Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-05-23 / nr. 41
stratiunea in atari protopopiate, cari prin legea de arendare s’au fostu nimicitu, dar’ acum iara au mai inviatu pre unu periodu presicarele, si se va convinge pre deplinu, ca nu ani întregi, dar’ si o d’ e in detrimentulu bisericei nóstre, a mai sta lucrurile opacite si încurcate. Déca s’au aflatu cu cale, ca sa se sisteze arendarea si întregirea paiateloru, in casulu acest’a nu trebuiu nici decâtu, ca sa se publice poporului in tóte partile legea de arondare, caci prin acést’a pre langa realu ce l’amu aretatu, s’au adusu poporulu din comunele arondate in confusiune, alergendu cu căușele sele pre la alte scaune ppesci, si asia amblandu ametitu in drept’a si stâng’a. Ca au cadiutu deslegarea intrebarei despre arendarea si întregirea ppiateloru in competinti’a sinódeloru séu congreseloru nóstre bisericesci, in privinti’a acést’a credu ca au demonstratu pana la evidentia d. Dr. Borci ’a in scrierile sele in „Tel. Rom.“ si numai unulti strainu cu totulu de legile si institutiunile bisericei nóstre, n’aru fi pututu inttelege adeverurile cuprinse in tractatele sele: „despre competinti’a intrebi administrative bisericesci,“ de aceea aflu de superfluu a mai vorbi in privinti’a acést’a. — M. 15S Dieta Ungariei. La 29 Main s’a inceputu in cas’a abregatiloru discussiunea generale asupr’a proiectului de lege relativu la impartirea teritoriale. Reportulu I. Gullner recomenda proiectulu cu putiene cuvinte, după densulu ia cuventului. Földváry care declaara, ca se va margini a reflecta la dispositiunile proiectului ce se referescu la Transilvania. Oratorulu recunosce ide’a fundamentale a proiectului de buna. Camer’a a insarcinatu pe ministrulu de interne inca de multu sa presente unu proiectu de lege despre regularea domesticaleloru, dara ministrulu a recunoscutu ca intrebarea acést’a sta intr’o legătură intima cu arondarea municipieloru. Oratorulu discuta cu deosebire efectulu ce va ave proiectulu asupr’a viitórei administratiunei a fundului regiu , densulu trebuie sa enuncie, ca administrarea va fi mai rea decâtu până acum , de vreme ce in loculu inteligentiloru oficiali sasesci voru veni elementele mai putieri inteligente din comitatu. Dispusetiunile cardinali ale proiectului se referescu la Transilvani’a, care totu-deun’a a sciutu sa conserve interesulu uniunii cu Ungari’a si astazi trebuie sa veda desamagirea, ca i se desconsidera cele mai remarcabile interese. Până acum supremati’a elementului magiaru era asigurata in Transilvani’a, dara acum se suprima, se va tema traditiunile drepturiloru ce au fostu scutite până acum, centrele de familie, de administratiune. Arondarea numai asta va prospera, daca se voru forma cercuri mai putieri mari, cari sa se administreze prin oficiali denumiți. Proiectulu n’are nici o sistema, planulu arondarei nici o idea directiva. Unele comitate, cari n’au conditiunile autonomiei remana intacte, altele fara, cari au vitalitate pentru a se conserva se diselva, fara nici o ratiune. Ba proiectulu nu denatura nici relele flagrante ce esista si nu resolva insemnat’a intrebare a cercuriloru electorali; dreptu aceea oratorulu respinge acestu proiectu. Al. M ákray se declaara pentru acceptarea proiectului de lege. Bar. Banhidy afirma, ca planulu de arondare ce se cuprinde in proiectu e elaboratu fara nici o sistema, fara unu principiu directivii. Nu póte fi vorb’a de o regulare acolo. Unde se sustienu asia mari diferintie atâtu relativu la extinderea si numerulu poporatiunii, câtu