Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-05-30 / nr. 43
Tel >jr»iumesc Duminec’a ni .Joi’n, la fie-care doue septennarii cu adausulu Foisiarei. — Preiumeratiunea neface In Sabiiu la espeditura roiei,pre afara la c. r. poște cu bani fata prin scrisori francate, adresate cattra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre aim 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de auu 30. 60. Pen Hr. 43. AXILU XXIV. Sabiiu 30 Maiu (11 Iuniu) 1876. trn üelolaUe pftrtî ale Transilvaniei si pentru pavituîiele din Monarchia pre anu ami 8 fl.iera pre o jumetate de arm 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tren 8 treine pre anu 12 .*, ami 6 fl* Inseratele se platescu pentru intaia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 '/* cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 */, cr. v. a. La ccstinea mondarei si regularei municipieloru. II. (77.) Amu vorbitu in nr. 41, despre regularea municipielor t opidane, preste carea a si trecuta parlamentulu nostru, cu repediciune neașteptata fatia de opositiunea ce se radicase din tóte partile asupra proiectului de lege. Acum formeza obiectulu dilei, arondarea si regularea municipieloru rurali, o cestiune ce ne atinge si pre noi catu de bine. Proiectulu de lege respectiva a isbutitu in desbaterea sea generale, desi fu combatutu de tóte fractiunile opositiunali din feliuri si feliuri de consideratiuni. Unii ii denegara proiectului acestuia, ori ce principiu, ori ce idea conducatóre dechlarandu-lu astfeliu de operatii neprecugetatu fara de vre-o basa sau sistemu. Altii aflara ca elu nu satisface de ajunsu intereseloru magiare sau mai bine dicendu magiarisatórie , ba ca chiaru li-aru periclita interesele acestea, dandu proiectulu in unele din municipiele croande, tóta influinti’a amâna româniloru séu a sasiloru, inimiciloru învederați ai intereseloru magiare. Natiunalii din contra vediura in proiectulu de lege uuu nou atacu asupr’a nationalitatiloru si asupr’a intereseloru de viétia ale acestor’a. Precându sasii in fine trebuie sa combata proiectulu, fiindu ca nu respecteza drepturi si privilegii seculare, intarite de atâti si atâti viteji regi unguresci, nu respecteza referintte create de secuii, pretase care suntu singure naturali, organice ! Câte capete, atâtea opiniuni. Negresitu ca nu s’aru putea afla regimu in lume, care aru fi in stare sa satisfacă deodata tuturora reflectariloru ce s’au facutu dintr’o parte seu alt’a. Cu tóte acestea proiectulu de lege respectivu ’si are si elu gresielile sele. Deci este numai vorb’a, cari dintre opositionali, au aflatu si combatutu gresielile cele adeverate ale proiectului ? Principiulu celu sanatosu conducatoriu, la fia-care arendare seu regulare a municipieloru dintr’unu statu, aru trebui sa fia : tendinti’a de a ustura câtu se póte îndeplinirea administratiunei si suportarea speseloru acestei’a precum si ale celoru-lalte greutati impunende din partea municipieloru. Mai departe contragerea intr’unu municipiu de elemente, câtu se póte omogene si de aceleasi interese, pentru ca astfeliu nu numai sa se evite frecările, ci sa se ajutore totodată si ajungerea scopuriloru comune, prin conlucrarea armonica nesilita. Principiulu acest’a, tendinti’a acest’a pretinsa de interesele adeverate ale statului, nu se pare a fi fostu idei ’a conducatore la compunerea articlului de lege din cestiune. Din contra se vede pe fatia, ca si acum s’a purcesu numai cu scopu de a asigură elementului magiara supremati’a in municipiele de nou regulande si de a supune pe locuitorii de alte nationalitati, in modu maestritu sub domnirea si influintiarea magiarilora. Acest’a se vede in parte si din giurstarea ca arondarea si regularea nu se efectuesce si asupr’a municipieloru de preste Királyhágó, cu nisce esceptiuni de totu neesentiali, ci numai in Transilvani’a, unde elementulu mogîaru are mai multa lipsa de mijlóce măiestrite spre a pute eserciu supremati’a asupr’a româniloru. Acest’a a spus’o altcum si prefatia, atâtu dinariului Post. Ltd.