Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-11-21 / nr. 92
Telegraful« ese de dine ori pre septemanii : Puminec’a ai Joi«. — Prenumeratiunea a<» j face in Sabini la espeditur’a Torei, pre afara la c. r. poate cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espedit.ura. Pretiulu prenumeratiunei peiuri Sabini este pre anul fl. v. a. i ear pre o jumătate de anu 3 fl. 50. Pen Ai\ 92. AXULIJ XXII. Sabiiu in 21 Novembre (3 Decemb.) 1874. tin celelalte parti ale Transilvaniei si pentr provinciele din Monarhia pre anu anu 8 fliera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intrii'a ora cu 7 cr. și rulu, pentru a dou’a ora cu 6 ', cr. si pentru a treia repetire cu 3 V, cr. v. a. Alegerea cea noua s’a facut useri, dara candidatulu, Presanti’a Sea P. Episcopu alu Aradului Mironu Romanm n’a intrunitu majoritatea de voturi avendu numai 43 voturi con tr’a 45 bile albe. Astadi se face alta alegere. On. publicu ne va escusá, déca de asta-data remanemu datori cu ra pórtele dela congresu, din causa, ca tempulu fisicu n’a permisu acest’a. — O depesia din Roma cu data din 22 Novembre, spune ca Garibaldi va primi mandatulu pentru districtulu intaiu, iar’ pentru districtulu Trastevere va recomandă alegatoriloru pe fiulu său Menotti. Se anuncia din Rom a, cu dat’a 23 Novembre ca camer’a s’a deschisu printr’unu discursu alu regelui, in care anuncia unu nou codu penale, legea pentru societățile comerciale si pentru siguranti’a publica in mai multe din provinciele regatului si reorganisatiunea mai multora din imposite. Discursulu recomanda a se face numai cheltuelele urgente, a se delibera asupr’a mesuriloru pentru stabilirea unui ecuilibru in bugetu, a se ajută poporulu in sacrificiele ce elu face. Mesagiulu vorbesce cu unu viu interesu despre organisarea ce se va face marinei si se felicită de bunele relatiuni cu puterile, datorite moderatiunei si firmitatiei poporului italianu. Discursulu a fostu forte viu aplaudatu. Principele de Bismark a espusu ca preopinentele pune consciinti’a sea personale mai presusu de consciinti’a obiectiva a legislatorului. Cancelariulu a adaugatu, ca socialistii lu credia in acelasi modu si au asemenea o alta ideia despre consciintia, dara ca opiniunea loru nu va prevală. Principele de Bismark a terminata, decendu, ca ultramontanii nega suveranitatea legei si se punu in acest a, in același puncta de vedere că si socialiștii. Moțiunea Liebknecht s’a pusu la vota si a fostu respinsa. D-nii Liebknecht si Hasselmann au votata singuri pentru acesta propunere. O solie din Parisu, totu cu data de 23 Novembre, anuncia ca la alegerile municipali, republicanii s’au alesu in cea mai mare parte din orasie. In alegerile de prelatiéra au triumfatu conservativii. Se depesteza din Constantinopole, ca ministrulu posteloru si telegrafeloru, se ’ocupa de proiectulu de reorganisare a servitiului postalu esterioru pre basele conventiunei dela Bern. Indata ce proiectulu va fi aprobata de Sultanulu si preparativele voru fi terminate pentru esecutarea lui, Port’a va cere suprimarea biurouriloru străine de poște. — O alta scrie din Florentia cu aceasi data spune ca, după aretarile ziarului „Nazione“ 259 de deputați din noua Camer’a suntu ai dreptei, 210 ai stângei, iar’ 30 de deputați formeza centrulu. Guvernulu are dar’ o majoritate de 48 voturi. Julu Se scrie din Madridu ca genera Lasern’a a amenintiatu rigorea consiliuriloru de resbelu, pre autorii atacuriloru contr’a proprietatiloru si persóneloru. Se anuncia in acelasi tempu ca circulatiunea marfuriloru si calatoriloru intre Madridu, Saragoss’a si Barcelona cu drumulu de feru este restabilita. Imperatés’a Russiei nu va rema nea iarn’a, precum se credea, la Cannes ci la San-Remo, unde a sosita la 28 Nov. Se depesteza din Paris ca resultatulu alegeriloru municipale dela 22 Novembre este in favorulu republicaniloru. La Lyon, Havre, Angers, Tou louse , Lili, Nantes, St. Etienne, Gre noble, Alby, Auch, Alais, Figeac, Cam brai, Valenciennes, Périgneux, Macon, Digneau esitu numai candidații partitei republicane. La