si la percentele speseloru de administratiune. E surpriendietoriu, după parerea oratorului, ca in Ungari’a togm’a acele municipie sufera o arendare teritoriale, in cari alipirea de trecutulu istoricu e mai desvoltata, precum Iazygi’a Cumani’a etc. De alta parte se creeza comitate noue, a caroru esistintia nimene nu o vede a fi indreptatita. Oratorulu e convinsu, ca ministrulu nu a avutu consideratiuni laterali, caci altmintrea aru trebui sa vina la idee a, ca acestu comitatu se creeza numai pentru ca Debretienulu are lipsa de unu comitatu. (Ilaritate si neliniste.) Câtu de improvisatu e intregu proiectulu, dovedesce § 5, care dispune, ca ministrulu va determină marginile municipieloru singuratece predasea impartirei teritoriali statorita in § 1 după ce va asculta pe interesenti, si ca totu ministrulu póte sa decidă si de comunele situate la marginile comitatului, ca unde se apartiena. Acest’a dovedesce, ca ministrulu insusi nu e in chiaru cu marginele definitive ale municipieloru si trebuie sa cera dela parlamentu o împuternicire nedeterminata in respectulu tempului. Dandu-i-se acest’a împuternicire atunci se póte juca cu comunele. (Neliniște.) Tóte dispositiunile plănuite au unu caracteru provisoriu si voru reclamă noile proiecte de legi. Defectele aceste nu indemna pe oratorui a nu spune convicțiunea sea, ca prin proiectulu in discussiune se îndrepta câte ceva; nu póte reface nici aceea, ca ministrulu va procede in arondare si cu privire la Ungari’a mai departe; e inse o politica de comoditate, cându procedamu in arondare in modu fragmentaricu si contunuu, ca representantii municipieloru voru vota astazi arondarea celoru-lalte, precându mai tarziu representantii municipieloru dejă arondate voru votă bucurosu arondarea comitateloru ulteriori. (Ilaritate.) Oratorulu afla, ca intregu proiectulu e gresitu, arondarea numai asta putea sa prospereze, déca se regulă deodata in tiér’a intrega. Acceptându-se proiectulu de acum tiér’a va fi nesigura pe viitoriu, o voru cuprinde frigurile de arondare. In fine oratorulu presenta unu proiectu de resolutiune: sa se reiepte acestu proiectu de lege la ministeriulu de interne spre a se prelucra de nou. El. Orbán vede in acestu proiectu o desconsiderare a intereseloru magiare, cari se va tema, precându de alta parte se creeza in favorulu sasiloru cinci municipie. Oratorulu nu póte primi unu proiectu, care da pe poporulu magiaru victima sasiloru. L. Mociari (din stâng’a estrema) sustiene, ca trebuia sa se lase statorirea locuriloru pretoriali ale comitateloru senguratece comitateloru insesi, si decliiara in fine, ca respinge proiectulu. Ministrulu presidentu Tisza e de părere, ca acum e de prisosu a mai aperă acestu proiectu de lege, de vreme ce contrarii acestui’a contradicendu-se unii pre altii s’au refuzatu insisi pre sine. Déca proiectulu nu face tabula rasa, acést’a nu e vre-o eróre, numai revolutiunea se obicinuesce a face tabula rasa, dara desvoltarea constitutionale trebuie sa cladesca pre basca istorica si sa indrepteze numai aceea ce reclama neaperata o corectura. După aceste ministrulu presidentu, s’apuca sa se spele de prietenia cu sasii, pre care i o imputa deput. Bias. Orbán prin observatiunile de mai susu. Acestu pasagiu alu discursului lui Tiszadice , Onorata Casa ! Din diverse parti s’a facutu amintire defundulu regescu , era vorb’a ca ce se intempla cu acest’a; unulu dintre domnii deputați a imputatu acestui proiectu ca jertfesce interesele magiare intereseloru sasesci, si a binevoitu a aminti si unele