“ care sta aprópe de regimu câtu chiaru si ministrulu presiedinte si de interne, in decursulu desbateriloru. Dar nici ca trebuia se nu o mai spună in deosebi cineva, caci ni o spune proiectulu respectivu de lege insusi prin cuprinsulu seu, din carele apliatu se vede tendinti’a, de a nimici câtu se póte „cuiburile romanesci“ si a le imparti astfeliu, incatu romanii se nu aiba, incatu numai possibilu, nicaru majoritatea in representantiele municipieloru ce se voru aronda séu crea de nou. Tendinti’a acést’a se ajutora de alta parte forte multu si prin institutiunea virilistiloru cari firesce mai toti magiari*) ca atari voru fi membri ai representantieloru municipali, precum si prin nou’a lege despre organisarea comiteteloru municipali, conformu carei’a sumetenia de oficianți si slujitori ai statului voru face eo ipso parte din comitetele municipali. Intre tóte legile acestea esista unu necsu visibilu si tóte laolalta tientescu intr’acolo, ca se mijlocéscu representanti’a municipieloru in modu maiestritu, nu conformu populatiunei dintr’ensulu, ci in modu oligarchicu, prin o minoritate alesa. Si se vede ca cu tóte uneltirile acestea regimulu nu-si va ajunge scopulu seu pretutindenea: cum i’nf.îontt numai intielesulu acest’a luare si nu póte ave imputarea ce i s’a facutu regimului, ca n’aru fi ajutatu din destulu prin proiectulu seu, interesele magiare. Caci elu, după cum arata faptele, a lucratu pentru supremati’a magiara inca pre multu, atâtu cu acésta ocasiune, câtu si cu oricare alt’a. Inse suntu unele momente cari nu se potu delatura si învinge asia usioru, cu tóta maiestri’a si sireti’a. Astfeliu e d. e. comitatulu Zarandului, despre care scrie „Pest. Lf.“ in unulu din numerii sei mai recenti, ca acest’a e cuibulu dacoromanismului si ca atare elu nu póte ascepta alt’a, decâtu disolvarea totale. Asta a si urmatii si proiectulu. Inse ce se vedi ? Bata ca striga opositionalii estremi, ca prin întrunirea comitatului acestui’a cu alu Unederei se intaresce si mai multu elementulu romanu in ambele Asia e. Dar bine cum s’aru fi pututu lucra altfel cu mai favorabilu in interesulu supremației magiare ? Cascigatu aru fi ca mai multu cându s’aru fi incorporatu comitatulu acest’a lângă alu Aradului, alu Bihorului sau alu Albei, de care e incungiuratu si care tóte inca suntu locuite mai numai de romani ? Desigura ca nu. Apoi cu Debretienulu chiaru, dar’ nici cea mai scalciata tendintta arendatóre, nu va voi ca se lu unésca. — Deci ce e de facutu déca e odata vorb’a ca sa triumfeze cu ori-ce pretiu supremati’a magiara ? Aci maestririle de până acum numai ajungu , se recere o influintiare directa. Acést’a nuse abea se va pute efeptui, până mai purtamu cuventulu de constitutiune in gura, desi ministrulu presiedinte a indigeratu la asta ceva in discursulu seu contr’a natiunaliloru. — In sfersitu si acést’a póte se urmeze, déca voru vedé magiarii, ca midila cele de până acum nu-i aducu la scopu, — firesce totu spre binele si prosperarea statului. Ara trebui inse ca mai intâiu sa cugete, de unde potu ei procură, intre giursturile nóstre de acti financiari, mijilacele spre a-si îndeplini tendinti’a acest’a. Si de alta parte, ca calcandusi ei insisi constitutiunea, dau dreptulu si altor’a ca sa o calce la ocasiune binevenita. — Despre positiunea monarchiei nóstre in cestiunea orientale, cu deosebire despre raportele Austro-Ungariei cu Englitcz’a si Hussi’a aduce „Neue freie Presse“ in articululu dela 4 luniu n. unele împărtășiri faptece, pre cari le reproducemu in urmatórele : Alianti’a Austro-Ungariei cu Germani’a si Russi’a sbera dejà intre ceriu si pamentu. Acest’a părere a nóstra se justifica printr’unu siru de comunicări ce ne vinu din Engliter’a. Ele ne dovedescu, ca Austri’a si acum e unu stata impresuratu de multi pețitori, după a carui prietenia umbla puterile străine, ca noi ocupamu o positiune ce inspira respectu si ca in cestiuni orientali nu numai ne putemu conservă nostru propriu ci putemu avantagiulu si dice unu cuventu decisivu in consiliulu natiuniloru. Inca in Marte anulu curgator’in cabinetulu Engliterei a trimisu Austriei o admonitiune, sa nu se incurce pre tare in rodurile politicei rusesci ci sa caute unu radieriu contr’a Russiei, caci in orientu se pregatescu nisce schimbări grave. Acést’a admonitiune care arata invederatu, ca Engliter’a n’a stătu pre departe de evenementele din Stambulu castiga in însemnătate, déca totu in acestu tempu esperiumu propunerile ce le a facutu Russi'a guvernului austriacu. Novikoff a confidentiatu decurendu contelui Andrassy lucruri memorabile. Austri’a sa merga neconditionatu