Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-08-01 / nr. 60
Telegraful« ese de doiue ori pre septemana: Duminec’a si doia. — Premumeratiunea se face in Săbiiu la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catva, espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre aim 7 îl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu in 1113 Augustu. 1874. !tru celelalte parti ale Transilvaniei pentru provinciele din Monareliia pre mm arm 8 ii sera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ si tieri streine pre aim 12 anu 6 fl. ( inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cl. șirurn, pentru a doua ora cu 5 ', cr. si pentru a treia repetire cu 3 V, cr. v. a. «wwawi Stațiunea in Francia. Anulu 1870, in care erupee resbelelu intre Prussi’a si Francia, a fosta unu anu fatalu pentru acesta liera, care până aci cu dreptu trecea de prim’a potere in sistemulu stilteloru europene. Imperiulu lui Napoleonu III, inaugurata prin lovitur’a de stătu dela 2 Decembre 1851, s’a sustienutu până la catastrofa dela Sedanu prin nimbulu, de care era impresarata famili’a legendaria din Corsic’a. Victoriei« marelui Napoleonu I au trecutu atâtu prin istoria câtu si prin tradtitiunea din generatiune in generatiune si poporului notiunea francesa, incantata de reminiscintiele unui trecuta glorioșii, credea ca de numele Napoleonu este legata victori’a, si ca armat’a francesa este neinvingibila. Puterea armata era inse departe de idealulu perfectiunei ei de odinióra si espeditiunea dela Mexico so unu prognosticu reu pentru viitoriulu Franciei, pentru ca de atunci sa veciutu desorganisatiuea in armata, care fu apoi caus’a desastreloru din ultimii anii. In urma resbelulu cela crunta si fara exemplu in istori’a lumei desamagi pre francesi si ii deștepta din visurile loru la o realitate amara. Pre tempóia imperiului coruptiunea a petrunsu din tuilerie in tóte cercurile vietiei, armat’a eră organisata bine pre harthia, dara in fapta ea nu a trenutu pasin in dezvoltarea sea cu alte armate europene. Catastrofa dela Sadova trebuia sa fia unu memento seriosu pentru conducesorii destineloru Franciei. Maresialuluiel previdiuse de atunci, ca unu resbelu cu Prussia va fi neincongiurabilu, dara cu tóte aceste prevederi de o parte încrederea prea mare de sine, féra de alta pare prea tempnri’a marle a maresialului Nici impedecina organisarea noua pregătirea seriósa a armatei pentru evensîtualitățile presimțite. Resbelulu isbucnit perderile cele mari ce le suferi armat’a Rinului dovediră, ca ea eră departe in deretrulu armatei germane. In urma catastrofe preste catastrofe siliră pro Franci’a la o pace cu conditiuni grele : 5 miliarde sî perderea a dori provincie. Imperiulu alu doilea cadiu invinsu la Sedanu sî se ingropa intre blestemele poporului îi marita in sufletulu seu pentru atâtea perderi necompensabli împreuna cu min Lulu erotoru legendari. Sî totuși caus’a desastreloru nu este numai imperalulu Napoleonu, ci intregu poporulu francesu, pentru ca, după cum au doveditu cele mai luminate spirite in Franci’a până la evidentia, nu numai sistemulu si pricipiele lui au fostu rele, dara sî stările publice erau corupte sî virtuțile singurateciloru nu mai potura departă terapestarea cea grea ce se descarcă asupr’a nefericitei tieri cu tota veementi’a. Afara de perder Ie cere materiali, cari se urca la o suma ne mai pomenita in analele resbeleloru, Franeia a studiate sa sufere mai multu prin form’s de stări provisoria, in care se afla dela caderea imperiului. Stările politice in Franei’a de unu tempu incece ne arata desorganisatiunea si distrugerea permanenta. Prorogarea adunarei nationale a urmatu la 6 Augustun.tograai intre acele auspicie, ca si inainte de acesta cu unu anu. Nu s’a schimbatu nimic’a, nici in privintia esentiei, nici iu respectu formalii. Gruparea si viéti’a partideloru e totu aceea, aspiratiunile si tendinttele loru se intorcu totu in sfer’a cunoscuta. Republicanii combătu monarchi’a, care nu esista, dara nu suntu in stare a far a nu da republicei forme solide si durabile, monarchists ’si consuma tóte puterile in lupte aprigi contra republicei, care esista unul dupa nume, dara nici ei nu suntu in stare a insufla regatului lom vietia. Maresialulu presiedinte se lupta atâta contra republicei câtu si contra monarciei in favorulu septenatului, dara nici elu nu póte da provisorii lui seu garanicele legali. Aci potemu dice ca domnesce bellum omnium contra omnes. 