Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)
1879-11-08 / nr. 131
Nr. 131. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 er., 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarchic pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joia Noemvrev. 1879. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane, Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuni Adolf Steiner in Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Revista politică. Sibiiu: în 7 Noemvre Ministrul president Tisza — spune „Egyetértés“ — fiind în Viena are a se înțelege cu guvernul austriac și cu cel comun asupra timpului când au a se convoca delegațiunile. Delegațiunile, după cum se scie se vor întruni în anul acesta la Viena. In conferența parlamentară de Sâmbătă a declarat Taaffe, că guvernul austriac are de gând a convoca delegațiunile îndată după ce va fi terminată desbaterea asupra administrațiunei Bosniei și Brțegovinei și asupra armatei. După calculii guvernului austriac proiectele aceste vor fi resolvite cam pe la sfârșitul lunei acesteia și așa se poate aștepta cu siguranță, că delegațiunile se vor întruni în zilele cele dintâiu ale lunei lui Decemvre. După cum s’a văflut din „Soriile ultime“ ale anului trecut, în casa deputaților Ungariei proiectul despre administrațiunea Bosniei și Brțegovinei este votat și primit în desbatere generală. „Egyetértés“ susține că guvernul unguresc nu voiesce a întră în desbaterea specială a acestui proiect până când senatul imperial nu va fi hotărît asupra detaiurilor acestui proiect, pentru că în obiectul acesta guvernul unguresc voiesce a fi întru toate de acord cu cel austriac. In Viena însă unele și altele dintre fracțiunile parlamentare de acolo voiesce să facă în proiect modificațiuni considerabile. — Partida independentă din dieta Ungariei, în conferența sa, a decis la propunerea lui Madarasza se abțină de la desbaterea specială a proiectului despre cestiunea bosniacă. Ministrul de finanțe contele Szapáry se pare că iarăși voiesce a aduce în dietă proiectele despre amortisarea obligațiunilor urbariale și descaunarea decimei de vin, însă radical modificate. Proiectele sunt deja subaternate Maiestății Sale spre aprobare. După o telegramă de la Budapesta sosită astăzi, casa deputaților, a desbătut și votat și în special proiectul privitoriu la Bosnia. Vineri se începe desbaterea proiectului privitoriu la armată. La Viena în politica internă este afacerea cea mai importantă proiectul de lege privitoriu la armată. Desbaterile în consiliele miniștrilor se învert mai cu samă în jiurul acestui proiect. Guvernul austriac va ave mari greutăți cu proiectul acesta, deoarece la votarea lui se cer două terțialități ale casei deputaților și pentru aceste guvernul mai are lipsă de 51 voturi. Contele Taaffe se vede, că din causa aceasta a găsit cu care a vorbi într’o conferență a căpeteniilor cluburilor senatului imperial pentru proiectul guvernului privitoriu la armată. Din discursul ministrului publicat în „Fremdenblatt“ se vede, că ministrul Taaffe pune deosebit pând pe împregiurarea ca existența armatei se fie asigurată pe ani mai mulți înainte, căci monarhia numai astfel nu va câștiga în viitoriu aliați puternici, pe când cu o armată cu termine scurte nu se va bucura de aliați tari și egali și susținerea păcei în Europa ar fi periclitată. Nu va trece mult și vom vede pe ce feliu de pământ au căutat cuvintele din apelul ministrului cătră capii cluburilor senatului imperial. Ministeriul austriac de altmintrea dovedesce multă încredere în sine și în succesul seu cu proiectul acesta, ceea ce pune în oarecare mirare pe „liberalii“ cari au făcut deja calculațiunea de care amintirăm mai sus. Mai mult decât încrederea aceasta nelinișcesc pe „constituționalii“ din Cislaitania scriise despre completarea definitivă a ministeriului austriac din dreapta senatului imperial și pretensiunile crescânde ale Cehilor