Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-05-23 / nr. 40
Telegrafuln ese de done ori pre septemana:J Brmninee’a si Joi’n. — Prenumeratiunea s ci face in Sabiiu la espeditur’a foiei, pre afara la I c. r. poște cu bani pat’ui prin scrisori francate, . «dresate costra espeditura. Pretinsu prenumera-1 fimei penau Sabiiu este pre anul fi. v. a. I car pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen ] Kr. 40. Sabiiu in 23 Main ANULU XXII. (4 Iuniu) 1874. tru celelalte partî ale Transilvaniei sî pentru provinciele din Monarchia pro unu anu 8 fl.iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pro unu 12 ■/ anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 */> «• si pentru a trei’a repetire cu 3 Vj cr. v. a. Consolidarea turor’a di) Romaniloru si conlucrarea aspre unulu si acelasi scopu asladi o necesitate mai imperativa de cela c ori candu. — In parlamentul» pestanu se croescu si planuescu din di in di urtichi de legi noi, cari potu sa diminedie vii— tomiulu in scurtu sau mai indelungu si cari negresitu voru fi de mare influintia pentru desvoltarea nóstra natiunale. — Deci nuntia aveniu o datorintia santa, o data— ce ni o impune respectulu catra generatiunile viilorie : ce din respoteri se nesustiu intracolo, că legile ce se aducu sa nu ingreuiésca sau sa faca chiaru cu nepotintia desvoltarea nóstra natiunale si sa nu transpună si asupr’a generatiuniloru viilórie catenele feudale suportate de mosii si stramosii nostrii. — E dreptu ca terenulu nostru de activitate in privink’a acest’u de presentu e forte augusto , dara e dreptu inse si aceea ca nici chiaru pre terenulu acest’a câtu de angustu este, nu se punu in misicare poterile nu se face celu pucinu atât’a, câtu amu potea face ! Cu tóte acestea putemu constata cu plăcere ca si noi romanii in tempuru mai din urma se pare a fi pornitu spre mai bine. — Asladi celu putieri pre aici pre la noi au incetatu inimicitiele si persecutările ce avura locu intre frații de principii opuse. — Asladi se pertracteza căușele natiunali, ca atari, si din puncte de vedere obiectivu convingatóre, nu mai multa din acel’a alu gratitudinei séu negratitudinei atarei persane la o partida seu alt’a ! — Base a apropierei si cu incelulu si intrunirei inteligenților» de aici, s'a pusu in conferintiele sinodului arch diecesanu de estu anu , s’a favoritu inse si se favorédia forte multu intielegerea intre frați, prin mai multe întâlniri pre lerene, caror’a politic’a le este si trebuie sa le fia străină. — In zilele din urma ,se dedu ocasiunea de a asista inteliginti’a din locu la consacrarea a dou’a institute de inveltamentu, care făcu multa onore comauneloru Avrigu si Boitia din scaonelu acest’a. — In scurtu se va consacra alu treilea institutu de feliulu acest’a in opidulu invecinatu Ocna. — Si acestea voru da dovada vina presentului si viitoriului , ca cuuta vitregitatea tempului s a jur— stâriloru presente pre terenulu acest’a sântu si mai siguru de succesu — totusi s’a facutu si se face ceva, — s’a facutu sî se face ce e posibilu ! Din incidentiele acestei’a polem» află : ca terenulu literariu sî de siguru si celu natiunalu economicu precum si celu bisericescu suntu câmpurile acelea pre care si depresenta potemu conlucra cu totii, fara respectula diverginti’a opiniiloru po Itice — spre inaintarea culturei si a bunei Stari nationale. — Astfel iu vomu aduce de o parte jertfele bine primite pre altariulu natiunei de alta parte inse prin apropierile si conlucrările acestea, cu incetulu ne vomu întruni si consolida spre a pole procede cu terapui ierasi solidari sî pre terenulu politicu. — Pentru ca ostuteliu sa restauramu onórea natiunei sa multiemima spiritele miiloru care s'au jertfitu pentru libertate ! — Sa lucramu deci toti din tote poterile si pre tóte terenele. — Unde se póte in unire si solidaritate ; unde inca nu se póte ajunge solidaritatea fiesce care cu cea mai buna consciiatia, spre aceleasi scopu. Sa combatemu toti si din tóte părtile relele ce se făcu sau se intense dia a a se face natiunei. — Sa se combatemu atâtu in presaa, câtu si la locurile acelea unde se ivescu , devenindu ele séu din partea legislatiunei séu din alta parte inimici ai natiunei nóstre ! La congresulu europeanu. Dn Berlinu se scrie ca Gorscliakoff a adresatu de curendu o Invitatiune, data'a din Baden, catra guvernele europene, pentru unu congresu internatiunalu alu cărui scopu aru fi intielegerea asupr’a cestiuniloru alingatóre de dreptulu aginliloru in tempu de resbelu, si mai cu sema asupr’a tratarei, prisonieriloru de resbelu Congresulu, in