Marseille au triumfatu candidații partitei radicale asupra partitei moderate republicane. Asemenea se crede ca si la Montpellier victoria este din partea candidatului republicanu. Generalulu Ducrot, comandantele corpului alu 8-lea, a ordonatu printr’o publicație afipta la Dijon pe toti comandanții supusi ordineloru sele, sa impedice ori ce demonstratiune cu ocasiunea alegeriloru municipale. Se crede ca imparatesa Rusiei va remânea in timpul iernei la Cannea. Maresialulu Mac Mahon o va visita indata ce va sosi la Paris. Reproducemu după la „Republique francaise“ ordinulu de dîalu lui Don Alfonso care explica causa retragerei sale. Ordinulu este datata : Gaudea 20 Novembre 1874 si suna in esenti’a lui astufeliu: „M. S. Regele, augustulu meu frate, a separata printr’unu decreta, armata din Catalonia dela aceea din centru. Vedendu ca acést’a mesura nu este numai contraria intereseloru celoru doua armate, dara ea impedica tóte operațiunile mele si nimicesce planulu proiectata spre a face sa triumfe caus’a nóstra, amu espusu regelui prejudiciele ce s’aru causa de acést’a mesura si imposibilitatea pentru unire cu comandantulu meu. După doua luni de așteptare am priimitu autoritatiunea a me absenta.“ O depesta din Berlinu cu data de 21 Novembre, ne spune, ca in Reichstag, cu ocasiunea discursiunei motiunei Liebknecht, care tinde la libertatea mai multora deputați socialiști in tempului sesiunei, d. Winthorst semnaleza numerose arestări ce au avutu locu in aceste din urma timpuri si care au lovitu chiaru ambasadori. Principele de Bismark a respunsu ca aceste arestări au avutu locu intr’unu modu legalu si ca repetarea loru provine din aceea, ca infracțiunile de lege au crescutu in câte- va clase sociale, a cărora datorie principale este de a cultivă respectulu legei, dara cari dau, din contra exemplu de dispretiu catva lege. Principele de Bismark a adaugatu ca vai fi totu-deun’a dispusu sa discute cestiunile de felulu acest’a. Deputatulu Lasker a vorbitu contr’a motiunei Liebknecht si a esprimatu dorinti’a că cestiunea sa fie resolvata înainte de discutarea proiecteloru de lege cari contienu reforme judeciare. Vorbindu de arestările cari s’au facutu in clasele cele mai inalte ale societatiei, d. Lasker a declarata ca regretă ca nu s’a facutu nici o instrucțiune publica prealabile, si a dîsu ca acesta instrucțiune aru fi prevenita ori-ce supositiuni nesigure. D. de Reichensperger a reamin tita arestările episcopiloru urmăriți pentru acte cari le fuseseră dictate de consciinti’a loru. Cu ocasiunea trecerei sele prin Berlinu, principele Gortoiacoff s’aru fi esprimatu in convorbirile ce a avutu cu mai multe persone, ca are confiintia in mantienerea păcii pre tempu de mai multi ani. Diabiulu „ Imparcial" din Madridu de la 21 Novembre spune: „Raportulu comisiunei însărcinate a propune basele reductiunei datoriei publice conchide ca tesaurulu póte sa platesca 1 la suta, insa nu acum, ci după ce situatiunea va ajunge iar’ in starea ei normala.“ Facultatea juridica din Budapest’a a terminatu in ssedinti’a sea din urma discusiunea asupr’a proiectului relativu la introducerea de rigurase deosebite pentru doctoratulu juridicu. După cum ni comunica „Ref.“ cea mai mare parte a dispusetiuniloru ministeriali s’au aprobata din partea majoritatiei facultatiei. Dintre modificatiunile câte s’au propusu ministrului, relevămu unele, cari ceru favorirea pentru quatrienisti precum si pentru acei studenți cari n’au depusu inca esamenele loru după studiele dejă absolvate, că sa depună esamenele loru după sistemulu de până acum. Dispuseti unea ministeriale diferesce intru câtu ea dă acestu favoru numai acelor’a, cari au datu dejă celu putieru unu rigorosu. Ambasadorulu Turciei la Berlin, Aristarchi Bey, a comunicata lui Bismark de pesie a guvernului turcu rela tivu la conventiunile comerciale pre care Romania are intentiunea sa le incheie cu diferite puteri, si d. Bismark i-ar fi datu asigurarea ca aceste conventiuni nu voru atinge câtusi de puținu suveranitatea sultanului. Din Constantinopole se depesteza ca ambasadorulu stateloru unite aru fi avutu o întrevedere lunga cu marele viziru relativu la o violare de domiciliu alu misionariloru americani de câtru puterea armata, lângă Latachi’a Vizirulu a respunsu ca ascepta raportulu guvernorului din Syri’a si a promisu satisfactiune. Detimu in „Post. L1.