pentru o mai multă considerațiune a limbei celtice în oficiu și în școale. Temerea merge așa de departe încât Nemții au început deja a deduce din pretensiunile Cehilor, că aceștia nu vor mai puțin decât desbrăcarea universităței din Praga de caracterul ei nemțesc. țilarele „neliberale“ din Cislauania iau puțină notiță de temerile aceste. Ele publică articole și corespondențe, cari sunt în adevăr potrivite de a pune pe gânduri pe toți, câți cred în infalibilitatea dualismului cum este el astăzi. Intre alte vom aminti aici de un articol, care aduce în combinațiune politica esternă a contelui Andrăssy cu un memorand, al reposatului Radetzky. Articulul după ce laudă pe contele Andrăssy, că și-a resolvat bine problema, adauge, că monarhia a întrat acum într’o fașă nouă. Se tratează acum de câștigarea Slavilor austriaci pentru politica guvernului și de a reforma dualismul într’atâta, încât să nu paraliseze acțiunea monarhiei. Reforma aceasta este probabil,zice articolul, că se va face așa, că delegațiunile se vor transforma într’o delagațiune unitară, în care toate țările își vor trimite representanții săi și în chipul acesta delegațiunile vor deveni un adevărat parlament central al monarhiei întregi. Ziarele berlinese, spune „D. Zig“ au întimpinat cu receală pe clironomul rusesc. Desbătând întrebarea, dacă inștiințele ruseșci de a se apropia de Germania vor ave un succes, fiarele nemțesc corespund negativ. Așa „Magdeburger Zig“ scriind despre visita clironomului Ilice între altele: „încercările familiilor domnitoare din amândoue imperiile de arestaturi prin contactul personal al membrilor lor un raport mai bun, e de a se privi numai de un resultat al tradițiunilor, care se cultivă atât de bucuros la curți. Politicesce însă legătura între aceste două staturi vecine e deslegată și cu anevoie se va mai încopoia. Considerațiuni foarte ponderoase de stat și experiențe positive ne-au adus la alegerea amiciției austriace, a cărei preponderață s’a dovedit mai puternică decât tradițiunile și aplecările curților. Când în Octomvre vice-preșidentul din ministeriul de stat a cerut consimțemântul împăratului la negocierile din Viena, în cercurile curții din Baden-Baden s’a observat o mișcare neobicînuită. S’a observat că împăratul de mai multe file se află într’o neliniște, care nu o putea ascunde și într’o zi împăratul era cu ochii scăldați în lacremi. De bună samă aceasta s’a întâmplat în ziua, în care motivele ponderoase ale bărbatului de stat, care petrecea acolo, ’i-a ștors subscrierea. La curte nici o presimțire măcar nu aveau despre momentuoasele lucruri ce s’au petrecut în apropiarea imediată; numai mai târziu se afla că lacremile împăratului însemnau resignațiunea de la o veche legătură. Scupștina sârbească s-a deschis la Nissa cu un mesagiu care constată progresele Sârbiei, a cărei independență este recunoscută de puteri și se află în bune relațiuni cu staturile vecine. Mai departe vorbesce despre tratatele comerciale cu Italia, Anglia, Rusia, Elveția și Belgiul. Despre România se întâlnesc două seiii importante: în Bucuresci după „Binele public“ cursează scirea, că România are să se alăture la alianța germană austro-ungurească. Alta în foaia vieneză „Le Danube.“ Iată ce zice această din urmă: „După cum vă spuneam de curând puterile europene sunt încântate de votul constituantei române. Ele au găsit ocasiunea de a se retrage. Când cineva are cu dânsul a totputernicia, nu hotăresce lesne a ceda unui adversar, a cărui putere principală stă în logică și în drept. România este clar în ajunul de a vede recunoscută independența sa de cătră toate statele mari, nu flic de cătră Europa, dar de cătră lumea întreagă. America a întins deja o mână prietenească, deschisă realmente și cu generositate. Francia, supuindu-se impulsului opiniunei, se grăbesce a-și îndrepta greșala comisă la Berlin de către delegații săi. Acei cari mai par a fi riguroși printr’un curat