Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)

1874-08-01 / nr. 60

Telegraful« ese de doiue ori pre septemana: Duminec’a si doi­a. — Premumeratiunea se face in Săbii­u la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani g­at’a prin scrisori francate, adresate catva, espeditura. Pretiusu prenumera­­tiunei pentru Sabiiu este pre aim 7 îl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­ Sabiiu in 1113 Augustu. 1874. !tru celelalte parti ale Transilvaniei pentru pro­­vinciele din Monareliia pre mm arm 8 ii sera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ­ si tieri streine pre aim 12 anu 6 fl. ( inseratele se platescu pentru intâi­a ora cu 7 cl. șirurn, pentru a dou­a ora cu 5 '­, cr. si pentru a trei­a repetire cu 3 V, cr. v. a. «wwawi Stațiunea in­ Francia. Anulu 1870, in care erupee resbe­­lelu intre Prussi’a si Franci­a, a fosta unu anu fatalu pentru acesta liera, care până aci cu dreptu trecea de prim’a potere in sistemulu stilteloru europene. Imperiulu lui Napoleonu III, inaugurata prin lovitu­­r’a de stătu dela 2 Decembre 1851, s’a sustienutu până la catastrof­a dela Sedanu prin nimbu­lu, de care era impresarata fa­­m­ili’a legendaria din Corsic’a. Victoriei« marelui Napoleonu I au trecutu atâtu prin istoria câtu si prin tradtitiunea din generatiune in generatiune si poporului notiu­nea francesa, incantata de reminiscintiele unui trecuta glorioșii, credea ca de nu­mele Napoleonu este legata victori’a, si ca armat’a francesa este neinvingibila. Pu­­terea armata era inse departe de idealulu perfectiunei ei de odinióra si espeditiu­­nea dela Mexico so unu prognosticu reu pentru viitoriulu Franciei, pentru ca de atunci sa veciutu desorganisatiu­ea in armata, care fu apoi caus’a desastreloru din ultimii anii. In urma resbelulu cela crunta si fara exemplu in istori’a lumei desamagi pre francesi si ii deștepta din visurile loru la o realitate amara. Pre tempóia imperiului coruptiunea a petrunsu din tuilerie in tóte cercurile vietiei, ar­mat’a eră organisata bine pre harthia, dara in fapta ea nu a trenutu pasin in dezvoltarea sea cu alte armate europene. Catastrofa dela Sadov­a trebuia sa fia unu memento seriosu pentru conducesorii destineloru Franciei. Maresialulu­­iel pre­­vidiuse de atunci, ca unu resbelu cu Prussi­a va fi neincongiurabilu, dara cu tóte aceste prevederi de o parte încre­derea prea mare de sine, féra de alta par­e prea tempnri’a marle a maresialu­­lui Nici impedecina organisarea noua pregătirea seriósa a armatei pentru even­sî­tualitățile presimțite. Resbelulu isbucni­t perderile cele mari ce le suferi ar­­m­at’a Rinului dovediră, ca ea eră departe in deretrulu armatei germane. In urma catastrofe preste catastrofe siliră pro Fran­­ci’a la o pace cu conditiuni grele : 5 mi­liarde sî perderea a d­ori provincie. Im­­periulu alu doilea cadiu invinsu la Sedanu sî se ingropa intre blestemele poporului îi marita in sufletulu seu pentru atâtea perderi necompensab­li împreuna cu m­in­ Lulu ero­toru legendari. Sî totuși caus’a desastreloru nu este numai imperalulu Napoleonu, ci intregu poporulu francesu, pentru ca, după cum au doveditu cele mai lu­minate spirite in Franci’a până la eviden­tia, nu numai sistemulu si pricipiele lui au fostu rele, dara sî stările publice erau corupte sî virtuțile singurateciloru nu mai potura departă terapestarea cea grea ce se descarcă asupr’a nefericitei tieri cu tota veementi’a. Afara de perder Ie cere materiali, cari se urca la o suma ne mai pomenita in analele resbeleloru, Franei­a a studi­ate sa sufere mai multu prin form’s de stări provisoria, in care se afla dela caderea imperiului. Stările politice in Franei’a de unu tempu incece ne arata desorganisa­­tiunea si distrugerea permanenta. Pro­rogarea adunarei nationale a urmatu la 6 Augustu­n.