care va fi representatu fia ce statu prin unu plenipotentu militară și unu altuiu diplomaticu, se va întruni la 15 Augustu la Bruxelles. Adese ori amu auditu numindu-se secolulu nostru secolulu congreseloru Întrunirile capeteloru încoronate, adunările diplomatiloru, invetiatiloru, indusrialiloru si artistiloru au unu rolu insemnatu in zilele nóstre. Dintre tóte aceste întruniri merita congresulu conehiamatu la Brusel’a de catra principele Gorciakoff, de care amentirarau mai susu o deosebita consideratiune din doua puncte de vedere si adeca, congresulu din cessiune pre de oparte ne arata unu scopu nobilu : stalonirea raesuriloru umane fatia de cei ce devinu prinsonieri in resbelu, respective garantarea si asigurarea dreptului captiviloru prin depunerea dispositiuniloru ce se voru face, in codicele dreptului internatiunalu, pre de alta parte inse congresulu amintitu pune civilisatiunea européna cu careu atâtu s’a falitu secululu nostru in o lumina nu prea favorabila. Gorciakoff a luatu miliari a de a conchiema acestu congresu la demandarea ziarului, care cu ocalmnea petrecerei sele in capitala Marei Britanii fu rogatu de catra reuniunea pentru operarea celoru deveniti captivi ln bataia, a sprigini cu curentalu sî influnti’a sea poternica acesta causa umana , deci congresulu ce se va întruni in scurtu tempu la Brusel’a, in care voru fi representate tote statele civilisate din Europ’a, o cu atâtu mai notari cu cu câtu este conehiamatu de o persóna oficiale, de celu mai poternicu monarhu alu creștinismului, precându congresulu ce s’au intrunitu mai nainte la Gent cu scopulu de a statori o conventiune pentru scutirea celoru răniți in bataia a fostu conehiamatu de câtra unu barbatu privatu, de catra Dr. Hearicu Dunart. Oricine, chiaru si militariulu celu mai crâncenu, a carui inima s’a imperiilu in sgomolulu surdu alu armeloru, se va impaca in ide’a umanitaria, de a aduce lolu ce s’a observam până acum seu se va observă prevenitoriu cu privire la captivi intr’o sistema armonica si corespund istoria, după cum pretinde stadiulu civilisatiunei la care amu ajunsu. Armata francesa si germana in luptele cele grasnice din ultimii ani nu s’au vediutu impedecate in mișcările loru prin conventiunea dela Genf, si crucea dela Genf totuși a fostu simbolulu de scapare si mângâiere pentru sute de mii de nenorociti. De va succede acestui congresu, pre care Iui saluta europenii cu bucuria viua, a statormele normative corespund istorie secuiului nostru cultivam, noi nu potemu decâtu sa Intempnamu cu plăcere atari resultate folositorie. Din acestu punctu de vedere ideea si scopulu congresului ce va deveni prestoputienu o realitate, este de laudatu fiindu ca va seversi o fapta civilisatorica. Scopulu Tiarului e sublimni si aici nu putemu sa repetimu imputarea ce s’au facutu adeseori Russiei, ca dens’a esporteza ideile de civilisatiune si umanitate, dara pntru sine totuși mai reserva o cuantitate bunisiera de barbarismu. De romu esamină vise congresulu din cestiune din punteU alu doilea de vedere, ce l’amu indignatu mai susu, apoi trebuie sa marturisimu ca pentru secolulu nostru care se dice alu lumineloru nu e asta o gloria strălucim cându unu monarcu conchiama diplomați iluștrii intr’unu congresa pentru a stabori — sî inca prin unu aclu legislatoricu ce se va petrece in codicele internationalu — ca sa fiinu umani si nu barbari. Nu trebuie sa ne prea falima , căci ceea ce va stalori congresulu din Brusel’a, a trebuitu sa fiu de multu unu bunu comunu alu moravuriloru si dalineloru internationale. In secolulu lumineloru atari principie umane n’aru trebui stipulate prin convenliuni diplomatice, ci s’aru pólà intielege de sine. De vomu consideră scenele infioratorie, de cari ne soie enaru istori’a celoru 25 ani din urma sî vomu aruncă privirile asupr’a teatreloru de lupta dela Solferino, Sadov’a sî Graveloiu, de vomu observă, ca chiaru in momentele de fatia junimea européna sta gătită in armatura pentru unu nou resbelu, afiamu, ca sementi’a crederei au prinsu rădăcini afunde. ne n- Pre cându diplomații asigura ca pacea Europei nu e periclitata, pre atunci unii sustienu, ca cea ce a castigatu trebuie sa sustiena prin poterea armeloru. Intre astu feliu de impregiurari cându pamentulu pare numai o arena întinsa si armate colosali se pregatescu din respoteri pentru lupte noue — cu dreptu cuventu trebuie sa ne uimimu si sa ne intrebamu. Nu este civilisatiunea nóstra o mintima sî progresulu cu care ne mândrimu o ilusiune născută in creerii celui sminlitu ? Suntemu mai nobili decâtu antecesorii noștri sau ca