0 tendintta paraliseza pre alt’a si din acesta opagnantia resulta provisorium de adî, pre care ’su condamna tote partidele. Pre lângă tóte simpatiile ce le avemu noi ca români câtra sortea Franciei totuși nu potemu sa negâmu, ca in tienerea acestei stâri abnormaii se vede decadinti’a spiritului politicu. Ce e dreptu Franei’a ala înaintea celei mai grele probleme, ce o are unu poporu, înaintea problemei de a-si crea o forma de stătu sî unu atare procesa de formațiune nu se sfersieace fara lupte mari si in putiene dîle, dara cu tote aceste acést’a tiera se afla in fiti’a acestei probleme dejà unu seculu, dela revolutiunea aprópe de cea mare. Fenomenele critice se repetiescu de atunci incóce atâtu de regulatu câtu ne vine a crede ca ele suntu efluctulu unei legi naturali. Revolutiunea, republic’a sî monarchi’a se succedu regulatu, generatiunile vinu si trecu sî problema remane neresolvita. In legile desvoltarei politice a Franciei nn redarn cautamu continuitatea, ori ce progresu e totu odata si resturnarea temelieloru vietiei sociali si de statu. O creatiune noua resare pre ruinele celei vechi. Vointi’a impunatoria a poporului care arui puté dó lucruriloru unu cursa naturala, este sugrumata pri intr gele cele maestre ale partideloru. Imperiulu alu doilea a produsu o depravaliune politica in poporulu francesu , de o parte materialismulu spriginitu de o frivolitate fara exemplu, de alta parte tutoratoru ultramontaniloru au stensu orice însuflețire politica sî spiritulu revolutionariu, ce a mai remasu in paturile de josu ale poporului a cadiulu iiplima unei agitațiuni sociali estreme, ale carei urme suntu omorulu sî incendiulu. Acestu spiritu revolutiunariu este representata prin asta numitii petroleisti sau comunisti cari ceru reforme radicali in vieti’a sociale, reforme, ce nu suntu basate nici decum in continuitatea desvoltarei istorice a vineninoi. O miscare intensiva din partea poporului care sa sparga tóte barierile sî sa mature tote partidele ce se certa intre sine nu se póte astepta intre impregiurarile de falia si astfel in Francisa va fi numai teatrulu frecariloru si lupleluru continue intre fractiunile diferite ce aspira la guvernu. Conspiratiunea monarcistiloru va torca firele ei de intregi pre fatia ce sî până acum. Decilaratiunea ministrului presiedinte data la cuvintele cele provocatorie ale lui Franciico, ca va sei sustiene autoritatea septenatului in tote părțile, este numai o fraga fara efectu. Legitimistii sî-au inceputu peregrinagiele la Marienbad unde se afla contele Chambord, care de altmnntrenea cu greu se va conformă spiritului secuiului modernu. Sartea lui cu greu se va indreptă in intervalulu femeloru, dara mai cu greu va reusi propagand’a republicanilor!), cari suntu espusi atacuriloru disciplinate din partea septenarului care va priveghia ori-ce mișcare a loru. Lupta acesta veeminta intre cele trei partide ce aspira la tronu, este strămutată de pro aren’a parlamentaria in medii oculu poporului, judecându -nse din constelatiunea partideloru victori’a nu va fi nici a monarchistiloru nici a republicanilor) sî de voru remâne lucrurile in cursulu loru normalu vomu vedé la redeschiderea adunarei nationali situatiunea totu in studiulu de astadi. O ordine definitiva e de asteptatu numai deca Mac- Mahon se va inttelege cu elementele republicane, dara de o transactiune a maresialului cu republicanii nu se cugeta nimene. Imposibla este si o transactiune a legitimistiloru cu Mac-Mahon in favorulu septenatului. Maresialulu in urma se va ingrigi de întemeierea si consolidarea septenbrului fara concursulu partideloru contandu numai la spriginulu armatei. E probabilii ca provisorulu va încetă cu o lovitura de statu. Cu totulu altu spiritu s’a manifestatii intre representantii din adunarea nationale in privinti’a reorganisatiunei armatei. De câte ori era vorba sa se voteze o suma pentru fortificări militarie, adunarea natiunale cu unanimitate a acordatu acele sume considerabili ce le a cerutui minstrulu de resbelu pentru fortificatiuni in nordulu Franciei. Sumea e aprope de unti miliardu. Germania care se bucura de sfasiurile politice, se supera de alta parte vedendu solidaritatea francesiloru de câte ori e vorba de aperarea patrii contr’a inimiciloru esterni. Dovéila la acesta este decblararea de curendu a principelui de Bismark, ca ii pare reu ca n’a umilitii pre Franei'a mai tare, va sedica, ca n’a ruinat’o totalu. Cu tóte acestea Franei’a nu va pute prospera până nu va ajunge la o forma de statu definitiva, la unu guvernu solidu sî adeveratu patrioticii, care sa lucre pentru reîntinerirea natiunei francese sî ea dee Franciei influinti’a sî stima de care s’a bucurati ea in sistemulu stateloru din Europ’a inante de catastrofa din tatalulu anu 1870, pre care nu lu voru uita nici generatiunile viitorie. Sa speramu ca vitalitatea poporului francesu va scapă Franci’a de desorganisatimea ce se pare ca a petrunsu adenca