Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-02-14 / nr. 13
Bele episcopului Mironu Romanulu, carui’a din inima curata insâinu , cu bunulu Doieu sa ni-lu tiena spre binele bisericei si alu natiunei nóstre „in pace, intregu, cinstitu, sanetosu, intru dîle îndelungate dreptu indreptandu cuventulu adeverului sa fia faciia luminatóre a bisericei, icóna via de viétia crestina evangelica, părinte adeveratu ala poporului, aperatoriu neobosita si intieleptu alu drepturilorului, anghila tare si nemiscata in midiloculu mutteloru tempestati amenintiatóre ale acelui poporu din care s a nascutu, intre care a crescutu si prin care deveni alesu de archipastoria. Detiniu in »Independinti’a belgica» dela 15 Februariu . „In Ungari’a, partid’a natiunala, marea partita a majorilatiei, care porta numele ilustrului seu creatoru Franciscu Deák, este pre deplinu in discltiune. Gratia energiei si înaltei autoritati a siefului seu, de cându cu pactulu sustroungaru, ea si-a sciutu mantiené tier’a pre o cale regulata, dara astadi, cândnd Denk e silitu de versta si sandale a se retrage de prescen’a politica, atesta majoritate sa semne in nepotintia de a realisa marile reforme ce concepuse, si merge in voi’a intemplarei. Ea cauta a se ocatia de sperantt’a formarei unui mic isteria de coalitiune, compusa de notabilitățile principalelor apartite ce suntu representate in diet’a magiara. „Corespondintele nostru din Pest’o crede ca acesta combinare nu este possibile decătu cându s’aru face sub auspiciele dlui Szlávy, siefulu cabinelului actuale, dara rcesita sa impace tendința Ie si opiniunile diametralmente opuse ale stângei, fara dnii Tisza si ale conservatoriloru cari urmé din Ghyczy, drapelului dlui Lennyey, ale utilitarilorn cu dd. Lonyay sî Gorove, vechi miniștrii resturnati de majoritate? Singurulu imbilocu de aest din acestu impasu, după corespondintele nostru din Pesta, aru fi o reforma electorala.® Resultarea alegerilor« pentru parlamentulu englesa, cunoscute până la 14 Februarie, este cela urmatoriu : 638, din cari : 344 conservatori si 294 liberali. Conservatorii au castigatu până acum : 95 locuri si au perdutu 36 ; prin urmare in realitate ei au castigatu 59 locuri. Mai puutu a se face inca 20 alegeri. D. Disraeli a fostu alesu la Bukinghamshire. Constitutiunea federale a Elveției fu nt supusa la volutu poporala in citu’e de 19 curinte. ________ Cercalariula comitelui natiunei sasesci catra cele 11 oficiolate cercuali referitoriu la întreprinderea restauratiunei. După cum s’a polutu convinge Inciitule magistral din emisele de până acum si cu deosebire din cela din urma din 26 Sept. an. tr. Nr. 1197, suplinirea si alegerea representantiloru comunali si cercuali in sensulu statutului provisoriu din 1869 (§ 7 si 9), precum si restauratiunea oficieloru comunali in sate si opide nu sau pututu pune in lucrare fara prealabila aprobare mai înalta Acum vise Escelentiarea dlu ministru de interne prin maiiulo sea emisii din 21 Ianuariu Nr. 1156/874 a aprobam suplinirea representanteloru comunali si alegerea noua a membriora pentru adunările scaunali precum si alegerea noua a oratoriloru si oficialiloru comunali in comunele sateloro sî opi deloru pre intregu teritoriulu fundului regiu, pre bases statutului provisoriu susu memoritu si a listelor«) electorali din 1869, cari suntu a se rectifica după cum e prescrisa, ca acea restringere inse, ca funcțiunea acelor’a are sa dureze numai până la regularea legale a referintieloru municipali in fund. regiu. Pre temeiulu acestei inalte dispositiuni demanda incitului magistrali, sa incepa si esecatedie indata sî cu tota energica lucrările pregatitóre pentru suplinire si alegere punendu mai intâi in lucrare realificatiunea listeloru