Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-02-25 / nr. 16

Telegrafulu ese de dóue ori pre septe­­mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­.... ..........................................■ ll.l .1— ... N­l. N­I. l­l ■ [UNK] [UNK]fej Sabiiu, in 25 Februariu (9 Mart.) 1873 tru celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl. iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tier­ streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intru­’a ora cu 7 cr. sirtimn, pentru a dou’a ora cu 6 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cu 3­­/# cr. v. a­ m 16 ANULU \\\. Intr’o ssedintia a comissiunei scolare din die­­ces’a reformata de preste­ris’a tiend­a in Dobrotinu, B’a desbatutu si projectulu ministeriului in privinti'a organisarei scule-­l­o­r­u medie, asupr’a caror’a profesorii din Do­­bretinu si-au datu parerea in­tr’acolo, ca projectulu acect’a, incredintiandu causa invetrimentul, dim­preună cu denumirea profesoriloru ministeriala», va­­tema autonomi’a bisericesca a protestantiloru ; nu tiene de potrivitu scopului a propune dóue limbi noue in clasele urrcatare un’a după alta ; ca pro­fesorii aplicândi la scóle medie confessionale sa fia detori a asculta trei ani la universitățile din afara, nu este de aprobata, ci in loculu acestei­a sa se in­­fiintieze la tóte scólele superiori protest, preparandu­ de profesori­i sa se sustiena si pre­venitoriu solem­nitățile obicinuite la esamenele publice anuali; statului numai atunci i-aru compete dreptulu de a denumi pre directorulu scóleloru medie confissionali, déca re­­gimulu va suporta d­u putieru jumetate din tóte chieltuelele scólei respective ; suprainspectiunea sta­tului de o potriva asupr­a scóleloru confesionali si de statu nu se pote primi, de­óre­ce aru fi depri­­matóre pentru spiritulu liberu protestanticu, dara nici nu e de lipsa, căci suprainspectiunea acest’a o porta autoritatea bisericesca. Cep. Partenia C­o­s­m ’a a interpelata in sied, din 3 Morțiu pre ministrulu de culte si instrucțiune publica in afacerea subventiunarei gimnasiului nostru din Brasiovu. Interpelatiunea acest’a, după cum asigura „Fe­­deratiunea“ este o urmare a unei intemplari, carea déca este adeverata, trebuie sa ducemu ca e unu fenomenu forte tristu alu referintiei majori­tatiei dié­tati falia cu lipsele poporului. Dep. G­o­z­m­a­nu vorbi in sredinli’a din 3 Martin pentru urcarea sub­­ventiunei cleruriloru române si făcu totu odata pro­punerea ca gam’a preliminară pentru gimnasiulu din Brasiovu sa se dea fara conditiune. Asemenea pro­punere făcu si dep. B­o­n­c­i­u. Ministrulu Tre­­f­o­r­t dec­lara ca conditiunea nu e pusa de den­­sulu si asta nici „Fed.ft era m«i pre nu tiene la dens’a. Diet­a dice aci sa voteze sum’a necondi­­tionata, pre cându pressedintele dietei incurca totu lucrulu, si pre dep. C­o­s­m ’a­nu­ lu lasă la cuventu. Motivele presiedintelui dietei suntu fara temeiu dara au invinsu, pentru ca fu cestiunea de unu gimnasiu romanescu ; in realitate inse e vorb’a de înaintarea culturei si instructiunei si din motive prejudicióse diet’a voteza contr’a acestora ca sa dovedésca ca eu iubesce pre toti fiii patriei. In F­r­a­n­c­i ’a ne cerne de multe, dara inca nu a’a ajunsu la unu regimu definitiva. Din S­p­a­n­i ’a sosescu soiii ingrigitóre. Car­­listii se dice ca dispunu de 35,000 omeni bine ar­mați si echipați, carii in o lupta cu trupele guver­nului au reportatu o victoria asupr’a acestor’a si acum amenintta cetatea Pampeluna. Alte sorii des­coperă ca socialiștii din Franci’a, intre cari renu­­mitulu­i 1­o­s­e­r­e­t, voiescu sa strabata in Spa­­ni’a ca sa ajute la introducerea socialismului. Diet­a Ungariei. Ssedintile din 24 Februarie a casei deputatiloru o deschide pressedintele Bitta la 10 ore. Pre­fotoliele ministeriali erau : Zichy, Trefort, Panier. După formaliele obicinuite se face o