in stările ei actuali si o va radica din ruinele ultimeloru ani la o noua viétia — reniseendu ea unu fenice din propria sea cenusia. In fine caus’a patriarchatului serbescu este resolvita definitivu. Majestatea Sea a intarita in 6 Augustu n. pre Escelenti’a Sea P. Archieppu si Metropolitu alu nostru Procopiu Ivacicoviciu de patriarchu alu serbiloru. Escelenti’a Sea a fostu septamana trecutu la Vien’a unde a depusu juramentulu de consiliaru intima de statu si reintorcându-se la Pest’a unde a conferatu cu ministrulu de culte, a plecatu Marti la Carlovitiu. In siedinti’a de ieri s’a cetitu prea inaltulu rescriptu reg. care cuprinde nu numai sanctiunarea alegerei din urma, dara si resolutiunea din 7 Iuliu relativa la dotatiunea patriarehului. Instalatiunea va fi Dumineca viitória. Fiindu ca congresulu se va prorogă, după instalatiune numai decâtu, Escel. Sea va pleca indata catra Sabiia spre a face dispusetiunile necesarie in intervalulu femeloru, pentru ca congresulu serbescu din Carlovitiu se va reintruni curendu spre a elabora statutulu bisericescu sî a regula alte afaceri interne. Nici unu anu n’a trecutu dela întregirea scaunului nostru metropolitanu sî eata ca metropoli’a nóstra a devenitu icra vedu vita prin forti’a impregiurariloru. — Vitleri’a trecutu s’a inchisu parlamentulu Angliei. Cuventulu de tronu releveza relatiuniie sinte abile intre Angli’a sî poterile esterne sî asigura, ca influinti’a Angliei ce resulta de aci se va folos totu-denn’a spre a trene in vigore de obligamentele din tratate sî spre a consolidă pacea européna. Relativu iu congresulu internatiunalu din Brusela amintesce cuventulu de tronu, ca Regin’a a credința, ca inainte de a a tramite unu delegitu imputernicitu spre luă parte la discusiunile congresului trebuia sa primesca asecutarea celorulalte poteri representate la congresu, cum ca in congresu nu se voru face propuneri cu scopu de a modifica regulele dreptului internationalu sî de a restringe in casa de resbelu operațiunile marine. Regin’a va consideră proiectele congresului, inse trebuie sa-si reserveze deplin’a libertate di ale acceptă sau de ale respinge. Cuventulu resbelulu civila de tronu compătimescu din Spani’a sî doresce cu intetîre restaurarea pacei sî a ordinei sî acestu scopu se va ajunge mai siguru sî mai usioru, déca se voru retiene (poterile) dela unu atiste cu seriosu in afacerile interne ale sierei independinte. In decursulu sesiunei espirate se pote zice ca Gladstone că conducatoriu alu partidei liberale si ca ministru viitoriu si-a periclitatu posetiunea prin tienut’a sea mai alesu in cestiuni bisericesc forle tare. S’a iintit inse allulu in loculu seu, care s'a solutit folosi in dusele aceste pentru a se recomendă partidei liberale. Str. William Harcourt a fostu in septamânile din urma in fapta conducatoriulu opusetiunei sî si-a intaritu influinti’a sea in senulu partidei in modu consuderabilu. Harcourt este unu barbatu cu mare talentu, o persona impunatoriu, are organu bunu si daruri oratoriei, solintia multilaterala, se pricepe in afacerile esterne, pentru cari are si unu interesu viu. Prelunga aceste calități densulu are si ambitiune, care este motorulu poternicu alu aspiratiunilorusele. Acestu barbatu, tineru inca, va deveni premierulu liberalu alu Angliei in celu mai deaprópe veritoriu. © Ici’a Ungariei. B ti d a p e s t ’a 20 Iuliu 1874, Cas’a representativa s'a deschisu la 10 óre. Pressedintele B. Perczel anunce petitiunea defaliei libere Neoplant’a (pentru a se retrage emisulu ministrului da culte relativa la gimnasie), care petitiune împreuna cu petitiunea privata presentata de B. Orbanu se predă comissiunei petitionarie. E. Daniel gubsterne a 51 consemnare a pelitiuniloru resolvate de câtra comissiunea pet timuria. Se va tipări si imparii intre deputați. Primulu obiectu la ordinea dilei e a trei’a cetire a proiectului de lege despre credinra decursiva receruta pentru introducerea sistemului metricu. Legea se primește si se va trimite casei magnatiloru spre pertractare constitutionale. Alu doilea obiectu in ordinea dîlei este continuarea desbaterei speciali asupr’a proiectului de lege electorale. Discursiunea se inverte totu pre lângă § 5. Primulu oratoru e deputatulu Alessandru Romanu. (Cuventarea densului s'a publicatu in anii trecuti in totu cuprinsulu ei). Oratorulu arata, ca tote datele produse pana acum suntu false, date autentice nici nu suntu. După censulu proiectatu in paragrafulu din cestiune sute de comune nu voru ave nici unu unicu alegatoriu. După o polemica contr’a baronului Gábr. Kemény, după aceea contra atacuriloru deputatului lul. Horváth oratorulu sustiene, care se va primi amendamentul lui Kemény nu va srede nici