­tograai intre acele auspicie, ca si inainte de acest­a cu unu anu. Nu s’a schimbatu nimic’a, nici in privintia esentiei, nici iu respectu formalii. Gru­parea si viéti’a partideloru e totu aceea, aspiratiunile si tendinttele loru se intorcu totu in sfer’a cunoscuta. Republicanii combătu monarchi’a, care nu esista, dara nu suntu in stare a far­ a nu da re­­publicei forme solide si durabile, monar­chists ’si consuma tóte puterile in lupte aprigi contra republicei, care esista unul dupa nume, dara nici ei nu suntu in stare a insufla regatului lom vietia. Maresialulu presiedinte se lupta atâta contra repu­blicei câtu si contra monarc­iei in favorulu sep­­tenatului, dara nici elu nu póte da pro­­visorii lui seu garanicele legali. Aci po­­temu dice ca domnesce bellum omnium contra omnes. 0 tendintta paraliseza pre alt’a si din acesta opagnantia resulta pro­­visorium­ de adî, pre care ’su condamna tote partidele. Pre lângă tóte simpatiile ce le avemu noi ca români câtra sortea Franciei to­tuși nu potemu sa negâmu, ca in tienerea acestei stâri abnormaii se vede decadinti’a spiritului politicu. Ce e dreptu Franei’a ala înaintea celei mai grele probleme, ce o are unu poporu, înaintea problemei de a-si crea o forma de stătu sî unu atare procesa de formațiune nu se sfersieace fara lupte mari si in putiene dîle, dara cu tote aceste acést’a tiera se afla in fiti’a acestei probleme dejà unu seculu, dela revolutiunea aprópe de cea mare. Fenomenele critice se repetiescu de atunci incóce atâtu de regulatu câtu ne vine a crede ca ele suntu efluctulu unei legi naturali. Revolutiunea, republic’a sî mo­­narchi’a se succedu regulatu, generatiu­­nile vinu si trecu sî problema remane neresolvita. In legile desvoltarei politice a Franciei nn redarn cautamu continui­tatea, ori­ ce progresu e totu odata si resturnarea temelieloru vietiei sociali si de statu. O creatiune noua resare pre ruinele celei vechi. Vointi’a impunatoria a poporului care arui puté dó lucruriloru unu cursa naturala, este sugrumata pri intr gele cele maestre ale partideloru. Imperiulu alu doilea a produsu o depra­­valiune politica in poporulu francesu , de o parte materialism­ulu spriginitu de o frivolitate fara exemplu, de alta parte tutoratoru ultramontaniloru au stensu ori­ce însuflețire politica sî spiritulu revo­­lutionariu, ce a mai remasu in paturile de josu ale poporului a cadiulu iiplima unei agitațiuni sociali estreme, ale carei urme suntu omorulu sî incendiulu. Acestu spiritu revolutiunariu este representata prin asta numitii petroleisti sau comunisti cari ceru reforme radicali in vieti’a so­ciale, reforme, ce nu suntu basate nici decum in continuitatea desvoltarei isto­rice a v­ine­nin­oi. O miscare intensiva din partea po­porului care sa sparga tóte barierile sî sa mature tote partidele ce se certa intre sine nu se póte astepta intre im­pregiu­­rarile de falia si astfel in Francisa va fi numai teatrulu frecariloru si lupleluru continue intre fractiunile diferite ce as­pira la guvernu. Conspiratiunea monarc­i­­stiloru va torca firele ei de intregi pre fatia ce sî până acum. Decilaratiunea ministrului presiedinte data la cuvintele cele provocatorie ale lui Franciico, ca va sei sustiene autoritatea septenatului in tote părțile, este numai o fraga fara efectu. Legitimistii sî-au inceputu pere­­grinagiele la Marienbad unde se afla con­tele Chambord, care de altmn­ntrenea cu greu