sa mergemu intr’unu tempu mai îndepărtatu suntemu mai umani decâtu contemporanii lui Vergiliu sau eroii lui Oraiiu ? Unu progresu amu facutu, nu potemu nugăsi acestu progresu e inventiunea sî perfectionarea instrumenteloru de pustiire si nimicire prin ajutoriulu sclintieloru naturali, cari in proportione cu trecululu au inaintatu forte tare. Secululu nostra e secululu lumineloru, dara totu odata si secululu mmuritorului Krupp, cu cari s’au bombardatu Parisulu. Secululu nostru are mare asemanare cu unu fariseu, care pre din afara se pare omulu evlavioau, dara din inima despretinesce predeaprópele seu si cauta oensiunea spre a Iu ruină. Compătimire cu captivii nenorociți de acum înainte, barbarismul» de până acum — dóue obiecte de discussiuni diplomatice in unu congresu european care va ave sa aduca in armonia aceste dóue contraste. Veni-va ore tempulu cându atari probleme se voru deslegă prin cultura adeverata ira nu prin congrese formali ? Contele Andrássy a avuta de curendu o conferintta lunga cu agentele României in Vien’a domnulu Costaforii in afacerea functiunloru. Ministrulu de esterne apera cu tóia caldur’a punctulu de vedere, din care purcede guvernulu ungara, cu tote ca trebuia sa considere si greutățile ce le intempina guvernulu României la majoritatea camerei. Sfersindu-se sesiunea estraordinaria in Pest’a pre la mechiloculu lui Iuniu, nu e speranta ca cessiunea junctiuiloru se va pute resolve prin resolutiunea parlamentului judecându afacerea in stadiul in care se afla asladi. O scrie din Paris», 29 Maiu spune ca articolele d'uareloru oficiose din Berlina, cari tinda a aretă pre Franci’a că amenintietóre si fHicósa au produsu acolo mare mirare, caci n teni nu se gandesce in Franci’a a tulbură pacea Europei. •— O alta scrie, cu aceasi data, din Belgradu, anuncia ca d. Magasinovici va merge la Constantinopoli că agenlu diplomaticu alu Serbiei. Mai multe foi aducu scarea, ca cu ocasiunea călătoriei de inspectiune a Archiducelui Albrecht in Croati’a si confiniulu militariu (dara nu in Dalmati’a) unu preotu a bineventatu in Carlopago pre Aileti’avea cu o cuventare, in care se esprimara unele dorintte, ce cuprindu tendintte periculose statului. Foile spunu ca respunsulu Archiducelui la acesta cuventare tendentiosa nu e cunoscuta. „Post. Cor.“ vrea sa scie, ca Alleti’avea cu tute ca nu pricepe limb’a croata totuși cându a auditu numindu-se tierile Dalmati’a Croati’a sî Slavoni’a s’au intorsu de câtva oratorii cu semne de displacere sî nu află de demnu lucru ai respunde. Primariulu se escula ca preotulu s’a rogatu numai sa-i fia permisu a salută pre Aleli’a Sea, cuprinsulu cuventurei sele inse nu l a facutu nimenui cunoscutu. Scirea ce se ivesce din mai multe partî, ca cabinetulu din Berlinu a intrevenitu din Viena pentru a medifoca recunoscerea oficiala a guvernului de acum din Spol’a, nu e altu ceva decâtu presiunea ce s’a facutu in diverse variante asupr’a opiniunei publice. Nici Germani’a, nici Angli’a n’au facutu vre-unu pasiu in direcțiunea acést’a ba sedice ca cabinetulu do St. James a desavoatu formalu pre umuaginte diplomaticu din tierile esterne, care a intreprinsu din indemnulu sen o asemene încercare. Relatiunile Austro-Ungaerii cu Spani’a stau totu pre basea indignata de contele Andrássy in delegatiuni. Guvernulu Germaniei delegandu pre contele Hatzfeld la Madridu n a facutu decâtu o schimbare in persóne, care nu altereza natur’a relatiuniloru cu tierile esterne. O asemene schimbare in postura de aginte din Madridu se ascepta si in Austro-Ungaria si după informatiunile de până acum person’s destinata a înlocui postura de diplomatu la curtea Spaniei va fi contele Ludolf, care s’a distinsu in Constantinopolu. Consolidandu-se impregiurarile in Spani’a, numitulu conto se va duce la postulu ce i se va concrede. In Spania armat’a Nordului face progrese contra carlistiloru. Maresialulu Concha a intratu in Vittori’a si aștepta unu ajutoriu de 20 mii omeni spre a atacă Estella si positiunile carlistiloru din Amercuas. Armata carlista este imprastiata ici si colea in provinciele basce, Navarra si Aragona. Locuitorii fugu spre a scapă de radicarea in mase ce voru se faca carlistii. După o corespondintia a douariului „Neue Freie Fresse“ din Viena o fracțiune sprginita de persane din cele mai influente lucreza spre a aduce Spania la monarcia, dandu-i de rege pre principele Friedrich Carolu de Prussia, si ca numirea noului ministru a Germaniei la Madrida, cornitele Hatzfeldenulu din intimii lui Bismark, este legata cu orecari circumstansce estraordinario. Eiu este nu- 1