Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-11-08 / nr. 131

Nr. 131. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 er., 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarchic pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi­a Noemvre­v. 1879. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane, Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuni Adolf Steiner in Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Revista politică. Sibiiu: în 7 Noemvre Ministrul­ president Tisza — spune „Egyetértés“ — fiind în Viena are a se înțelege cu guvernul austriac și cu cel comun asupra timpului când au a se convoca delegațiunile. Delegațiunile, după cum se scie se vor întruni în a­­nul acesta la Viena. In conferența par­lamentară de Sâmbătă a declarat Taaffe, că guvernul austriac are de gând a convoca delegațiunile îndată după ce va fi terminată desbaterea a­­supra administrațiunei Bosniei și Br­­țegovinei și asupra armatei. După cal­­culii guvernului austriac proiectele a­­ceste vor fi resolvite cam pe la sfâr­șitul lunei acesteia și așa se poate aștepta cu siguranță, că delegațiunile se vor întruni în zilele cele dintâiu ale lunei lui Decemvre. După cum s’a văflut din „Soriile ultime“ ale anului trecut, în casa de­putaților Ungariei proiectul despre administrațiunea Bosniei și Brțe­­govinei este votat și primit în des­­batere generală. „Egyetértés“ susține că guvernul unguresc nu voiesce a întră în desbaterea specială a acestui proiect până când senatul imperial nu va fi hotărît asupra detaiurilor ace­stui proiect, pentru că în obiectul acesta guvernul unguresc voiesce a fi întru toate de acord cu cel austriac. In Viena însă unele și altele dintre frac­țiunile parlamentare de acolo voiesce să facă în proiect modificațiuni con­siderabile. — Partida independentă din dieta Ungariei, în conferența sa, a decis la propunerea lui Madarasz­a se abțină de la desbaterea specială a proiectului despre cestiunea bosniacă. Ministrul de finanțe contele Sza­­páry se pare că iarăși voiesce a aduce în dietă proiectele despre amortisarea obli­gațiunil­or urbariale și des­­caunarea decimei de vin, însă radical modificate. Proiectele sunt deja subaternate Maiestății Sale spre aprobare. După o telegramă de la Budapesta sosită astăzi, casa deputaților, a des­­bătut și votat și în special proiectul privitoriu la Bosnia.­­ Vineri se începe desbaterea proiectului privito­­riu la armată. La Viena în politica internă este afacerea cea mai importantă proiectul de lege privitoriu la armată. Desbate­­rile în consiliele miniștrilor se învert mai cu samă în jiurul acestui proiect. Guvernul austriac va ave mari greu­tăți cu proiectul acesta, de­oarece la votarea lui se cer două terțialități a­le casei deputaților și pentru aceste guvernul mai are lipsă de 51 voturi. Contele Taaffe se vede, că din causa aceasta a găsit cu care a vorbi într’o conferență a căpeteniilor cluburilor se­natului imperial pentru proiectul gu­vernului privitoriu la armată. Din dis­cursul ministrului publicat în „Frem­denblatt“ se vede, că ministrul Taaffe pune deosebit pând pe împregiurarea ca existența armatei se fie asigurată pe ani mai mulți înainte, căci monarh­ia numai astfel nu va câștiga în viitoriu aliați puternici, pe când cu o ar­mată cu termine scurte nu se va bucura de aliați tari și egali și susținerea păcei în Europa ar fi periclitată. Nu va tre­ce mult și vom vede pe ce feliu de pământ au căutat cuvintele din ape­lul ministrului cătră capii cluburilor senatului imperial. Ministeriul austriac de altmintrea dovedesce multă încre­dere în sine și în succesul seu cu proiectul acesta, ceea ce pune în oare­care mirare pe „liberalii“ cari au fă­cut deja calculațiunea de care amin­tirăm mai sus. Mai mult decât încrederea acea­sta nelinișcesc pe „constituționalii“ din Cislaitania scriise despre comple­tarea definitivă a ministeriului austriac din dreapta senatului imperial și pretensiunile crescânde a­le Cehilor pentru o mai