se va conformă spiritului secuiului modernu. Sartea lui cu greu se va in­­dreptă in intervalulu fem­eloru, dara mai cu greu va reusi propagand’a republica­nilor!), cari suntu espusi atacuriloru dis­ciplinate din partea septenarului care va priveghia ori-ce mișcare a loru. Lupt­a acest­a veeminta intre cele trei partide ce aspira la tronu, este stră­mutată de pro aren’a parlamentaria in medii oculu poporului, judecându -nse din constelatiunea partideloru victori’a nu va fi nici a monarchistiloru nici a re­publicanilor­) sî de voru remâne lucrurile in cursulu loru normalu vomu vedé la redeschiderea adunarei nationali situatiunea totu in studiulu de astadi. O ordine de­finitiva e de asteptatu numai deca Mac- Mahon se va inttelege cu elementele re­publicane, dara de o transactiune a ma­­resialului cu republicanii nu se cugeta nimene. Imposibla este si o transactiune a legitimistiloru cu Mac-Mahon in favo­rulu septenatului. Maresialulu in urma se va ingrigi de întemeierea si consolidarea septen­brului fara concursulu partideloru contandu numai la spriginulu armatei. E probabilii ca provisorulu va încetă cu o lovitura de statu. Cu totulu altu spiritu s’a manifes­tatii intre representantii din adunarea na­tionale in privinti’a reorganisatiunei ar­matei. De câte ori era vorba sa se vo­teze o suma pentru fortificări militarie, adunarea natiunale cu unanimitate a acor­­datu acele sum­e considerabili ce le a ce­rutui min­strulu de resbelu pentru for­ti­­­ficatiuni in nordulu Franciei. Sumea e aprope de unti miliardu. Germania care se bucura de sfasiurile politice, se supera de alta parte ved­endu solidaritatea fran­­cesiloru de câte ori e vorb­a de aperarea patri­i contr’a inim­iciloru esterni. Dovéila la acest­a este decblararea de curendu a principelui de Bismark, ca ii pare reu ca n’a umilitii pre Franei'a mai tare, va se­dica, ca n’a ruinat’o totalu. Cu tóte ace­stea Franei’a nu va pute prospera până nu va ajunge la o forma de statu defi­nitiva, la unu guvernu solidu sî adeve­­ratu patrioticii, care sa lucre pentru re­întinerirea natiunei francese sî ea dee Franciei influinti’a sî stim­a de care s’a bucurati­ ea in sistemulu stateloru din Europ’a ina­nte de catastrofa din tata­­lulu anu 1870, pre care nu­ lu voru uita nici generatiunile viitorie. Sa speramu ca vitalitatea poporului francesu va scapă Franci’a de desorganisatim­ea ce se pare ca a petrunsu adenca in stările ei ac­tuali si o va radica din ruinele ultime­­loru ani la o noua viétia — reniseendu ea unu fenice din propri­a sea cenusia. In fine caus’a patriarchatului serbescu este resolvita definitivu­. Majestatea Sea a intarita in 6 Augustu n. pre Escelenti’a Sea P. Archieppu si Metropolitu alu nostru Procopiu Ivacicoviciu de patriarchu alu ser­­biloru. Escelenti’a Sea a fostu septaman­a trecutu la Vien’a unde a depusu juramentulu de consiliaru intima de statu si reintorcân­­du-se la Pest’a unde a conferatu cu mini­­strulu de culte, a plecatu Marti la Carlovitiu. In siedinti’a de ieri s’a cetitu prea inaltulu rescriptu reg. care cuprinde nu numai sanc­­tiunarea alegerei din urma, dara si resolu­­tiunea din 7 Iuliu relativa la dotatiunea patriarehului. Instalatiunea va fi Duminec­a viitória. Fiindu ca congresulu se va prorogă, după instalatiune numai decâtu, Escel. Sea va pleca indata catra Sabiia spre a face dis­­pusetiunile necesarie in intervalulu fem­eloru, pentru ca congresulu serbescu din Carlo­vitiu se va reintruni curendu spre a elabora statutulu bisericescu sî a regula alte afa­ceri interne. Nici unu anu n’a trecutu dela întregi­rea scaunului nostru metropolitanu