Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-09-11 / nr. 106

Nr. 106. Sibliu, Marți, 11 Septemvrev. 1879. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibliu pe an 7 9., 6 luni 3 9. 50 cr., 3 luni 19. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 9., 6 luni 4 9., 3 luni 2 9. Pentru Străinătate pe an 120., 6 luni 60., 3 luni 80. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane, Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuni Adolf Steiner în Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, mrada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se retușa. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVII. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Revista politică. Sibiiu, în 10 Septemvre. Călătoria cea mult desbătută și comentată în feliuri și chipuri a principelui Bismarck la Viena, este faptă înplinită. Biroul de Coresp, împărtășește, că principele Bismarck a sosit duminecă noaptea la Viena, că la gară a fost întâmpinat de personalul ambasadei nemțesci și de contele Andrássy; că salutările amânduror au fost foarte cordiale, adecă de tot de la inimă; că public numeros a salutat foarte viu pe amândoi bărbații de stat; că la gară erau la disposițiune patru trăsuri de curte și că principele a tras la hotelul „Imperial“. Ziarele din Viena și Budapesta s’au grăbit a comenta visita aceasta, care după cum le permite împregiurările în care se află. Opoioasele văd și în evenimentul acesta un triumf politic al contelui Andrássy. Celelalte însă privesc lucru din alt punct de vedere. Foile oposiționale din Ungaria susțin că Bismarck n’a venit la Viena de dragul lui Andrássy, ci pentru ca să se înțeleagă asupra nouălor demarșe politice cu următoriul lui Andrássy și, înainte de toate, cu însuși monarhul Austro-Ungariei. Care vor fi demarșele aceste nu se scie. Atâta însă presupun și foile aceste, că alianța întreită intre cele trei puteri nordice numai există și cât a esistat, într’ănsa a fost două puteri contra uneia și aceasta una a fost Austro-Ungaria. Oposițiunea ungurească numai așa poate saluta pe Bismarck în Viena, dacă alianța ce s’ar încheia acum între Germania și Austro- Ungaria ar fi îndreptată contra Rusiei. Mai rece decât oposițiunea ungurească este cea nemțască din Cislaiania. Aceasta zice că există o umbră între Austria și Germania. Aceasta umbră nu este productul Austriei. Germania este care escamotează înaintea Austriei lucruri minunate în orient și o împinge spre orient. Germania cochetează cu naționalitățile cele mici pe contul nemților austriaci, încurajează pe Maghiari la lucruri stricăcioase monarhiei și pe Nemții austriaci îi ignorează, ca și când n’ar fi pe lume. Și oposițiunea austriacă salută pe Bismarck numai pe lângă condițiunea, dacă se va alia Germania cu Austria contra Rusiei. Ținutul Limului, în districtul Novibazarului, este ocupat de trupele noastre și preste toată așteptarea, fără de nici o pușcătură. Ducele de Württemberg a purtat la un banchet, la care au luat parte și Turci, un toast pentru alianța austro-ungară cu Turcia și acum după toate aceste vine scripa de o răscoală în Brțegovina. în Nevesinje, unde la 1875 a isbucnit flacără revoluționară mai ântăia, s-a revoltat poliția locală contra comandei austriace. Revoltanții au fugit pe teritoriu muntenegrean, de unde fiind alungați, selice, se țin în munți și au ars mai multe caraule. De la Mostar s’a trimis un batalion spre suprimerea acestei revoalte. Pe când Bismarck se întâlneste la Viena, fie cu Andrássy, fie cu următoriul acestuia, ministrul englez Salisbury se întâlnește la Dieppe cu ministrul francez Waddington. Deocamdată lipsesc sorii mai de aproape despre scopul acestei întâlniri. Este caracteristică judecata ce -și o dă Blovitz, coresp foaiei „Times,“ despre ostilitățile Ziaristice între Nemți și Ruși. Blovitz reduce toată larma