Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-09-27 / nr. 78
Telegrafulu ese de dóue ori pre septemana: Duminec’a si .Toi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu banii al’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 îl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 27 Septemvre (9 Ocb) 1873. / tru celelalte parti ale Transilvaniei s pentru 1 provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. 1 iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru / princ. si tieri streine pre anu 12/2 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a doua ora cu 5 V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Kr. 78 ANULU XXI. ’ Invitare de prenumeratiune „Telegrafulu Romanii 44 pre patrariulu din urma (Octomvre—Decemvre) anu anului 1873. — Pretiulu abonamentului pre 4 de anu e : Pentru Sabiiu 1 fl. 75 cr. v. a. Pentru Monarchi’a austro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani’a si strainatate, 0 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugati a nu intardiu cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, si in locu de epistole de prenumeratiune recomandamu on. publ. avisurile poștali, (Posta-Utalvány. — Fost - Amvoising.) cd împreunate cu spese mai putiene sî ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la ,;<Editar’a „Telegrafului Romanu“ in Gabriula Nr. 202 AEM. PROCOPIU din mil’a lui Dumnedieu dreptcredinciosu Archiepiscopu alu Transilvaniei si Metropolitu alu româniloru greco-orientali din Ungari’a si Transilvani’a Iubitului eleni si poporu din eparhhia Aradului. Dani si mila dela Dumnedieu Tataia si Domnalu nostra lisasa Christosu ! Dupa ce plăcu atotputernicului Dumnedieu a chiamu din viétia pre neuitatulu Archiepiscopu si Metropolitu alu nostru Andreia Baronu de Stagiara, — congresulu naționalii alu provinciei nostre metropolitane convocatu la Sabiiu pre diu’a 26 Augustu (7 Septembre) a. c. ne a alesu pre Noi după normele statutului organicu bisericescu de Archiepiscopu alu Transilvaniei si Metropolitu alu româniloru greco-orientali din Ungari’a si Transibvani’a , iéra Maiestatea Sea cesarea sî apostoliceregesca, gloriosulu Domnitoriu alu nostru Franciscu losifu 1. cu préinalt’a resolutiune din 17 Septembre nou a. c. s a induratu prea gratiosu a întări acést’a alegere. Facemu data cunoscutu iubitului cleru si popom alu eparchiei Aradului, carea pana acum a fostu concredinta archipastoriei Nóstre , ca dupa celea premise, congresulu nationalu alu provinciei nóstre metropolitane in dîu’a de astadi ne a introdusu pre Noi solonelu in scaunulu metropolitanu, sî cu acést’a Noi ca Archiepiscopu sî Metropolitu amu intratu in funcțiune spre a suporta sarcin’a, ce provedinti'a dumnedieasca, după sufragiulu elerului si alu poporului provinciei nóstre metropolitane, o a pusu pre umerii Noștri. Resoluti a urma pașii binecuventati ai fericitului Nostru predecesoru, contâna la spriginirea caldurosa a clerului si a poporului din tote părțile provinciei nóstre metropolitane in lucrarile, care predas’a institutiuniloru canonice ale bisericei nóstre, sî mai deaprópe pre basa statutului nostru organicu avemu de ale întreprinde pentru folosulu comunu alu provinciei nóstre metropolitane, si preste totu pentru prosperitatea sântei nóstre biserici ortodocse. Cându dara ne salutamu pre voi iubita cleru sî popom alu eparchiei Aradului cu Metropolitan vostru, — sub impressiunea durerósa, ce Ni o face despărțirea de turm’a preaiubit», carea cu daruri lui Dumnedieu o pastoriramu in decursă de 20 de ani, — Vi facemu totodata cunoscutu , ca până la deplinirea scaunului episcopiliscu alu eparchiei Aradului, care in dium a de astazi devini vacantu, trebile acestei eparchie in sensulu §lui 98 din statutulu organicu, se voru conduce respectivele consistorie eparchiale de acolo in intielesulu institutiuniloru bisericesci, si adeca sub priveghiarea sî cu meargerea nóstra ca a Metropolitului provincial , mnnutienendu-se dispusetiunea, ce cu Episcopii diecesani alu Aradului o amu facutu prin chirlie a Nóstra din 24 Ianuarie 1872 cu denumirea Archimandritului Mironu Romanu de Vicaria episcopesco pentru trebile eparchiei întregi. Dandu-ve tuturoru binecuventarea Nóstra arohierésca, in legatura dragostei si a ordului canonicu ve poftimu, sa Ne pastrati in sântele vóstre rogatiuni. Data in resiedintia Nóstra archiepiscopescametropolitana in Sibiiu, la 16/28 Septembre, anulu Domnului 1873. Procopiu Ivacicoviciu m/p. Archiepiscopu si Metropolitu. (L. S) Nr. 1711/Sc. Catra inspectoratele districtuali de sculele confessionali gr. or. din Archidieces’a Ardeiului. Deorece se apropia la Octombre 1873, aceea dl in care după legea școlara art. 38 din 1808 vine de a se incepe invettamentulu din tóte scólele nóstre confessionale, asta a aflamu Consistoriulu arch diecesanu a dispune urmatórele : 1. Ti se aduce Precinstiei Tale aminte spre strens’a si acuzat’a împlinire ordinatiunea rerculara a acestui Consistoriu archidiecesanu dto 27 Martiu 1869 Nr. cons 351. 