Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-10-25 / nr. 86
Telegrafulu ese de doue ori pre septe- mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume- 1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrsori francate, adresate cittra , espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este preaima fl. v. a. care pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen / Sabiiu, in 26 Oelomvre (6 Nov.) 1873. # tra celelalte parti ale Transilvaniei s pentru [ provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. Iiera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru/ princ. si tieri streine pre anu 12 ‘/2 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 */a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Kr. 86 AXIILU XXL Preainalta diploma dedatulu 17 Sept. 1873 Nr. 26,527 prin carea e intarita alegerea episcopului diecesei aradane Procopiu Ivacicoviciu de Archiepiscopu sî Metroplilu greco-orientalu românu. IVoi Francisca Iosifu intâiulu, cu ajutoriulu gratiei lui Dumnedieu Imperatu alu Austriei; Rege apostolicu alu Ungariei, Boemiei, Dalmației, Croației, Slavoniei, Galitiei si alu Lodomeriei, s. a. ; Archiduce alu Austriei; Mare duce alu Cracoviei; Duce alu Lotaringiei, Salisburgului, Stiriei, Carintiei, Carnioliei sî alu Bucovinei, alu Silesiei de susu și de josu; Mare principe alu Transilvaniei; Marchionu alu Moraviei; Comite alu Habsburgului șî alu Tirolului, s. a. Comendamii memoriei notificandu cu acést a tuturora câror’a se cuvine , ca după mortea preavenerabilului in Christosu părinte Andreiu odiniara Baronu Siagun’a, Archiepiscopului si Metropolitului tuturora fideliloru nostri greco-orientali de limb’a româna de pre intregulu teritoriu alu tierei nóstre Ungari’a, cavalerului crucei mari alu ordinelui nostru Leopoldini, sî de clas’a prima alu ordinului Nostru de corón’a de feru, consiliariului Nostru intimu in celea secrete, a fidelului Nostru sincera iubita, intemplata la 28 Iuniu alu anului cuvinte, — convocandu-se prin Noi in sensulu articulului de lege IX din anulu 1868 sî alu ordinatiunei Nóstre regesei emanate pre bas’a acestui’a sub 28 Maiu 1869 congresulu nationalu bisericescu greco-orientalu românu spre alegerea Metropolitului, după ce representantii adunați in acelu congresu pre venerabilulu P. Procopiu Ivacicoviciu, până acum episcopulu aradanu, jubilulu fidelu alu Nostru, cu majoritatea absoluta a voturiloru sau alesu in loculu defunctului de adeveratu sî legalu Archiepiscopu si Metropolitu grecoorientalu românu, — aceia’si representanti Ni-au venitu cu acea umilita rugăminte , ca aprobandu acésta alegere, prea gratiosu se o intarimu. După anim’a sî grati’a Nostra parintésca induplecandu-ne voiosu la acést’arogare a congresului natiunalu bisericescu greco-orientalu românu, — pre bas’a alegerei legali a numitului Procopiu Ivacicoviciu intempinata de aplacidarea Nóstra, si luându in gratiósa consideratiune nu numai viéti’a lui nepelata, curatieni’a esemplara a moralei lui, distinsele merite, ce si le-a castigatu sî până acum, nu altcum laudabil’a împlinire cu zelu neadormita a detormiielorusele prin servilie fidele sî energice prestate sî sub terapulu episcopatului seu, pre lângă acestea autoritatea sî precelenti’a lui cunoscuta credinciosiloru sei sî celoru dimpregiurulu densului, asemenea virtuțile predate sî multele proprietăți sufletesci sî elegantie ale lui cuvenite unui astfeliu de archiereu, ci considerându totodată si sciinttele lui emininte, desteritatea lui in conducerea trebiloru, modalitatea preaintuitiva in pertractarea afaceriloru concredinte lui, nu altmintrea fidelitatea comprobata tötu deun’a câtra Noi sî catra preainalt’a Nostra Casa, precum sî catra tier’a Nóstra Ungari’a, catra constitutiunea sî legile acelei’a, in fine considerandu juramentulu depusa in manile Nóstre in modulu celu mai rigurosu sî mai solenesu despre acésta fidelitate, ce va se o păstreze pentru totudeun a : Noi cu scrre secura, cu de judecare matura sî cu o bine recugetare a sufletului, din plenitudinea potestatei Nóstre sî in puterea dreptului Nostru preainaltu, pre densulu l’amu inlaritu prea gratiosu sî l’amu aprobatu in alins’a demnitate de Metropolitu Archiepiscopu, precum cu acest’a ’lu intarimu sî aprobamu de Archiepiscopu greco-orientalu alu Transilvaniei sî Metropolitu alu româniloru greco-orientali de pre totu teri]toriulu tierei Nóstre Ungari’a, anume din eparhhiele greco-orientali a Transilvaniei, Aradului sî a Caransebesiului. ’Lu imputernicimu data cu acést’a pre densulu, se implinesca tóle functiunile archiepiscopesci sî metropolitane ale bisericei sele, sî pana cându — precum asteptamu dela densulu cu tóta încrederea — va remane in fidelitatea indelorata catra Noi sî catra preainalt’a Nóstra Casa, precum sî catra liori Nóstra Ungari’a, catra constitutiunea sî legile acelei’a , pana atunci libera sî in pace sa se folosesca fara nici o pedeca ori contraducere in intreg’a sea archidiecesa, respective in provinci’a sea metropolitana de tote usuantiele, drepturile, beneficîele sî prerogativele, ce-i competu lui cu atâtul’a, sî acelea sa le intrebuiniteze sî folosesca. lutru a câtor’a mai mare crediamentu amu estra datu literele acestea provediute cu propri’a 1 Nóstra subscriere sî cu sigilulu mai mare pendinte, prin manile sincera iubitului fidelu alu Nostru, spectabilului si magnificului Augustinu Trefort, ministrului Nostru ungaricu de culte sî instrucțiune publica, in Urbea Nóstra Vien’a, la siepte-spre-diece a lunei Septembre, anulu Domnului Un’a mila, optu sute siepte dieci sî trei, iéra alu domnirei Nóstre alu dóue dieci sî cincilea. Francisca Iosifu m. p. (L. S.) Augustinu Trefort, m. p. sî in acesta modu biseric’a ortodoasa din Austro- Ungari’a sub scutulu pregratiosubu nostru monarcu sa prospereze, •— ’mi iéu voia de a ruga totuodata pre Escelenb’a Vóstra, ca intrarea mea in funcțiunea de Arhiepiscopii sî Metropolitiu sa binevoiți a notifică Presantitiloru frați Episcopi sufragani ai sororei metropolii serbesci. Este dealtminire dragostei fratiesci sî sânteloru rogaciuni recomendatu, cu adenca cinstire sum Alu Escelentiei Vóstre. Sabiiu, 16/28 Septembre 1873. plecatu servo, frate in Christosu: Procopiu Ivacicoviciu m/p. Archiepiscopu si Metropolitu. Nr. 202 AEM. Fscclenti’a Vóstra, Presantile domnule Episcope si Administratoru patriarchal ! După ce Majestatea Sea cesarea sî apostolicoregésca prin prénait’a resolutiune din 17 Septembre 8. c. s’a indurata pregratiosu a întări alegerea mea, cu a Episcopului de până acum alu Aradului, de Archiepiscopu sî Metropolitu alu româniloru grecoorientali din Ungari’a sî Transilvani’a, — ’mi ieu voia cu dragoste fratiésca a face cunoscuta Escelentiei Vóstre , ca eu introdusa astazi prin congresulu natiunalu bisericescu de aici in scaunulu metropolitanu. amu intratu numai derâtu in funcțiune cu Archiepiscopu alu Transilvaniei sî Metropolitu atu româniloru greco-orientali din Ungari’a si Transilvania. Perrunsu de acea dorintia, ca legaturile dragostei fratiesci si ale comuneloru interese sa se sustiena catu mai strensa intre ierarhhiele nóstre. Nr. 594. Escelenti’a Vóstra! Prénait’a intarire a alegerei Escelentiei Vóstre de Archiepiscopu sî Metropolitu alu româniloru ortodocși din Ungari’a sî Transilvani’a, m'a umpluta pre mine, sî poludice liberu, sî pre tata ierarhli’a de dincece de o bucuria mare , u’a , pentru ca biseric’a româna asta curendu deveni In stare normala, iéra alta , pentru ca acesta alegere in Escelenti’a Vóstra a cadiutu pre barbatulu, care si in biseric’a serbésca prin meritele sele mari sî-a lasatu memoria nestérsa, care ni da garantia, ca corelatiunile spirituali ale bisericei române cu cea serbésca voru remane amicabile si neîntrerupte. Gratulandu Escelentiei Vóstre din adencurn animei nou’a demnitate inalta bisericésca, ei cersindu dela datatoriuiu tuturoru bunatatiloru, ca pre Escelentia Vóstra Inca la multi ani se vetiena in vertute spirituala sî corporala, ca sa puteti porta sarcina cea grea a demnitatiei Escelentiei Vóstre spre marirea lui Ddieu si spre folosulu sântei biserici si a poporului românu sî sa ve poteti conduce credinciosii la scopulu aretatu de Ddieu, — nu potu intrelasa nici eu a-mi descoperi Escelen- Vóstre dorinti’acordiala , ca dragostea fratiasca si concordia, care conditimedia progresulu sî bunăstarea ambeloru ierarchii, sa remâna nevatemate, si ca ambele conduse de semituri religióse sî de interese comune totu-deun’a sa se spriginesca imprumutatu. Totu odata notificandu Escelentiei Vóstre, ca inalitarea Escelentiei Vóstre la scaunulu metropolitanu o amu adusu la cunoscinti’a domniloru Episcopi, respective a venerableloru consistorie ale metropoliei de dincóce, a dragostei fratiesci si sânteloru rogaciuni recomendatu, amu onorea remane cu cea mai distinsa inalta veneratione Aiu Escelentiei Vóstre In Carlovitiu, la 8 Octobre 1873, prea plecatu serva, Nicanoru m. p. Episcopulu Pacratidai sî Administratorulu patriarhatului serbescu. Publicandu aceste doue acte de mai susa schimbate intre capulu Metropoliei nóstre si intre Administratorulu Metropoliei serbesci suntemu in totu dreptulu de a presupune, ca acésta cordiale salutare a copetenieloru ambeloru ierarchie va fi intempinatu de câtra creștinii noștri ortodocși de ambe părțile cu cea mai viia plăcere. Dopa cum amu intielesu din isvoru demnu de credintia Escelenti’a Sea Presantitusu Archieppusî Metropolitu Procopiu Ivacicoviciu astadi s’a intorsu dela Bud’a-Pest’a dela depunerea juramentului cu consiliariu intimu alu Majestatiei Sele la Aradu, unde va petrece până după întregirea scaunului episcopescu de acolo, pre carea o va conduce, conformu § 99 din Statutulu organicu.