de alegere din 1869 pre temerilu consamnarei de contributions din 1873, după acesta reclamatiunile, mai departe alegerile representantiloru comunei si ai scaunului si in urma alegerea oratorilor, precum si a oficialiloru in sate si oprde după prescrisele instrucțiune!, spre care scopu sa tramba aici consemnatiuni pentru listele electorali si reclamation! cu acea adaogere, ca in casa de lipsa se voru trimite si mai multe blanchete împreuna cu certificatele alegetoriloru câtu de curendu. Ocupatiunile de primavéra in campu cu respectu la economi inlefiescu esecutarea acestoru dispositiuni si de acea sa se puna in lucrare indata; control’a mea du e de lipsa, fiindu ca esecutarea practica a acestoru di spositiuni in 1869/70 m’au convinsu despre decurgerea lina a acestoru portreptari. Se recomenda deci urmatarea procedere si se potu face aceste abateri de la determinatiunile instrucțiune . In comissiunile de conscriptiune la sate potu figură ca conducatori inspectorii si cu consemnatori notarii comunali, acesti’a împreuna cu trei asesori pre cari i va alege comunitatea potu compune inainte listele electorali până ce va sosi inspectorulu. In sensulule$> 8 sî 15 din instructiune se determina cu privire la alegerea corpuiloru representative, ca numeralu membriloru din comunitate statoritu in anulu 1869 sau 1870 in intielesur n §§ 6 si 9 din statutulu provisoriu, precum si membrii adunariloru scaunali e in genero o se tiene si acum si o determinaliune noua sa se faca numai pentru acelea locuri, unde numerulu membriloru din comuna, cari selvescu contributionea prescrisa; in § 4 din statutulu provisoriu, s'a schimbați esentialmente. Raportarea si presentarea noteloru conformu dispuse liniei § 8 din instrucțiune catra comitiatu are a se margini la casurile din urma si afara de aceste a inca la acelea acte de conscriptiune in celati sau locuri pretoriai), in cari numerulu representantiloru cercuali alegândi abia la urma se póte statori. In tóte celelalte comune, unde nu obvinu schimbări esențiali in membri cari servescu contributiune, sa se incepa după îndreptarea listeloru electorali prin oficolatulu cereoalu numai decâtu suplinirea representantiei comunali in intielesului 7 din stat. prov. după esortiter’a a duoru tertialitati din membri, facendu-se alegere noua in locula acestoru duue tertialitati esite afara prin sortitura, si adeca aslu febu, ca la totu casulu o tertialitate plina din membrii comunitatiei alesi in 1869 sau 1870 sa remâna si mai departe in comunitate, si locurile devenite vacante prin martea sau resigeatiunea unora membri sa se compute in cele doue tertialitati ce se voru scote afara prin sortituri. Totu-odata sa se faca in intțelesulu § 9 din stat. prov. st după § 15 din instrucțiune alegere noaa pentru membri din adunarea scaunala. Mai departe imputernicescu pre primariele jurisdictiuneloru a trimite pentru alegerea membriloru suplinitori amintiți in 9, 16 sî 18 din instrucțiune, inspectori resp. spre a conduce alegerea sî constituirea representantiloru comunali, — inse nu si pentru conducerea alegeriloru in cetati si locurile pretoricii — si dupa constituirea representantiei comunali inspectorii au sa faca alegerea oficialiloru comunei si ai opidiului, precum sî a jura pre cei aleși conformu § 20 din instrucțiune. Deseriminarea vinu a se observa cu acuratelia tóte determinatiunile din statulolu provisoriu, precum si indignurile emiseloru cercularie publicate până acum împreuna cu cele 10 punete decursive date presidieroru la instrucțiune, incâtu mi voru suferi vre-o schimbare prin cercatoriulu de fatia. Intre acestia «cceniuediu mai cu deosebire serfinele de 8 dale pentru reclamatiuni contr’a conscriptiuniloru de alegere sî pentru recursu