formalism, nu vor întârziia a se lăsa curentului, făcând în tot cașul oarecari reserve deșerte, cu scop de a îmblânzii remușcări închipuite. „Dar vedeți straniele întoarceri ale lucrurilor omenesci; această mică țeară, pe care încruntații arbitrii ai Europei ’și-a permis de a o hărțui și de a o țină în voia lor, e astă fli în stare de a face după placul ei pace sau resbel Orientului: „într’adevăr, acea faimoasă ligă balcanică, pe care vă o preflceam acum șase luni, a cărei formațiune efectivă am fost, în urmă, ântâiul care am semnalat-o și asupra căreia am tras atențiunea Europei, eată-o formată.“ „Aliații naturali cari formează liga sunt, afară de cele 3 principale grupe balcanice.. Bulgari, Serbi și Muntenegreni, cele două mari staturi așefiate la nordul și la sudul aglomerațiunei, adecă România și Grecia. Toată lumea va admite, că unite armatele acestei vaste ligi, pot pe picior de răsboiu, să opună 600,000 unui inimic comun. Cine nu recunoașce din acest minut că acela dintre state, care va ave mai multă influență prin întinderea lui, prin cifra populațiunei sale și prin autoritatea trecutului său militar, va dispune în Europa de o putere, de care cea mai mare dintre națiuni va trebui să țină samă. „Nu exagerez, de sigur, afirmând că rolul la care România e chemată în condițiunile indicate mai sus, corespunde aceluia, pe care Piemontul l-a jucat în a doua jumătate a acestui secol Națiunea pusă de curând sub epitropie de cătră Europa, nu va întâmziia dar a fi la rândul ei o putere arbitră, va depinde dela ea, a arunca naționalitățile emancipate asupra neputinciosului imperiu al Osmanicilor și de a curma după pofta sa această îngrozitoare cestiune a Orientului, care a dat congresului din Berlin visuri atât de urîte și raționamente încă și mai urîte.“ „Vei vede într’o fii pe aceste orgolioase state occidentale venind în Bucuresci să’și ia ordinele, le vei vede scoborindu-se rugătoare și respunând, printr’o fatală supunere, principatul român de umilințele, pe care ele i le-au impus cu atâta ... ușurință, era să flie, nebunie.“ Rusia a dat de o mare năpaste în Asia. O espedițiune contra Teke- Turcomanilor a fost aproape cu totul nimicită. Rușii se pregătesc a spăla paza aceasta în primăvara vitoare. Dieta Ungariei. In ședința de la 12 Noemvrie continuânduse desbaterea generală asupra proiectului despre Bosnia deputatul Herman (din stânga extremă) polemisează cu Raussnern imputându-i că face între Maghiari politică de german mare. Din punct de vedere național (zice că maghiarismul trebue scutit de pericolul de a veni între elementul german și slav și a fi sfărâmat ca un grăunte între două metri de moară. Fiecare cruceriu, fiecare picătură de sânge trebue folosită pentru consolidarea elementului maghiar. M. Jókai nu-și poate închipui cum această Bosnie amărâtă va sugruma dualismul, cum va desbrăca pe cele 15—17 milioane suflete de simțul constituțional, cum va nimici ca cele două parlamente, jurământul regelui s.c. Oratorul se pleacă înaintea fantasiei lui Szilágyi. Absolutismul cu toată forța sa nu a putut împinge Ungaria, care pe atunci era lipsită de orice sant în parlamentul central, pentru că toate partidele țerei au sorut să se opună la această stăruință, cu atât mai puțin vor isbuti asemenea tendințe astăzii când Ungaria dispune de toate armele, prin cari se poate apăra pe sine, începând dela pressa liberă pănă la arma honveflilor (Risete în stânga estremă). D voastră zideți de armele honveflilor? Aceste risete caracterisează partida. (A- plaus in dreapta). Dacă Ungaria va fi amenințată cu perire, va dispăru iarăși orice deosebire de partide dintre Maghiari și honvédul vasei pentru ce poartă arma lângă sine (A- plaus în dreapta). Și D voastră faceți națiunei, carea s’a solut conserva pe timpul absolutismului, un prognostic atât de posomorit astăzli când ea are un ministru, care e legat de această țară cu numele, inima, trecutul, fanii-.