Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-01-13 / nr. 4
JFeUgronula ese Duminec’a si Jói’«, la fie-care 1 dóne fleptesimui cu adausulu Foisiórei — Premuimeratiunea se face In Sabliu la espeditura fótei, prea fari la í. r. poște cu bani gut’n prin scrișori frâncate, adresate coltraespeditura. Pretiulu premisiera Itiuitei pentru Sabinu este pre mm 7 îl. v. a. iar pre o jumetate de anu 30. 50. Pen / ANULU XXV. Sibiiu 13125 ianuariu 1877, traseelelalte patrti ale Transilvaniei și pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fi.iem pre o jumetate de anu 4 îl. v. a. Pentru princ. si fcieri streine pre anu 12, anu 6 ii* Inseratele se platescu pentru vntrii'a 6rn cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 ', cr. si pentru a trei’a rapetire cu 3 cr. v. a. BjWjawaegw Baramang Quid nune? Actulu primu alu comediei înscenate in Constantinopole prin diplomatici européna s’a terminatu. Conferinti’a, dela care se așteptă pacificarea orientului cu turculu, s’a disolvatu de sine fara nici unu resultatu positivu. Cerbici’a turcului, pe care se dedase Europ’a alu consideră de moribundu, a demonstratu ca suntu ilusorie sperantiele acelor’a, cari cugetau ca nodulu orientalu nu cu sabi’a, ci cu finele mâni ale diplomației se póte deslegă. Ignatieff insotita de ambasadorii tuturora poteriloru mari europene, cu budiele umflate para si astadi capital’a putredului imperiu paganu din Europ’a creștina, luându-si calea catva casa spre Yarn’a, si sortea a dispusu, că cu acel’asi bastimentu sa caletorésca si deputații juristiloru din Budapest’a, încântați de triumfulu reportatu intre nou lorii consângeni, de cari se nestiescu a-si legă sortea, ca sa vedia si ei istoriculu locu Varna. Dóra reminiscintiele din trecutu li va mai calmă fantasi’a agitata prin seraiulu Galat’a. Viitoriulu celu mai de aprópe va dovedi, pre nomen et omenulu, Alesandrulu de astadi, pune-se va cu spad’a la nedeslega verulu nodu orientalu că si Alesandru celu mare la nodulu gordicu ? Si ca pre energi’a si cerbici’a neașteptata a padistachului este adeveratulu eflusiu alu poterei, sau este ultim’a Henuire a sterilului care si-a consumatu oleulu ? Si va dovedi in fine, ca are scen’a petrecuta in Constantinopole a fostu intr’adeveru o comedia, séu preludiulu unei drame infioratóre, a carei resultate nu se potu precalculă ? Magiarii, judecandu-i după diurnalistic’a loru, salta de bucuria pentru acestu „fiasco“ alu Russiei — cum ’lu numescu ei, sustienendu ca conferinti’a a fostu o adeverata comedia inscenata de Europ’a a fostu nume spre blamarea Russiei, ca diaplomații la vedere mergeau cu Russi’a că cu atâtu mai siguru sa o duca pe gloiatia, car’ pe la spate incuragiau pe Turci’a că sa respingă tóte propunerile conferintiei si chiaru ultimatulu redusu la minimulu pretensiuniloru Europei, ba si despre aceea a fostu asigurata Turci’a, ca pentru acesta palma data Europei întregi, ea nu va subsuma seriosu, ca pentru formalitate ’si va revocă ambasadorii de langa sultanulu, dar’ si acést’a e numai o comedia, padisiabulu si pote dice fara nici o temere „cale buna“, ■— caci acést’a Europ’a o primesce dela puterniculu Imperatu de unu gratiosu „la revedere“, apoi séra si se voru sărută si tote vom fi bune. Scopulu este ajunsu, Russi’a este bătută la més’a verde si isolata de tóta lumea, car’ interesele Ungariei suntu mai asigurate că oricându dela erumperea resbelului orientalu. Nu ne arogamu aerulu de diplomatu, că câti-va din redactorii din Budapest’s, dar’ cu tóte acestea, ori dóra chiaru pentru acést’a nutrimu mai mare respectu câtra acelu marum necessarium care consta nenumerate milióne stateloru si se numesce diplomația, decâtu se simu de acordu in asta privintia cu diurnalele magiare. O Europa creștina, care intrepunendu-se pentru interesele umanitarie ale milioneloru de creștini masacrați prin minoritatea musulmana, pururea perfida, si căutare necapabila de tolerantia, de dreptate, de egalitate si de reforme reclamate prin civilisatiune, — aru suferi ca se fia denisa, si in urma lovita cu piciorulu prin barbarulu pagânu — inpunitu, aru merită dispretiulu tuturoru ómeniloru de bine, aru merită sa fia culcata de acelu barbara sau altulu asemenea lui, pentru ca civilisatiunea