sî eata ca metropoli’a nóstra a devenitu icra vedu­­ vita prin forti’a impregiurariloru. — Vitleri’a trecutu s’a inchisu parlamen­­tulu Angliei. Cuventulu de tronu releveza relatiuniie sinte abile intre Angli’a sî po­terile esterne sî asigura, ca influinti’a Angliei ce resulta de aci se va folos totu-denn’a spre a trene in vigore de obli­­gam­entele din tratate sî spre a consolidă pacea européna. Relativu iu congresulu internatiunalu din Brusel­a amintesce cuventulu de tronu, ca Regin’a a credința, ca inainte de a a tramite unu delegitu imputernicitu spre luă parte la discusiunile congresului trebuia sa primesca asecutarea celoru­­lalte poteri representate la congresu, cum ca in congresu nu se voru face propuneri cu scopu de a modifica regulele dreptului internationalu sî de a restringe in casa de resbelu operațiunile marine. Regin’a va consideră proiectele congresului, inse trebuie sa-si reserveze deplin’a libertate di ale acceptă sau de ale respinge. Cuventulu resbelulu civila de tronu compătimescu din Spani’a sî doresce cu intetîre restaurarea pacei sî a ordinei sî acestu scopu se va ajunge mai siguru sî mai usioru, déca se voru retiene (po­terile) dela unu atiste cu seriosu in afa­cerile interne a­le si­erei independinte. In decursulu sesiunei espirate se pote zice ca Gladstone că conducatoriu alu partidei liberale si ca ministru viitoriu si-a periclitatu posetiunea prin tienut’a sea mai alesu in cestiuni bisericesc­ forle tare. S’a iintit inse allulu in loculu seu, care s'a solutit folosi in dusele aceste pentru a se recomendă partidei liberale. Str. William H­a­r­c­o­u­r­t a fostu in sep­­tamânile din urma in fapta conducatoriulu opusetiunei sî si-a intaritu influinti’a sea in senulu partidei in modu consuderabilu. Harcourt este unu barbatu cu mare ta­­lentu, o persona impunatoriu, are organu bunu si daruri oratoriei, solintia multi­laterala, se pricepe in afacerile esterne, pentru cari are si unu interesu viu. Pre­­lun­ga aceste calități densulu are si am­bitiune, care este motorulu poternicu alu aspiratiuniloru­sele. Acestu barbatu, tineru inca, va deveni premierulu liberalu alu Angliei in celu mai deaprópe veritoriu. © Ici’a Ungariei. B ti d a p e s t ’a 20 Iuliu 1874, Cas’a representativa s'a deschisu la 10 óre. Pressedintele B. P­e­r­c­z­e­l anunc­e petitiunea defaliei libere Neoplant’a (pen­tru a se retrage emisulu ministrului da culte relativa la gimnasie), care petitiune împreuna cu petitiunea privata presentata de B. O­r­b­a­n­u se predă comissiunei petitionarie. E. Daniel gubsterne a 51 con­semnare a pelitiuniloru resolvate de câtra comissiunea pet tim­uria. Se va tipări si imparii intre deputați. Primulu obiectu la ordinea dilei e a trei’a cetire a proiectului de lege de­spre cred­inra decursiva receruta pentru introducerea sistemului metricu. Legea se primește si se va trimite casei mag­­natiloru spre pertractare constitutionale. Alu doilea obiectu in ordinea dîlei este continuarea desbaterei speciali asu­pr’a proiectului de lege electorale. Dis­­cursiunea se inverte totu pre lângă § 5. Primulu oratoru e deputatulu Ales­­sandru R­o­m­­a­n­u. (Cuventarea densului s'a publicatu in anii trecuti in totu cu­­prinsulu ei). Oratorulu arata, ca tote da­tele produse pana acum suntu false, date autentice nici nu suntu. După censulu proiectatu in paragrafulu din cestiune sute de comune nu voru ave nici unu unicu alegatoriu. După o polemica contr’a ba­ronului Gábr. Kemény, după aceea contra atacuriloru deputatului lul. Horváth ora­torulu sustiene, ca­re se va primi amen­damentul lui Kemény nu va srede nici

Next