interpelatiune in afacerea autonomiei bisericei cato­lice si apoi se trece la ordinea chilei, la care sta mai intâiu pertractarea raportului comissiunei finan­ciare despre examinarea socoteliloru finali până in­clusive 1871. Comissiunea financiare propune ca cas’a sa insarcineze pre comissiunea financiare in­­•est cu elaminarea socoteliloru finali «1 ca cod* cederea ca raportulu de elaminare sa­ lu pota așterne d’abia in sessiunea viitóre si ca comissiunea finan­ciare sa se intaresca cu 6 membri pentru durat­ a acestui elaboraru. L. Szell recomanda ca referințe primirea propunerei comissionali, si după aceea indata se si primesce propunerea. Br. D. P­r­o­n­a­y aduce, cu notariu ala casei magnatiloru, proiectele de lege periractate si pri­mite de acea casa, despre sporirea listei civile si despre contractele încheiate cu Belgi­a pentru estra­­darea reciproca a criminalistiloru ordinari. Dupa aceste continua casta desbaterea despre bugetulu ministrului de agricultura, industria si co­­mercia.­­ După ce vorbescu in ssedinti’a de astadi K. Szell, P. Somssich si G Remete, se resolvesce cu totul­ bugetulu de comerciu. După tote acestea se rădică ministrulu de instrucțiune Tre­fort si Vi­ziene cu ventsrea sea de programa. Elu constateza cu indestulire ca in tier­a intrega se arata unu interesu viu pentru afacerea instructiunei. Bugetulu instructiunei din asta anu e cu roultu mai mare decătu celu din alte anii. Plus­ recervis­­a se causeza prin spesele mai mari, cari suntu necesari pentru universitatea din Pest­a. La acesta uni­versitate trebuie sa se creeze mai multe catedre noue. Ce se tiene de profesori pentru acestea ca­tedre, ei se potu ehhimna sî din străinătate déca in patria nu se voru află. Afara de ministrulu de in­strucțiune mai vorbescu I. O­l­a­h, G. Tarnoczy sî Al. K­o­r­m­­­o­d­y si apoi se incheia ssedinti’a. Ssedinti’a din 25 Februariu a casei deputatiloru o deschide pressedintele Bitta la 10 ore. Pre foto­liere ministeriale arau : Trefort, Paule­r, Zichy si S­z­e­n­d­e. După une­altele neînsem­nate se trece la ordinea dîlei si se continua des­­baterea despre bugetulu ministrului de instrucțiune si culte. — G. Kondrony imputa ministrului Trefort ca in vorbirea de ieri na amintim­ nimic’a despre afaceri de cultu prin urmare nici despre afa­cerile serbiloru gr­or. Vorbitoriulu doresce ca câtu mai ingraba sa se pasiasca pre terenulu actiunei si pre langa aceea sa se purceda din punctulu de ve­dere alu legalitatiei. In privinti’a acest­a, trebuie sa se convoce câtu mai ingraba congresulu serbescu sî sa se faca posibile alegerea patriarh­ului. Afara de acest’a mai vorbescu la obiectulu dela ordinea dîlei I. S­eh­w­a­r­z, I. K­u­n­t­z, A. Mol­­nar, Irányi si Csengery si apoi se încheie siedinti’a. Siedinti’a din 26 Februariu o deschide presse­dintele Bitte la 10 ore. Pre fotoliere ministeriale erau: Zichy, Trefort si Panier. După autentizarea protocolului anuncia pressedintele primi­rea prea înaltei scrisori a M. Sele dela ministru pre­ssedintele, prin care se convoca comismrile (delegatiu­­nile) elmitande pentru pertractarea afaceriloru comune pre 2 Aprile a. c. la Vien’a. Scrisórea r. se va tipări sî pone pre Lenea viitóre la ordina dîlei. — După acestea se face o interpelatiune si apoi se trece la ordinea dilei, la care sta propunerea ministrului de justiția, in armo’a cărei’a proiectulu de lege despre regulares provisoria a procedurei criminale sa se predea spre o pertractare anteriora unei comisiuni speciale formanda din 15 membri. Alegerea mem­­briloru acestei comissiuni se va face in siedinti’a de Sambat­a viitóre.