“ : „Cuventulu cu care a deschisu principele Milano sessiunea scupennei, a adusu cabinetului acestui’a felicitări deosebite din partea mai multora agenți diplomatici accreditati in Belgradu. Si intr’adeveru acést’a manifestatiune oficiale a principelui diferesce] in modu forte avantagiosu [de acele espectoratiuni, cari nu de multa timpu erau de moda in Serbi’a si nu serveau prin caracterulu loru turbulenta nece spre folosulu tierei nice spre multumirea veciniloru. Dela cuventulu de tronu de acum se póte așteptă in tóta direcțiunea contrariulu. Fără intorsaturi și fără reservatiuni pune principele in fruntea cuventului seu raportulu asupr a călătoriei sele la Constantinopole. Nice unu cuventu, care sa indigneze mania ascunsa , nici o alusiune, care sa arete unu simtiu vatematu. Pentru acést’a inse nu trebuie sa alungamu in lumea fabuleloru tóte cele ce se diceau despre sensatiunea principelui după audienti’a sea de despărțire la sultanulu, dara cu atâtu mai putiemu avemu dreptu sa afirmamu, ca calatorie a lui Milano la Stambulu ce a intreprinsu principele la sfatuirea cabineteloru amicabile a causatu o turburare a relatiuniloru politice. In Constantinopole nu va succede nice celui mai suspiciosu comentatoriu a escamotă din acestu passagiu alăture, din care considerandu lucrulu s’aru pote vede ceva contr’a deferentiei ce o pretinde sultanulu. Totu acést’a se póte dice despre passulu ce atinge Romani’a, care pre lângă tóta simpathia ce o vedemu intrensulu, totuși nu cuprinde nice cea mai mica confirmare a acelora faime, cari circulau atunci despre scopulu acestei visite, că despre o aliantia ofensiva si cari se inaltiara până la descrierea unei campaniei de resbelu plăsmuită in cârti sub scutulu naiadeloru dela Karlsbad. Déca principele Milanu se demite mai pre largu in enumerarea resultatelorusele morale ce le a avutu calatori’a sea in Europ’a, atunci acest’a trebuie ca si are temeiurile sele, dara la nice unu casu nu corespunde unui stab bom. Ne aducemu inca aminte, ca principele Milano a intempinatu la reintorcerea sea in Belgradu o sensatiune iritata in poporulu seu. Se vorbea atunci de o conjuratiune, pre care o reduceau la Carageorgeviciu, dara in curendu se vediu, ca sgomotulu acest’a eră destinatu numai a abate pașii dela calea adeverata. Betranulu sobolu Risticiu si nu altulu fu acel’a care submina globulu, si cu densulu acei fantasti, ceru credu ca prin resturnarea ordinei întregi voru promovă planurile loru nebunatece de potere mare. Pentru a intari ligi a malcontentiloru se stimuflă poporatiunea ce tiene la vechile moravuri si datine, prin aceea, ca i se dicea, ca principele Milano e unu tradatoriu alu vietiei natiunali si elu preferesce, a trai desfetanduse in străinătate si risipindu banii supusiloru sei credincioși, de cari se rusineza. Consiliarii principelui aflara de lipsa a pune capeta acestora faime respandite si de aci provine acea parte a cuventului de tronu, care dă unu raporta esactu despre calotori’a lui Milano si care i servesce spre lauda pentru ca principele nelaudandu-se si neinaltiandu-se pre sine se tiene stricta de adeveru. Serbii voru cunosce, ca nu a fostu in detrimentuluiierei, déca junele principe nu a petrecutu multa tempu in mediloculu loru. Domnulu Ristici inse, pre care nu putiemu lu atragea fundarea unei bance serbesci, se pare, după tóte câte se audu despre sensatiunea ce domnesce astadi in tiéra, ca acum are mai putieru prospectu, că oricându alta data, de a câștigă moștenirea cabinetului de astazi. O restringere moderata si tendintie practice caracteriseza activitatea de până acum a acestui cabinetu. Déca (serbii) voru sei sa remana fideli in ambele directiuni pre drumulu pre care au apucatu si se voru intari in