cu Russi’a, că recompensa Russi’a numai decâtu va statori „liniele de gravitatiune“ pentru amendoue imperiele in Turci’a européna. Demarcatiunile statorite astufeliu voru remane nestramutabile si Austri’a se va despăgubi de tóte prestatiunile si sacrificiele ce le va luă asupr’a sea prin acest’a conventiune cu Russi’a. Propunerile cabinetului rusescu, invitarea la o escursiune comuna de prada contr’a Turciei dateza din tempulu mai nou. Mai in aceleasi tempu si probabilu din causa, ca tentatiunile contelui Andrassy nu eră unu secretu pentru lumea diplomateca, i se făcură Austriei propuneri din alta parte. O grupa de sfaturi lucra sa oferă Russiei unu sincu — in centrulu loru de sine se intielege ca sta Engliter’a. Guvernulu englesu deciara apriatu, ca nu voiesce a escamotă din politic’a sea orientale nici celu mai micu castigu séu vre unu a crescamentu de putere ci chiamarea sea crede ca e numai a paralisă nestiintiele Russiei ce amenintia pacea Rimei. Cabinetulu de Set. James a datu speciala Austriei cele mai precise aseculatiuni ca monarchi’a nóstra póte așteptă desvoltarea sea ulteriora cu deplina liniste si ca nu se va intreprinde nimicu ce ara contrastă cu interesele nóstre in orientu,numai noi sa ne desbate ramu de alianti’a cu Russi’a. Se zice ca Engliter’a ne a asiguratu mai departe ca ea crede ca va câștigă pentru părerile sale nu numai pre Franci’a ci si pre Germani’a. Germani’a va participă la acest’a aliantia noua, pentru ca prin acest’a face pe Franci’a nepericulosa, Franci’a, pentru ca in modulu acest’a va reintră in concertulu européau si nu va ave sa sa teama de o micsiorare a ‘influintiei sale in Orientu. Dela Itali’a se astepta ca se va alipi de Germani’a si Franci’a. Englizer’a inse nu se multiumesce numai cu propuneri generale, ci in acelasi tempu face relativu la afacerile orientali o propunere deplina precisata si practica care se referesce la pigmeicii principi cei cu gura mare si neplăcuți din Belgradu si Cetinje. Engliter’a cere că in comunu sa faca pe Russi’a sa intielega ca la casulu cându Serbi’a si Muntenegru voru prinde armele, puterile voru privi in dechlaratiunea de resbelu a acestoru dovetieri o conturbare a pacei europene, provenitóre dela Russi’a. Câtu de remarcabile si semnificative suntu aceste comunicări ale corespondentului nostru, se vede numai decâtu. Ele deslusies cu cuvintele lui Disraeli: „Câtu de curendu noi vomu pune pe Europ’a in cea mai mare mirare.“ Din momentulu cându prin cumperarea actieloru dela canalulu Suez si-a aretatu ferm’a sea vointia,de a crucisiă culile Russiei in orientu, a on 3CVÂ r ~riculosulu seu rivalu. Cându acest’a credea ca va putu întinde Turciei o cursa prin memorandu, Engliter’a lasă sa esplodeze in Constantinopole minele cari aruncara atât’a pulbere in ochii diplomatiloru puteriloru dela nordu, incâtu nice acti nu potu vede bine. Déca Disraeli a disu: „Noi lucrumu pe contulu nostru,“ acest’a nu e a se inttelege asta ca Engliter’a nu cauta aliati. Se scie prea bine in Londona, ca noile ferecate ale Britaniei ajungu pentru a padi dardanelele, dara pe uscatu suntu de lipsa prieteni buni, déca Engliter’a vrea sa-si realiseze vointt’asea. Cabinetulu englezu nu va intinde mân’a in zedaru. Franci ’aecastigata deja. Convorbirea de curendu a ducelui de Decazes cu lordulu Lyons si depesi’a celui dintâiu catra ambasadorulu francezu in Constantinopole arata atitudinea viitóre a Franciei. Reminiscintiele de pe tempulu resbelului dela Crimea se reimprospeta, interesele proprie in orientu pledeza pentru alianti’a cu Engliter’a. Itali’a are geloșii mici contr’a Engliterei in Egiptu dara de cându Scialoi’a s’a denumitu de Sibila financiar a lui Ismailu pasi’a, ea s’au multumitu binisioru. Sicu Augustu Paget negociază cu Melegaru despre adesiunea Italiei la politic’a orientale engleza, și abia încape vre-o indoiala, ca in cuirinalu se voru apretiă rațiunile Englitezei togm’a asia că si in Versailles. Cei din Berlinu siuvae inca, dara Germani’a nu e de locuprinsa in cursele rusesci. „Reichsanzeiger“ fu primulu organu, care aduse scirea, ca predarea memorandului s’a amanatu. Si aici a produsu schimbarea la cornulu de auru unu reaventu, a carui urme incepu deja a se vedé, si aici i se intorce politicei lui Gorciakoff spatele. Deciderea vise este in Viena. *) Déca nu jidovi.