la o comedie, care este calculată a scoate pe Francia din posițiunea ei reservată, pentru ca Bismarck să-i găsască un cusur și să o poată încurca într’un nou răsboiu. Anglia abia a scăpat de resboiul cu Zusii în Africa și a dat de o răscoală în Asia, în Afghanistan, Herat și de neliniștiri în Turkestan. Foile englezeșci văd în toate aceste mâna ascunsă a Rusiei. O convorbire cu Gorciacoff. Redactorul Ziarului So 1e il din Paris, d. Peyramont a fost introdus la cancelariul Imperiului rusesc printr-o scrisoare de recomandare de la unul din numele cele mai importante în politica europeană. Dânsul află pe bătrânul Gorciacoff la Baden în Hotel de l’Europa, gata de a eși la preumblare ; a fost invitat deci a’l însoți, în decursul preumblărei se născu între dânși o conversațiune, despre care d. Peyramont raportează următoarele: Prințul Gorciacoff. Pentru mine a fost un principiu nestrămutat de a nu primi pe nici un Ziarist, oricât de ilustru ar fi dânsul și numai dinamicie pentru importantul om de stat, care mi te-a recomandat așa de călduros, fac o escepțiune pentru domnia ta. Dar sper că nu vei aștepta ca să devin necredincios reservei mele ce mi-o impun impregiurările Rusiei de mai bine ca 24 ani. Din considerații pentru sănătatea mea, am insistat adeseori pe lângă Maiestatea Sa, ca să me concedieze și numai mai când era am repețit de nou această rugare dar pănă acum Țarul nici n’a voit s’audă de retragerea mea, deși am 81 ani și 2 luni, o etate la care trebue să se gândească cineva a se mai odihni. Redactorul Peyramont. Dar ilustritatea Voastră pare că se bucură de cea mai bună sănătate. Prințul. Cam așa. Cele 2 luni de băi ,mi au prins foarte bine; mai mult însă ’mi-a folosit abținerea de la orice lucrare politică. Redactorul. Când s’a deprins cineva așa bine ca ilustritatea voastră cu aceste mari cestiuni ca ocupație eUpică cu greu îi vine să se întoarcă cu totul dosul. Prințul. Cu totul, aceasta ar fi negreșit prea mult zis, dar eu mă ocup numai foarte puțin cu ele. Așa de e. în cercurile politice se crede că polemica internară ce s’a purtat în timpul din urmă între presa noastră și cea germană ar fi fost una din îngrijirile mele de căpetenie. Și nu este nici de cum așa, și atacurile pasionate ce mi se aduceau prin mai multe foi berlineze nu m’au putut scoate nici decum din starea mea liniștită. Ce e drept de câteva Z’ne n’au lipsit nici calomniile nedrepte. Chiar eri Zicea un Ziar german că politica mea umblă după prepelițe. Ca și cănd politica mea n’ar fi cunoscută și n’ar fi aceeași de 24 ani în ce privesce pe Francia, am de scop și totdeauna am susținut în gura mare față cu oricine, că o slăbire mai îndelungată a acesteia ar produce o lacună deamnă de jale în concertul european. Fără îndoială acestor amintiri am de a mulțămi inamicia, cu care mă onorează cancelariul german. Cătră bărbații ei de stat am Z'8 f °tdeauna: Fiți tari! Aceasta este indispensabil pentru siguranța voastră proprie și pentru echilibrul european. Așa am Z'8 cătră d. Thiers, așa cătră ducele Decazes, când m’a visitat în Interlaken. Oricare ar fi guvernul Franciei, eu totdeauna îi voiu recomanda aceasta, și pe lângă aceea încă multă moderațiune și circumspecțiune în negocierile sale cu oarecari Puteri. Redactorul. Ilustritatea voastră nu vede pentru un moment dat o coalițiune a Germaniei, Austro- Ungariei și în cas de lipsă și a Italiei în contra Franciei și Rusiei ? Prințul (surizând). Aha, vezi acum am ajuns la punctul principal. (După o pausă) fiarele vorbesc de aceasta, dar este un subiect, pe care cu voia d-tale să’l lăsăm mai bine nelămurit. Cât pentru noi Rușii, te pot asigura că nu ne temem de loc de un resboiu de învasie. Dar în orice cas e recomandabil a fi cu circumspecțiune. Red. Se atribue ilustrităței voastre o iritare în contra cancelarului german din causa tratatului dela Berlin și din