multă considerațiune a limbei celtice în oficiu și în școale. Temerea merge așa de departe încât Nemții au început deja a deduce din pretensiunile Cehilor, că aceștia nu vor mai puțin decât desbrăcarea universităței din Praga de caracterul ei nemțesc. țilarele „neliberale“ din Cislau­a­nia iau puțină notiță de temerile a­­ceste. Ele publică articole și cores­pondențe, cari sunt în adevăr potrivite de a pune pe gânduri pe toți, câți cred în infalibilitatea dualismului cum este el astăzi. Intre alte vom aminti aici de un articol, care aduce în com­­binațiune politica esternă a contelui Andrăssy cu un memorand, al re­­posatului Radetzky. Articulul după ce laudă pe contele Andrăssy, că­­ și-a resolvat bine problema, adauge, că monarh­ia a întrat acum într’o fașă nouă. Se tratează acum de câștigarea Slavilor austriaci pentru politica gu­vernului și de a reforma dualismul într’atâta, încât să nu paraliseze acți­unea monarh­iei. Reforma aceasta este probabil,­­zice articolul, că se va face așa, că delegațiunile se vor transfor­ma într’o delagațiune unitară, în care toate țările își vor trimite represen­­tanții săi și în chipul acesta delega­țiunile vor deveni un adevărat parla­ment central al monarh­iei întregi. Ziarele berlinese, spune „D. Zig“ au întimpinat cu receală pe clirono­­mul rusesc. Desbătând întrebarea, dacă inștiințele ruseșci de a se apropia de Germania vor ave un succes, fiarele nemțesc c­o­respund negativ. Așa „Mag­deburger Zig“ scriind despre visita clironomului Ilice între altele: „în­cercările familiilor domnitoare din a­­mândoue imperiile de a­restaturi prin contactul personal al membrilor lor un raport mai bun, e de a se privi numai de un resultat al tradițiunilor, care se cultivă atât de bucuros la curți. Politicesce însă legătura între aceste două staturi ve­cine e deslegată și cu anevoie se va mai încopoia. Considera­­țiuni foarte ponderoase de stat și ex­­periențe positive ne-au adus la alege­rea amiciției austriace, a cărei pre­­ponderață s’a dovedit mai puternică decât tradițiunile și aplecările curți­lor. Când în Octomvre vice-preșidentul din ministeriul de stat a cerut con­­simțemântul împăratului la negocierile din Viena, în cercurile curții din Ba­den-Baden s’a observat o mișcare ne­­obicînuită. S’a observat că împăratul de mai multe­­ file se află într’o neli­­niște, care nu o putea ascunde și în­tr’o­­ zi împăratul era cu ochii scăldați în lacremi. De bună samă aceasta s’a întâmplat în­­ ziua, în care motivele ponderoase ale bărbatului de stat, care petrecea acolo, ’i-a ștors subscrierea. La curte nici o presimțire măcar nu aveau despre momentuoasele lucruri ce s’au petrecut în apropiarea ime­diată; numai mai târziu se afla că la­­cremile împăratului însemnau resigna­­țiunea de la o veche legătură. Scupștina sârbească s-a des­chis la Nissa cu un mesagiu care con­stată progresele Sârbiei, a cărei inde­pendență este recunoscută de puteri și se află în bune relațiuni cu statu­rile vecine. Mai departe vorbesce des­pre tratatele comerciale cu Italia, An­glia, Rusia, Elveția și Belgiul. Despre România se întâlnesc două seiii importante: în Bucuresci după „Binele public“ cursează scirea, că Ro­mânia are să se alăture la alianța ger­­mană­ austro-ungurească. Alta în foaia vieneză „Le Danube.“ Iată ce­­ zice această din urmă: „După cum vă spuneam de curând puterile europene sunt încântate de votul constituantei române. Ele au gă­sit ocasiunea de a se retrage. Când cine­va are cu dânsul a tot­puternicia, nu hotăresce lesne a ceda unui ad­versar, a cărui putere principală stă în logică și în drept. România este clar în ajunul de a vede recunoscută independența sa de cătră toate statele mari, nu flic de cătră Europa, dar de cătră lumea în­treagă. America a întins deja o mână prietenească, deschisă realmente și cu generositate. Francia, supuindu-se im­pulsului opiniunei, se grăbesce a-și îndrepta greșala comisă la Berlin de către delegații săi. Acei cari mai par a fi riguroși printr’un