esemple. Altu deputatu a disu iara, ca proiectulu de lege vatema pe sasi, ca cu dreptu s’aru pute dice acést’a, pentru ca la sasi se afla mai multa inteligintia decatu in comitate si totusi acestu proiectu smulge din mânile inteligintiei sasesci administratiunea de până acum si transfera impartirea oficieloru la sistemulu municipalu, electoralu. La cea dintâiu imputare voiu reflectă pe scurtu; nu e adeveratu ca s’a ignoratu interesulu statului magiaru, din contra acest’a s’a conservatu pretutindenea, firesce nu in atare modu, că acestu proiectu sa fia nedreptu fatia cu cetatienii nemagiari din tiéra ; de asemene tagaduescu, ca acestu proiectu favoresce pre alții jertfindu pe Ungari’a, me provocu la fapte. Dlu deputatu ce-mi făcu imputarea dise, ca se infiintiéza pe sém’a celoru 160,000 sasi ce locuescu pe fundulu regiu patru municipie, ca se respectéza tier’a sasiloru, desi acést’a e situatu in mediloculu tierei unguresci, ministrulu nu si-a permisu a rupe ce va din trens’a, dara s’a jertfitu sasiloru pamentu ungurescu cu tóta ustoritatea. Acést’a nu e adeveratu, pentruca unde eră situatiunea asta, cum e in comitatulu Ternavei mici, acolo se adausera pârtile inclavate togm’a asia la comitatulu, ale carui enclave erau, cum se incorporară pârtile ori si carui altu comitatu, déca ele erau enclave sau déca pretindea continuitatea teritoriale. S’a disu inca, ca sasii suntu 160.000 si pe placulu loru s’a creatu 4 municipie. Asia e, dara in aceste 4 municipie, in cari locuescu si sasi, in cari se afla Sabiiului Oresti’a si Brasiovulu si partile ce cadu in comitatulu Ternavei mari, in aceste municipie, dicu, numerulu intregu alu populatiunii face nu 160,000, ci 500,000, prin urmare cele 4 municipie nu s’au creatu de dragulu sasiloru, ba acele nici ca sa potu forma asta, câtu sa li se asigure sasiloru majoritatea, pentruca cu 160,000 omeni intre 500,000 nu póte asigură dlu deputatu majoritatea decâtu printre care farmecu, dara după mintea sanatósa acest’a nu merge. Aserțiunea dlui deputatu, ca proiectulu diselva Trei scaunele, contradice fapteloru, de vreme ce acestu scaunu nu pierde nici unu satu, ba i se mai adaugu unele parti din comitatulu Albei inferiore. Crede d, deputatu ca e o disolvere, déca Treiscaunele nu se împreuna cu tienutulu Brasiovului ? D-sea dice, ca cei 20,000 magiari ce locuescu in tienutulu Brasiovului si cei 8000 magiari din Brasiovu se dau victima sasiloru. Nu sciu cum, si intipuesce dlulu deputatu împreunarea tienutului Brasiovului cu Treiscaunele. In respectu geograficu eu aflu împreunarea posibila, inse, numai după un’a din dóue modalitati, spu ca Brasiovulu că o cetate libera reg. trebue sa formeze unu municipiu propriu, si atunci resultatulu va fi, ca din cei 28.000 magiari se voru subtrage 20,000, adeca acesti’a voru remane laolalta, iar’ cei 8000 voru fi jertfiti perirei, sau Brasiovulu nu va fi municipiulu separatu si atunci nu s'aru pute alege, fara ava temă dreptatea, de scaunu pentru cercurile impreunate ale tienutului Brasiovului cu Treiscaunele altu locu decâtu Brasiovulu; pentru ca a sili pe cea mare parte a unui municipiu sa nu merga acolo, unde se afla emporiulu seu ordinariu, ci la unu locu mai micu si mai indepartatu, acést’a aru fi o nedreptate, pe care nu i este iertatu legislativei a o comite. (Aprobare in centru.) Si in proiectulu meu Trei scaunele nu numai au remasu cum au fostu ci s’au mai amplificatu ceva. Este adeveratu, ca si cerculu Brassovului au remasu neschimbatu, pentru ca fiindu avutu si numerosu póte subsistă