atunci nu numai nu aru mai fi scopu, ci din contra, aru fi unu ce demoralisatoriu pentru omenime. Noi privindu la tote rasele prin cari a trecuta caus’a orientala de cându este pusa la ordinea dilei, asia combinamu, ca Russi’a, care pana la conferintia eră bănuită cu tendinti’a de cucerire, si din acestu motivu se considera din partea Europei de autorulu secretu alu miscaminteloru din orientu, prin urmare intempinata cu neincredere, astazi este justificata naintea Europei. Ea la mésia verde a dovedita o moderatiune, ba o abnegatiune chiar cu surprindiatoria, pentru realisarea pacei din pasu in pasu a facutu concessiuni, pana in fine s’a facutu aperatoriulu memorandului lui Andrássy fati a de turcu care la tempulu seu ’lu acceptase, acum’a inse si pe acel’a l’a respinsu, ca Russi’a, care cu tactic’a sea a sciutu conduce tréb’a acolo, de representantele celu mai resolutu contrariu alu seu, si aparatoriu alu Turciei, Salisbury, a constatatu ca , pentru trenul’a respingatoria a Turciei conferință a nu mai are sase comune possibili de a fi discutate, si ca pentru acest’a tóte puterile mari si-au revocata ambasadorii din Constantinopole, Russi’a, care le-a sorutu ei opera acestea si a convinge pe Europ’a ca Turci’a nu merita de a-i veni intr’ajutoriu pentru sustienerea institutiuniloru sele — este astazi mai sigura de reiesire ca oricându, — si cuvintele lui Ignatieff, rostite in ultim’a siedintia a conferintiei cu consimtiulu colegiloru sei, ca adeca: elu „constatesa ca Russi’a a facutu totu ce a, fosta possibilu pentru sustienerea pacei, deci pentru urmările ce vom residtu din nereiesirea incercariloru de pace face pe Turcia respundiatoria.“ — au insemnatate mai ponderósa de câtu ’i atribuiescu diurnalele magiare. Noi credemu astadi ca resbelulu intre ruși si trei e neevitabilu. Resultatulu resbelului? cine s’aru incumeta astadi, mai cu semn după esperiati’a din resbelulu franco-germanu a lu prognostica? Acel’a este in mân’a lui Odieu. Dar’ combinându tóte cele de combinatu, omulu nepreocupatu trebuie sa presupună ca turculu, cu provincii resculate, cu financie ruinate, cu armat’a reu nutrita si decimata, fatia de Russi’a care afara de acea, ca poste de o armata mai mare, tóte aceste calamități nu le simte, — va trebui sa devină batutu. Noi mai credemu inca si aceea, ca Russi’a in bututu diurnalisticei magiare este sigura de alianti’a unei, si in casa de necessitate a loru dóue puteri mari, si câte-va staturele mici din orientu; iér’ din contraportarea Turciei a facutu impossibila alianti’a activa a vreunei puteri mari europene cu dens’a, la amenintțarile Europei ea a respunsu diplomației cu „cale buna.“ Russi’a deocamdată n’are trebuintia de anectori teritoriali, pentru ] dens’a e de ajunsu că sa elibereze pe creștini de sub jugulu turcescu, si sa formeze câte-va state independinti séu si chiaru suzerane in orientu. In acestu casu Europ’a n’are cuventu sa se amestece in treb’a beligerantiloru. Ei dar’ viitoriulu si gratitudinea crestiniloru eliberați o va ajută pe ea că sa-si realiseze scopulu in viitoriu, si atunci o póte ajunge nemesea pe Europ’a, carea nu se folosesce de ocasiunea binevenita că sa nu lase pe rusu a trece de eschismulu amicu si eliberatoriu alu crestiniloru împilați prin barbarii asiatici. Si ce facemu noi — statulu nostru pentru evitarea acestui periculu ? După modest’a nóstra părere chiaru contrariulu dela aceea ce aru trebui sa facemu. Déca nu póte facea in interesulu patriei nóstre că sa mergemu mâna in mâna cu rusulu intru rangiarea sortiei crestiniloru in orientu, si că in fine sa avemu si noi parte de remuneratiunea ce va resultă din aceea, celu putienu intru castigarea simpathiei si increderei popóreloru din orientu, — adeveratulu patriotismu aru pretinde că celu putienu sa remanemu deplinu neutrali, sa respectamu de-o potriva pe ambii beligeranți, si cu deosebire sa nu insultamu pe Russi’a si sa nu-i provocamu poft’a de resbunare asupr’a tierei nóstre. La noi iise atâtu in parlamentu uatu si prin diurnalele jidano-magiare, necontenitu se adora virtuțile caluiloru tierei nóstre de odinióra, a turciloru, pe cari magiarii acum i-au aflatu ca si suntu frați, sortea patriei nóstre o legumu de sortea loru, — car’ de alta