cu obiecte de arta de rola natura, o sala este plina cu antichitati si alte dóue sali cu industria nationala propria in costume etc., in lresaturi si cusuturi mai alesu. Comitetulu acestei societati, fara pregeta un lucru continuu di sî napte, are mândri’a sa daca celoru ce le vom vede lucrarea: „amu datu esemplu ca se potu face lucruri mari si frumóse prin otarirea numai a cinci siesi particulari cari ’si dau mân’a sî ’si dîcu cu otarire : sa facemu lucrulu acest’a.“ Scal’a Cazacovici. Se scrie ca repausatulu intru fericire d Cazacovici a lasatu averea sea pentru crearea in Macedonia a unei scote române. Esecutorii testamentari ai repausatului satu din I. Bratenu, Chr. Telu, V. Al. Ureche G. Goga si Sideri. Din informatiunile nóstre, amu aflata ca nici până astazi esecutorii testamentari n’au pututu isbuti se descurce averea, carea mas eta e cuprinsa in nisce sume datorite de d. Paltinenu din Buzeu. Totusi, din alte sume invassate, esecutorii testamentari au deschisu scal’a inca de unu anu, la Gopesi, sî iéta ca, desî târziu, dara avemu fericirea a publică raportulu comunei din Gopesi catra esecutorii testamentari despre esamenele din anulu acest’a . Domniloru efori 1 Subsemnați venimu respectuoși prin acest’a a ve face cunoscutu ca la 30 luniu, anulu scolariu 1871—1872, s’a terminatu cu celu mai bunu sucI ceste din urma se potu amena până in cursulu alu IV unde se voru invetiă in legătură cu sintacs’a, la perióde. Vediul’a ti pre Inliu adineaori, cându se impedeca in fuga de a patra sî cadiu ? Ce cuventu i scapă de pre budié in momentulu caderei ? Cuvintielulu acest’a „adi“ „vai“ iesi ca da peplu, arelà o mișcare, o durere a animei sî pentru ca se rostesce că unu fetiu de strigare se sî numesce interjectiune. totu Motiunea numeralului se pare completă după mustrele de mai susu si adeca sa se predea numeralulu ordinari», multiplicativu sî celu nedefinitu. Exemplele potrivite nu voru denegă nici aici succesulu si resultatulu dori'.o. In fine cu ocasiunea analiseloru din lecturariu facendu-se o revista generala preste intregu materialulu permursu sa se completeze ici colea lacunele prin adausele necesari. Sa se conducă elevii la aflarea momenteloru mai de insemnatu, a insusiriloru comune sî a diferintiei intre unele si altele parti ale vorbirei. cele Asia d. e. va imparti tóte partile vorbirei in cari admiru schimbare sî in cele cari nu se schimba. De cele dintâiu se liem : Articlulu, sustativulu, aseptivulu, pronumele sî verbulu, cele 4 dintâiu prin declinare, cele din urma' prin conjugare. Tótu laolalta ocriu sub numele comunu de vorbe flessibile, lara celelalte, fiindcă nu se schimba se numescu neflessibili (particule). Cu privire la ortografia (etimologi’a) va deduce principiulu : Pentru de a scrie corectu,cerea după redactu’a cuventului 1 Cursulii IV. Ceea ce atinge cursulu acest’a amintescu numai atât’a ca elu are de a suplini esactu lacunele cursuriloru premergatóre, ad. sa aduca totu materialulu la o incheiare sistematica. Tóle partile vorbirei s’au atinsu mai superficialu sau mai profunda, după cum adeca s’au aflam de cuviintia afara numai de conjunctiune, ca os’a cârei amenâri s’a motivata mai susu. In deosebi la sustantivu aru mai fi de amintitu intre altele sî formarea diminutiveloru (cu terminatiunea in — asin, — eliu, — elu s. a. sî a celoru deduse din cele radacinali. Totu aici ’si voru află lacuprinderi ortografice d. e. mésa se scrie mai corectu cu e decâtu cu a, pentru ca: (abstragendu dela etimologia cuventulii dela latin, mensa) in numerulu inmultitu nu dîcemu mase, ci mese. Ea va mai da inv si unele indreptari in privinti’a ortografiei precum : daca după elu urmeza in sau u se scria cu â de. pane, cânta, câmpu etc. La verbu va face distingere intre verbele active (transitive), neutre (reflessive) si passive , se inttelege de sine ca prin exemple acomodate, că totu de odata sa li se dea esplicatiune si numirilor ace le pórla (terminologi’o). Preste totu sa se silesca in va deduce din esercitiele premergatóre reguli si definitiuni, pre care elevii apoi sa le memoreze. Pregătiți cu cunoscintteie acestea din partea formala a gramaticei voru poté intielege mai usioru si partea interna, logica a acelei’a, sintass’a incopoiându aci si interpunctiunea, carea forte multu înlesnescu eroarea intieresului. Inceputulu se va face firesce cu constructiunile simple, constatate din subiectu si predicatu. D. e. scolariulu invetia. înainte inse de a vorbi de subiectulu propuseti unei va fi consultu sa istorisesca inv. mai multe celea despre scolariu in form’a unei piese de leptura din legindariu sau alegându-si anume o piesa potrivita sî celindu-o va întrebă pre multi din elevi de subiectulu piesei ad. despre cine sau ce e vorb’a in acea piesa? Dupa aceea se va pogori apoi la analisarea constructiunei scurte trase din pies’a amintita. Cam astă , cine invetia ? si cine inca ? . . . . scolariulu fiindu ca despre elu este aici vorb’a, se numesce subiectu. — Ce face scolariula ? sea ce sa dice despre elu ? Ce s’aru mai poto inca dlice totu despre scolariu ? . . . . invetia, fiinda ca arata ceva despre subiectu, se numesce predicatu. Prin variatiunea de mai multe esemple de feliulu acest’a (ad. constr. simple) la a catoru formare sa se indatoresca sî elevii dându-li-se parte subiectu la care au sa substituie predicatulu, si vice-versa, parte inse concrediendu-li-se formarea intrega a constructiunei, va ajunge la conclusiunea ca : subiectu póte fi in o propusetiune ori si ce cuventu care póte stă de sine singuru in vorbire, predicatulu póte fi fiesce cuventu ilessibilu. Din dîcerea simpla capetâmu pre cea complinită prin amplificare, d. e. scolariulu bunu invetia — sectiunea. Pisic’a cu clopotu nu prinde si creoi. Dîn’a frumósa se cunosce de diminetia. Cânele, care latra, rareori musca. Preotulu da mărire lui Ddicu. Scolariulu bunu invetia bine lectiunea ce i-au datu invetiatoriulu. Aci cuvintele lectiunea, sióreci etc. suntu compliniri ale predicatului că verbu sî dau constructiunei intielesulu necessaru. Ele se numescu obiecte sî stau in casalu Accusat. sau Dativu. Acelea inca mai potu trage alte compliniri după sine, că iu constr, ultima.............. ce i-au datu invettatoriulu. Cari suntu in docerile premerse complinirile subiectului, predicatului, si ale obiectului ? Formați constructiuni amplificate din urmatórele construction simple — (Va urmă.)