contr’a resolviriloru eventuali asupr’a astoru felie de reclamatiuni, precum si conscrierea tuturoru membrilor din comunitate si representanti’acea scaunala. Notarii comunali, precum si oficialii de tehhnici si san taie in comune sî opide si oficialii cetatienesci, nu se atinga prin alegerile acestea. Alegerile sa se ,termine die sa lata intemplarea până la jumetatea lenei lui Martin (nou) si asupr’a decurgerei acestora pri aclori sa mi se trimita raparte totu la 14 de Corințele națiune sasesci. Caventarea contelui Holtke maresiala germana, rostita in siedinti’a part’amentului germanu in 16 Febr. asupr’a legei militare. Eu inainte de tote a-si atrage atențiunea dvóstre asupr’a impregiurarei, ca indata iar celu dintâiu elu proiectului de lege ce ne sta inainte, se va nasce întrebarea, ca ore Germani’a va ave sa porte in viitoriu sarcinele cele grele, cari suntu conditionate de o presentia de pace de 401 mii feciori. Doraniloru 1 aci se tradedia de referintia interna si esterna, de ale tierei. Fia care guvernu va trebui sa ie trebuintie de veniturile sele pentru referintiele cele indispensabile pre tóte terenurile vietiei de statu, inainte de a se gândi la cruttari, amortisatiuni de datorii si in fine la emisa in privinti'a contributiunii. Recerinti’a cea dintâiu vnse a unui statu cate cu elu sa esistedie, sa véda esistinti’a se i nsecurata in afara. In launtru este scutitu prin lege, dreptu si libertatea senguraticiloru, in afara, statu de statu numai prin potere. Unui tribunalu alu dreptului internationalu, déca aru esista unulu, i-aru lipsi totu-deun’a poterea esecutiva si sentinttele sele totu si aru trebui sa se supună decisiuniloru de pre câmpulu de resbelu. Staturi mici se potu lasa in speranti’a neutral italiei si pre garanti’a internationale; unu statu mare esista numai prin sine insusi si din puterea sea propria, implinesce scopulu esistentiei sele numai atunci daca este decisu si pregatut recomendatu lui Cuvier pre care nu-lu parasi până la martea deca până in 1832. E probabila ca deca Cuvier aru fi mai patin, Agassiz aru fi remaso pentru totudoun a in Franci’a. Inturnandu-se la Munich se legă cu Martins si Spix. In 1836, publica descrierea a 116 deja sedu culese in Brazili’a de catra Spix. In acesta din urma carte elu făcu cunoscuta clasificarea pesciloru, clasificarea sustienuta de atunci. In 1839, Agassiz fu numitu profesori de istoria naturala la Academia de Neuchâtel. D. I. de Hurabold, ministru obicinuitu alu liberalitatloru regelui Prussiei, făcu sa se trimita învetiatului doctoru al a Svilierei romande sura’a necesara pentru publicarea marelui seu opu asupra pesciloru fosili. Totu in acelasi tempu Agassiz publică istoria naturala a pesciloru din apele dulci a Europei centrale, in colaborare cu Vogt, din Universitatea Genevei, unu studiu asupr’a molusciloru fosile, o’monografia a principaleloru os'lof a vechiului Gros rosiu etc. Totu la acea epoca, unu compatriotu ale lui Agassiz, Charpentier, atrasa atențiunea lumei asupra striiloru (Ies stries) ce se vedeu pre unele stânci. Agassiz inttelesese insemnatatea observariiorului Charpentier. Se gasescu stânci [imense in terimurile cari n’au nici o analogie cu constitutiunea loru. De unde vinu aceste ? Cum se afla ele depuse atâtu de adencu in straturile loru ? Agassiz era de părere ca aceste stânci au fostu aduse de câtva ghintiusiurile (la Glacies) care odinióra se rostogolise de pre inaltimele Alpiloru in câmpia Stride obversate pre stânci însemnau urmele chiaru aghiatiei in mișcarea loru de coborire. Acésta opiniune era pentru tempulu acel’», o conceptiune forte indrasnetta a naturalistului din Neuchâtel si cu atâta mai multu ca spre a sprigini parerea acest’a trebuie sa se admita