curat forma­lism, nu vor întârziia a se lăsa curen­tului, făcând în tot cașul oarecari reserve deșerte, cu scop de a îmblân­­zii remușcări închipuite. „Dar vedeți straniele întoarceri ale lucrurilor omenesci; această mică țeară, pe care încruntații arbitrii ai Europei ’și-a permis de a o hărțui și de a o țină în voia lor, e astă­ fli în stare de a face după placul ei pace sau resbel Orientului: „într’adevăr, acea faimoasă ligă balcanică, pe care vă o prefl­ceam a­­cum șase luni, a cărei formațiune efectivă am fost, în urmă, ântâiul care am semnalat-o și asupra căreia am tras atențiunea Europei, eată-o for­mată.“ „Aliații naturali cari formează liga sunt, afară de cele 3 principale grupe balcanice.. Bulgari, Serbi și Muntene­greni, cele două mari staturi așefiate la nordul și la sudul aglomerațiunei, adecă România și Grecia. Toată lumea va admite, că unite armatele acestei vaste ligi, pot pe picior de răsboiu, să opună 600,000 unui inimic comun. Cine nu recunoașce din acest minut că acela dintre state, care va ave mai multă influență prin întinderea lui, prin cifra populațiunei sale și prin au­toritatea trecutului său militar, va dis­pune în Europa de o putere, de care cea mai mare dintre națiuni va trebui să țină samă. „Nu exagerez, de sigur, afirmând că rolul la care România e chemată în condițiunile indicate mai sus, co­respunde aceluia, pe care Piemontul­­ l-a jucat în a doua jumătate a acestui secol Națiunea pusă de curând sub epitropie de cătră Europa, nu va în­tâmziia dar a fi la rândul ei o putere arbitră, va depinde dela ea, a arunca naționalitățile emancipate asupra ne­putinciosului imperiu al Osmanicilor și de a curma după pofta sa această îngrozitoare cestiune a Orientului, care a dat congresului din Berlin visuri atât de urîte și raționamente încă și mai urîte.“ „Vei vede într’o fii pe aceste or­golioase state occidentale venind în Bucuresci să’și ia ordinele, le vei vede scoborindu-se rugătoare și respunând, printr’o fatală supunere, principatul român de umilințele, pe care ele i le-au impus cu atâta ... ușurință, era să flie, nebunie.“ Rusia a dat de o mare năpaste în Asia. O espedițiune contra Teke- Turcomanilor a fost aproape cu totul nimicită. Rușii se pregătesc a spăla paza aceasta în primăvara vitoare. Dieta Ungariei. In ședința de la 12 Noemvrie con­­tinuânduse desbaterea generală asu­pra proiectului despre Bosnia depu­tatul Herman (din stânga extremă) polemisează cu Raussnern imputân­­du-i că face între Maghiari politică de german mare. Din punct de vedere național (zice că maghiarismul trebue scutit de pericolul de a veni între e­­lementul german și slav și a fi sfă­­râmat ca un grăunte între două metri de moară. Fie­care cruceriu, fie­care picătură de sânge trebue folosită pen­tru consolidarea elementului maghiar. M. Jókai nu-și poate închipui cum această Bosnie amărâtă va su­gruma dualismul, cum va desbrăca pe cele 15—17 milioane suflete de simțul constituțional, cum va nimici ca cele două parlamente, jurământul regelui s.­c. Oratorul se pleacă înaintea fantasiei lui Szilágyi. Absolutismul cu toată forța sa nu a putut împinge Ungaria, care pe atunci era lipsită de orice sant în parlamentul central, pen­tru că toate partidele țerei au sorut să se opună la această stăruință, cu atât mai puțin vor isbuti aseme­nea tendințe astăzii când Ungaria dis­pune de toate armele, prin cari se poate apăra pe sine, începând dela pressa liberă pănă la arma honvefli­­lor (Risete în stânga estremă). D voas­­tră zideți de armele honveflilor? A­­ceste risete caracterisează partida. (A- plaus in dreapta). Dacă Ungaria va fi amenințată cu perire, va dispăru iarăși ori­ce deosebire de partide din­tre Maghiari și honvédul va­sei pen­tru ce poartă arma lângă sine (A- plaus în dreapta). Și D voastră faceți națiunei, carea s’a solut conserva pe timpul absolutismului, un prognostic atât de posomorit astăzli când ea are un ministru, care e legat de această țară cu numele, inima, trecutul, fanii-.

Next