că municipiu autonomu, si numai acei’a potu sa contesteze acest’a, cari judeca după stângenii cuadrati ca ce póte fi unu municipiu. Desi concedii, ca sustienerea de municipie forte mici, chiaru déca potu suportă sarcinele materiali, nu e avantagiosa, totuși credu, ca nu trebuie sa mergemu asta departe, incâtu sa nimicimu unu municipiu numai pentru ca e mai micu cu vre-o câte-va mile cuadrate, dara de altmintrea are vitalitate si e aptu pentru o esistintia autonoma. Si pre ce se baseza afirmatiunea, ca s’au jertfitu interesele magiarismului unoru familii aristocratice sasesci ? Rogu pre acei domni ablegati, cari făcu acést’a imputare proiectului meu, sa nu me asculte pre mine, ci pre acelu domnu care a atacatu proiectulu din acea parte a camerei (aratandu spre drépt’a). Acelu domnu se vede ca cunosce relatiunile Transilvaniei, pre cari deputații din cealalta parte se păru a nu le cunosce, caci a disu ca consecuenti’a proiectului de lege va fi, ca multe familii sasesci din fundulu regescu perdhendu positiunea loru privilegiata de până acum, prin care dominau neconditiunatu asupr’a celorulalti locuitori de acolo, trecu la sistemulu electoralu si de aci înainte voru trai ca cetatieni egali indreptatiti in acele cercuri, fara de a mai preponderă asupr’a altor’a. S’a intemplatu inse si unu lucru estraordinaru, ca acelu domnu deputatu a disuca numai efluctulu stariloru bolnavicióse ale parlamentului nostru a fostu piedec’a de nu s’au regulatu fundulu regiu si de acea a salutatu cu bucuria acelu proiectu de regulare, cându s’a creatu. Acum inse cându e vorb’a că acelu proiectu laudatu sa se inactiveze si sa se realiseze ce s’a statoritu intrensulu : ca adeca si partile fundului regiu se considera egale cu celelalte parti teritoriali si la regularea jurisdictiuniloru se va estinde puterea homogena a legiloru administrative si asupr’a lui, acum, dicu, diu deputatu econtr’a proiectului, pentru ca va tema prerogativele de până aci, a caroru ștergere din deputatu o saluta cu bucuria in celalaltu proiectu Ministrulu apelandu apoi § 5 din proiectu care s’a amintitu mai susu, dice, ca sfer’a de dreptu data guvernului e chiaru precisata intr’acolo, ca (ministeriulu) sa determineze cu acuratetia marginele jurisdictiuniloru amintite in § 1 si sa dispună de comunele ce suntu situate pre lânga aceste margini; deci aci nu se cuprinde absolutu nici o imputernicire spre a face o resturnare teritoriale in tier’a intrega. Ministrulu termina cu unu apelu catva deputati, pre cari ii invita a considera, ca tóte legile create până acum nu se potu esecuta fara acestu proiectu de lege, prin urmare toti câți au votatu legile despre comissiunile administrative, despre regularea fondului reg. si a Universitatiei sasesci etc. sa primesca si acestu proiectu, care nu invalva cestiune de partida, cumn s’a disusi din stâng’a estrema. Firesce acei’a, cari nu voiescu nici un’a din legile (administrative), cari voiescu cu activitatea de ani a dietei sa nu aiba nici unu resultatu, cari vedu mai putiemu periculu in trensulu (sgomotu in stâng’a estrema), respingă acestu proiectu de lege. Cu aceste s’a terminatu siedinti’a. Cetimu in „Journal des Debats“ relativu la cestiunea orientului urmatoriulu articulu interesantu, pre care ’lu damu in intregulu seu . Olaririle luate de cele trei guverne ce au deliberatu la Berlinu asupr’a afaceriloru orientului au fostu comunicate si celorulalte trei puteri ce aderasera la prim’a nota presentata de Austri’a. Că si intâi’a óra Franci’a si Itali’a si-au datu adesiu-