2. Ti se demanda Precinstiei Tale a ingriji ca de tempuriu sa se conscrie prin Parochii locali cu cea mai mare acuratetia toti copii obligati la inveltamentu de ambe secsele dela 6—12 ani pentru scal’a de tóte dîlele si dela 12—15 ani pentru scal’a de repetitione — si conscriptiunile acestea sa se inmanueze invetiatoriloru. 3. Vei avea intrigi cu Dumineca înainte de la Oetombre, in 30 Septembre sa se publice in biserica, ca la Oetombre adeca in diuma urmatóre, luni, se va incepe inveltamentulu in scólele nóstre cofessionali si asta sa se provoce toti părinții copiiloru conscrisi cetindu-se cu numele, ca sa-si trimita copiilor regulatu la scala e spunendu-li-se totadeodata asprimea legei art. 38 din 1868 cap. 1 §. 4 după cari Părinții (litori sau stăpâni) cari nu trimitu copii de ambe secsele regulatu la scóla se voru pedepsi 1 ma data cu 50 cr. sî a 2 ora ca 1 fl. a 3 ora 3 fl. si a 4 ora 4 fl. in favorea cassei scolare. 4. Vei ingrigi cu totu in acesta Dumineca 30 Septembre st. v. se trena si edintia comitetulu parochiale, sa ie in seriósa consultare treba a scólei si sa-si implinesca agendele sele (stat. org. art. II. § 23.) adeca ca scara sa fia in stare buna, si provediaza cu mobilele si aparatele necesarie. 5. Vei ingriji cu invetiatorii cu finea saptamânei prime adeca Sambata in 6 Octobre se dea listele de absentare pressedintelui comitetului parochiale, care indata Dumineca in 7 Octobre st. v. va esmite doi membri din comitetulu parochiale, cari se voru duce in persóna pre acasa la toti acei’a, cari nu si-au trimisu copiii loru la scóla sî i va provoca cu vorbe frumóse sa-si trimtia copilasii loru la scóla, căci acest’a este spre binele si folosulu copiiloru si alu parintiloru. 6. De aci incolo apoi Vei ingrigi, ca sa se urmeze ca listele de absentare amesuratu legei reap, instructiunei pentru comune in privinti’a esecului ei ari. de lege 38 din 1868, care reguléza invettamentulu in scólele populari Cap 1 § 2 sî adeca, Notariulu cu finea fecarei septamâni adeca in tara Sambat’a așterne listele de absentare in dóue esemplarie pressedintelui comitetului parochiale, acest’a indata in dîu’a urmatóre Dumineca unu esemplariu din listele de absentare ’lu preda artistei comunale politice spre pedepsirea celoru ce nu implinescu legea, féra cel’a laltu esemplariu subscrisa de antisti’a comunale resp. judele comunale lu pastreza presidiulu comitetului parochiale la sine, intregenduse de sine, ca daca antistele comunale nu’si implinesce datori’a sea in intielesulu lege«', apoi comitetulu parochiale va aretă lucrulu la autoritățile civile politice superiore sî va face raporta despre starea lucrului sî catva Precinsti’a Tá, care apoi vei ave cu tóta energia a procuré împlinirea legei. 7. Banii incursi din pedepse vom intră in fondulu scólei, se voru incredintia Epitropiei parochiali ducendu-se despre acești bani acurata consemnatiune gî socotela. — Asupr’a implinirei tuturoru celora premise vei avea priveghia sub insasi respunderea Precinstiei Tale. In fine Ti se demanda ca pana ia 15 Octobre st. V. negresitu sa reporte din cóce, ca inceputus’a invetiamentulu iu la Octobre 1873 in tóte scólele confessionali in tractulu Precinstiei Tale ? justi— iicandu in modu lămurită casulu, cându pole ici sî colea nu s’a fi inceputu invetiamentulu in 1 Octobre 1873 st. v. ci mai lardia, aretandu anumita dîu’a in care s’a inceputu. Sabiiu in 13 Septembre 1873. Micolan Popea, m. p. (L. S) Archimandritu si Vicaria archiepiscopesca. Tn Ungari’a se desvólta acum anu procesu politica de mare însemnătate, inttelegemu apropiarea stângei centrale dea drept’a deakiana. Sa fima bine inttelesi, déca vorbimu de partid’a deakiana nu cuprindemu in trens’a tóte elementele acestei partide asia precum le-a gasitu d. e. anulu 1867. Asia dara nu cuprindemu in trens’a nici pre contele Apponyi, nici pre Uermenyi, ci pre acei, carti sau emancipata de ultramontani si cari insuiescu spre ana progresa liberala. Nu este de multa de când a Tisza conducatoriulu stângei centrali a făcut acela dintâiu pasu prin o epistola dela băile din Ostende. Trecutulu partidelor« din Ungari’a, de a sî june inca, inse se vede ca nu se póte șterge asta curendu. Partisanii lui Tisza de acasa erau pre aci sa créda, ca conducetoriulu loru a retacilu séu s’a facotu tradatoriu. După sosirea acestui’a acasa, totu ce are stâng’a centrale mai de frunte se adana in castelulu dela Gest sî na trece multu sî oracululu pri— vatu alu lui Tisza „Bihar“, spune ca in conferintta nici n’a cugetatu cineva la o apropiare intre tiszaisti si deakisti, cu atâta^ mai putiemu la o fusiune sau coalitiune. Cu tóte aceste vedemu in castrele stângei de mai multu tempu o inclinatiune, o apropiare spirituale spre drept’a deakiana. Magiarii dovedescu si acum ca si alte dati intțelepciune politica. Ei nu stau mortisiu in erori, cari le-ara aduce stricăciune, sî cauta cu orice pretia aperarea intereseloru loru. împărțirea in partide, cum a fosta, pótea fosta buna până au ei operatu pusetiunea de astadi, acum trebuiască putem spre a o sustiene sî asia divisiunea cea mare va trebui sa dispară. Deci nu va trece multu si pre stengacii opusetionali va sa-i vedemu si in delegation alaturea cu contrarii loru de odinióra, ba chiaru sî la mi-