ipotesa retelei globului care are si precedat indata perioda actuala a creatiunei. Obiecturile si criticele curgeau contra lui Agassiz. Elu respunse prin explorarea necontenita in cursa de mai multi ani, a Alpilora. Elu streasa proba intre proba si studiele sele asupr’a ghetiusiuriloru voru remane unulu din cele mai frumóse monumente de geologiaconlera purana Suntu acum diece ani, de cându in ea se vede o stanca enorma deasupr’a ghiatiusiului de presaru, cunoscuta sub numele de „Otelulu Neuehoteleziloru“ pentru ca Agassiz si compatrioții sei o alesese ca una adepostu in tempulu escursiuniloru loru. Acesta petru avu numeróse inscripții gapate de câtra turiști, ea se coborise câtra fines secuiului din urma, de pre înălțimile de Schreckhorn, ca urmă ghetiusiulu, si după mesurile luate, suntu acum doue dieci de ani, ea trebuia sa se calce precisa pentru totu deun’a pre coatele morenei fruntase in 1873. Pétr’a s’a sferamatu in bucăți multu înaintea acestei date. Celebritatea sosise pentru Agassiz. Nepotendusi sus'iene gloria sea, se ofari cu părere de reu a primi catedr a de Zoologia ce i se oferi la New Cambridge, aprope de Bostoni. Soiintia dispune in Americ’a de medilace de acțiune necunoscute in Europ a; se puseră la dispositiunea lui Agassiz medilóce considerabile. Invetiatii de acolo îsi disputau onorea de ai fi colaboratori. Dupa doi ani, muzeulu de New Cambridge, cuprinde cu ihtiologia, cea mai frumósa colectie din lume. Invetiatulu profesoru areta dorintt’a de a studia tiermurile casteloru Brasilien O societate particulara se constitui in câte-va dale daodului Agassiz medite cele de a urmări călătoriile sele de explorare. Se scie ca, in anulu din urma, unii americani avutu pusese la dispositiunea lui Agassiz o insula intrega pentru facerea unei grădini zoologice. Numai America este in stare a da asemene exemple si numai Francia este care nu le armedia, nici macara de departe. In 1839 Agassiz fu alesu membru corespondentu a institutului, si nu de multa asociata străina. In 1859 guvernulu francesa ’i propuse catedr’a lui Dorbigny la Muzeum ; acesta propunere fu reinoita la 1867. Intregu budgetulu instructiunei superiore nu atinge in Franci’s sumele precare unu simplu particulari da lui Agassiz pentru lucrările sele. Elu nu primi in interesulu sciintiei si cu dreptu covento. Agassiz erà simplu in primire precum si viéti’a sea, era îngăduitorii cu începătorii, afabilu cu inveliatii, de statura medilocia vigurosu, elu suferea usioru obosel a esplorariloru. Espressiunea obicinuita a feliei sale era cordialitate sî vest si’a. Iurea Lecțiile sî alocuțiunile sele erau putmprovisate, vorbea lesniciosu sî pironea pre auditorii sei cu farmeculu cuventurei sele. Perseveranti’a sî vointi’a sea erau acum proverbale. Elu servea pre Sciintia nu ce unu adeptu zelosu dara sî entusiastu, atragendu astu-seiu pre avuții particulari, a caror’a ajutaiie materiale ii erau necesarie spre a-si ajunge scopulu. Se dice ca intr’o di unu negutietoriu cauta a si lu asocia intr’o intreprindere in care cunosciintiele sele speciale trebuieu sa fiu remunerate garantoneste* — Poli câștigă multu sidice negutietoriulu spre a Iu înduplecă. N’amu tempu de a câștigă bani, respinse omulu sciintiei, si se inturnă la cercetările sele scientifice. Se datoresce inca lui Agassiz o Zoologia generala, si o biografia zoologica in 4 volume. Suntu acum câte-va luni, Agassiz adresă Academiei sciintieloru unu nou studiu asupra echinodermiloru. Elu a lucratu pâna in momentele sele din urma, si mult facendu program’s novelara cercetări si in tóta depiinatatea celebritatiei sele. Perderea sea este pentru solintia si pentru filosofia naturala, una din cele mai durerose perderi a timpului acestui’a.