­­ După acestea se continua desbaterea generale despre bugetulu ministrului de instrucțiune si cultu. Dintre tote cuventurile de astadi, a lui Aug. P­u 1­s­s­k­y e cea mai momentasa. Elu tiene, intre altele, revisiunea legel pentru scólele poporali de necesaria, insa nu relativa la principiele ei. Tocmai din acésta causa elu nu póte consenti cu ide’a ca ministeriulu de cultu sa se despartiésca de alu io­­structiunei ; statulu care n’are midilóce destule pen­tru acoperirea speselor­ instructiunei întregi, nu se póte pune in o contr­adictiune principiale cu bise­­ric’a, trebuie insa sa nesuiasca (statulu) a se folosi de mijilócele confessiuniloru. Vorbitoriulu tiene de necesariu ca supraveghiarea statului preste scólele confessionale nu numai ca sa nu se suspenda, ci din contra sa se maresca, sî recomanda ca sa se primesca in legea scóleloru poporali minimulu sefei inventatoriloru confessionali. Demna de amintita mai este cuventarea lui Somssich, care apera preotimea catolica a Ungariei contr­a atacuriloru aprige a lui Irányi. Epistola deschisa. C­l­u­s­i­u , 14 Februariu 1873. (Urmare din nr. tr.) Interesele cele mai vitali ale națiunei nóstre, câtu respectele umanitarie sî patriotice, ne impună noue initelegentiei române de a determ­n­a sânta si neamanabila, ca sa nu privimu cu indiferentismu acésta calamitate deplorabila, ci ce cautandu si aflandu căusele paoperismului sa ne străduiam ca totu zelulu si cu tóte midilócele possibile, onorifice sî legale, a delatura căusele seraciei, sî a promova bunăstarea si cea materiale a poporului. Vai, aru fi urmasiloru si stranepotiloru no­a sin­, vai, aru fi­naliunei române, déca ama iatrelasa împlini si inca fara amenare sî conscientiasa acestu oblogamentu sântu ala nostru. In acestu casa funestu cea mai mare parte a tieraniloru români si apoi împreuna cu ei si mare parte a onoratiorilorui iu restempu de o suta de ani aru fi desbracati de tóta averea mobila si inmobila ; pamentulu străbuna aflatoriu astadi inca in mâinie româniloru, aru merge pre mani străine, sî națiunea româna nu aru mai fi alta decâtu o cota de dîleri, nisce turme de pro­letari sî cersîtori inca de o stare dura si mai de­plorabila decâtu a foștiloru eloti ai tempuriloru barbare, de­óre­ce acesti’a de nu de alt’a, s’au pututu bucura baremu de o buna sanatate si tăria trupésca, Hindu bine desvoltati si robustt, până cându — déca din căușele seraciei nóstre iosusi numai beti’a nu amu fi in stare a p­estirpoi s’ esila câtu de curendu dintre noi j depotentisatoriulu ve­­ninu a vinarsului intru atât’a aru enervă si dege­nera soiulu celu vengiosu, frumosu si bine facutu alu rom­âniloru, in decursulu unui soclu, ca le-aru deveni o satira suara in gura, déca voru mai cu­­rediu a se mândri cu descendenti’a lori dela legiu­nile si coloniele voinice robuste ale divului Traianu, ba si in respectulu­nor aericu românii s’ara i­aputienu forte tare. Esemplu ne suntu indianii, vechii lo­cuitori, moscenii Americei nordice, cari mai ver­­tosu chiaru din căușele susu atente precum se soia de comunu din mai multe milióne câte au numeratu pâna atunci, până ce albii europeni nu s’au făcutu sa cunasca vinarsulu, mai apoi s'au imput­enatu in asta mesura, câtu abia mai suntu trei sau­ patru sute de mii, si si acești remasi suntu mare parte degenerați de totu. Sa ne apere certura de o asemenea serie, de care numai de-ti aduci aminte ’si sfasia anim’a de neesprimabila dorere. — Dară si bunulu Ddicu nu­mai atunci ne va treue demni de prea poterniculu seu ajutoriu, déca noi inca vomu face celu cu ce suntemu detori, nóstre Departe stau de aceea, ca sa dicu, cumca foile nu-si bata capoiu de felin pentru căușele nóstre materali, ba recunoscu deplina nestiinttere prea lăudabile desvoltete si pre acestu terenu, din partea pr. st. d-vóstra si aceloru-lalte foi române, si cu mare bucuria vechiu­i, ca la acumu nou chiaru din indemnulu imbunatatirei starei materiali a po­porului a aparuta si o fóia speciale „Economului Dara in zadaru ve osteniti singura d-vostra pr. st. dd. redactori numai cu unii putieni, cari se intere­­seza viu de căușele nóstre , căci ostenenie d-va-i

Next