causa regimului vamal introdus în Germania. Prințul. Nu sunt de loc iritat in contra prințului de Bismarck. Poate că în locul lui, și eu aș fi lucrat tot astfel, în această privință el n’a avut să fie cont de cât de interesele Germaniei. Cât pentru tratatul de la Berlin, nici eu, nici ceilalți membrii cari au subscris împreună cu mine, n’am avut de scop a face un cap de operă când am hotărit singuraticile stipulații ale tratatului. Rusia s’a arătat în tot cazul foarte moderată și cu o adevărată iubire de pace, pentru care poate pretinde recunoscință dela toți bărbații de stat nepărtinitori. Red. Pentru de-a nu vă deveni supărăcios nu voiu cerca a străbate mai mult în Escelența Voastră, deoarece referințele dintre Rusia și Germania, prin întrevederea dela Alesandrovo după cum se pare, vor recâștiga intimitatea veche. Prințul. Ambii suverani se iubesc și se stimează foarte mult, ceea ce va fi de ajuns pentru a înlătura unele greutăți și pentru a aplana diferințele ușoare, cari s’ar mici colea, încă odată — și d-ta vei anunța compatrioților d-tale din partea mi aceasta — eu am pentru Francia o iubire intimă, și cred că am dat dovadă destul de evidentă despre aceasta în anii din urmă. Eu țin de interesul cel mai mare, ca Francia se ocupe în Europa locul ce i se cuvine din multe motive. Aceasta este un interes de primul rang, nu numai pentru Francia ci pentru toate națiunile. O neconsiderare a Franciei ar fi o crimă maestatică contra civilisațiunei“. Cu aceasta întrerupse bărbatul de stat rusesc între vorbirea. Cestiunea Israelită. Evreii din Ungaria. (12 Urmare) Și dacă voim să înțelegem înmurirea în adevăr disproporționată a Evreilor, înainte de toate trebuie să avem în vedere organizația lor teritorială. Cei 552.133 Evrei se împart pe deosebitele provincii ale Ungariei astfel: Țara ungurească are la 11,177,623 suflete 516,658, adecă 4.65 ° C Evrei. Ardealul are la 2,101,727 suflete, 24,848, adecă 1.17 % Evrei. Orașul Fiume are la 17,884 suflete 71, adecă 4. 68% Evr. Croația și Slavonia au la 979,722 suflete 8551, adecă 0.88 °/o. Granițele militare au 1,200,371 suflete 2005, adecă 0.17 °/o Evrei. Ungaria întreagă are la 15,417,327 suflete 552,133 adecă 3.58 °/0 Evrei. Deși Ungaria cunoscută ca un stat foarte iudaisat, abia 3 Va °/6 în populația ei sunt Evrei. Mai numeroși sunt Evreii în Țara ungurească, unde fac peste 40% din populația totală. în Ardeal nu sunt decât vre-o 24.000, deci cam pe jumătate ca în Iași, cam atâți ca în Bucuresci, la 100 creștini un singur evreu. Cu toate aceste foile, atât române, cât maghiare și germane, se plâng de stricăciunea, ce acest un singur evreu le face celor 100 creștini. Pentru ce ? Pentru că, deși puțini, Evreii sunt bine distribuiți. Nu sunt în Ungaria decât patru districte în care numărul Evreilor covârșeșce cifra de 10% din populație, și anume: Maramureșul cu 11.92% Bereg și Ung cu 11 — 11.04 °/o, și Zemplinul cu 10.58%Aceste patru districte sunt stratul în care Evreii se prăsesc și din care se răspândesc succesiv peste restul teritoriului: înainte de toate ei se îngrămădesc prin orașe și îndeobște prin centrele de viață comercială și politică. Astfel găsim în Trencin 25.04%, în Oradea mare 22.43% — în Pesta 19.65%— în Bacska 19.06%, —în Timișoara 12.36 ° C, — în Comori 12.04%, — în Arad 11.34 ° C, în St. György 10.83%, — în Cașovia 10.04%, eară în Alba-Iulia, centrul topografic al Ardealului 15.30%, în celelalte orașe sunt în număr mai mic; nu este însă pe tot teritoriul Ungariei un singur orășel, în care să nu fie Evrei, chiar prin ținuturile, unde Evreii sunt o raritate, este prin orașe și orășele câte o agenție evreiască, căte o avantgardă menită a pregăti terenul pentru viitoarea învazie, câte o ceată de exploratori îndrăsneți și îndemnatici. Numaidecât după ce s’au încuibat îndestul prin orașe, Evreii se răspândesc apoi prin sate.