parte Russulu cu tóte calu numescu „ Colosulu dela nordu“ e luatu in nume de batjocura, elu este calaulu civilisatiunei si a totu ce nu este slavu, este prototipulu betiei si alu crudimei, este diavolu incarnatu pe langa nevinovatulu angeru de turcu. Cine aru cuteză sadica numai unu cuventu favoritoriu pentru acelu barbara, vai de elu, acel’a este inimiculu patriei în acestu intielesu se agitéza petutindenea, prin birturi, prin adunările mamiei pieloru, prin diurnalistica, si chiaru prin rostulu idolului plebei — alu lui Kossuth. Acest’a nu este politica sanetasa, acest’a este unu deliriu, care póte are urmări forte triste. Guvernulu la tóte acestea tace, tace pentru ca ’si teme popularitatea. Ba mai anultu guvernulu, déca din punctu de vedere constitutionalu, — cum se dice, nu póte impedeca, demonstratiunea, — prin aceea ca permite a se presentă in corporela ambasadorulu seu in Constantinopole, si acolo a se însufleti prin fostulu ministru — fiu alu ambasadorelui — incuragieza pre deputatiunea studentiloru magiari dela universitatea pestana intru esecutarea demonstratiunei înscenate in contr’a lui si in contr’a Russiei, carea fara a fi trasa celu putieri prin dinaristica la dare de semn, se incumeta a vorbi in numele natiunei magiare dela care n’are mandata. Sufere ca generalulu Klapka si alti cvi ungari sa demonstreze prin Constantinopole, si sa faca servitie mreiloru atunci, cându elu ’si revocambasadorulu de acolo. Ei bine omu cu mintea la locu in situatiunea nóstra póte află de intielepta o astfeliu de politica ? Magiarii nostri vedu, pentru ca nu potu sa nu véda, ca ór’a turcului a batutu in Europa, si veciu, pentru ca séra trebue sa védia, ca aliații loru naturali suntu acasa in patria si in vecini, si ei umbla după potcave de cai morți pe la Constantinopole, pe la neimpaca verulu i nimicu alu creștinismului, car’ pe vecini si pe cești de acasa nu numai i neglega, ci prin denunduri false, apostrofări nedemne si suspicionarii vatema până la inima, tragandu-le la indoiala curatulu loru patriotismu. Este acest’a unu lucru intieleptu ? Vai de elu ! Intre cele mai mari încordări intre ambele parti ale monarchiei, candu tiér’a are lipsa de tóta poterea sea că sa reiesa fatia de Cislaitani’a, care sătia de Ungari’a pune la o parte tote divergintiele interne si este un’a, ce făcu magiarii noștri? Unic’a legătură sincera mai este intre aceste doue state : Sacratissima persona a Domnitoriului si dinastia Lui. Unu orasiu mare, puru magiaru, cerca prin Itali’a pe uuiculu inimicu neinpacatu alu acelui Pregratiosu Domnitoriu — pe Kossuth si in unanimitate, cu partid’a guvernului cu totu, ’lu alege deputatu in camera. Elu vine cu scrisórea si li multiumesce pentru onóre, inse din cunoscutele-i motive nu primesce mandatulu, pentru că până la morte sâ remâna fidelu „acelor mominte sublimi“ din viéti’a Ungariei, (va indica detronisarea dinastiei habsburgice) dar’ o mai repetiesce si apriatu, cu elu, nu póte fi nici candu suditulu dinastiei habsburgice comune Austriei si Ungariei. Se multiumescu alegatorii cu acest’a ? Nu precum se vede loru si trebue pe Kossuth si cu acesta programa. Trimitu o deputațiune de 101 membrii in Itali’a ca sa-lu înduplece a veni acasă. Pe deputatiune o primescu cu mari ovatiuni pe la tóte stațiunile si in Budapest’a, incâtu aci a trebuit a se intrevina si politi’a. Multimea adunata in giuruiu garei pentru primirea celora ce voru se aduca acasa pe Kossuth, după cum scrie „Pesti Napló“, observa pe M. Sa Regele, care tocma atunci trecea pe langa dens’a si-i striga „Eljen“ ! Se arangieza mare banchetu in onorea deputatiunei in Budapest’a, acolo primulu toastu se redica pentru M. Sa, alu doilea pentru Kossuth. E bine ! Ce va sâdica acest’a ? Nemica alta decatu demonstratiune ! Dar’ in contr’a cui demonstratiune ? Este acest’a tactu! este acest’a sa nu dicemu loialitate dar’ buna cuviintta ? Astfeliu de lucruri reclama interesele si critic’o stare a patriei nóstre ? Suntu fapte cari nu se potu destula condamnă ! Bata aci au ajunsu magiarii nostri conduși prin o biurnalistica manuita in cea mai mare parte a sea de renegați si de jidani ! Asta nu este bine fratiloru magiari, asta nu póte produce nici unu bine pentru bieta patria nóstra!