Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-09-11 / nr. 107
recercări vice-colonelul Seeman și împreună cu el toți ofițerii au eșit din cabină cu totul. * (Trassarea călei ferate) pe linia Ludoș-Bistrița s’a finit în filele aceste. Lucrările de pământ pe această linie, după cum zice ingineriul superior, dl Herzog, sub împregiurări favorabile se vor pute isprăvi în trei luni și toată linia ar pute fi gata până în toamna anului viitor. * (S’au bătut în M. Oșorhei) acum de curând husarii și locuitorii unguri din strada „Kisutcza“ cu artileriștii, omorând pre unul din acești de pe urmă. * (Poștă prădată). în 4 Septemvre n. s’a prădat poșta în mijlocul Mezoturului, o comună cu 22.000 locuitori numai Unguri. Servitoriul de poștă fu împușcat pe 9 locuri și pandurul, care se petrecea poșta primi și el o pușcătură în mână. Locuitorii acestei comuni, în a căror mijloc s’a prădat poșta, deși a aușlit foarte bine pușcăturile ce urmară des unele după altele, nu s’au mișcat un pas nici ei, dar leu nici poliția spre a da ajutoriu poștei. Pachetele și epistolele risipite poliția debia șase oare după întâmplarea tâlhărească lea adunat de pe stradă. Cel mai mult Mezőtor plătesce pentru personalul polițian din comună 12.000 fl. pe an și totuși se poate întâmpla o astfel de tâlhărie. * („Le pays des Tziganes“ —Țeara Țiganilor). La „Függetlenség“ se scrie din Paris următoarea întâmplare veselă, ce s’a petrecut de curând într’un salon din cele mai distinse ale capitalei franceze. Un neguțător tiner din Budapesta, totodată locontenent de reservă a unui regiment de husari, a fost introdus într-o familie distinsă din Faubourg Saint Germain de cătră un attache a ambasadei noastre. De loc ce atacheul a presentat pe străinul îmbrăcat în uniformă ca pe un Ungur, dispare una din dame, o marchesă, pentru a se întoarce îndată cu o violină strălucită, pe care o prezenta locotenentului cu un zimbet amabil și cu cuvintele: „Mă rog, aveți bunătatea, a ne produce ceva?“ Tânărul, un bun soldat și neguțător, dar un rău musicalit, răspunse perplect: „Dar, esculați, eu... în adevăr nu pot...“ „Cum, domnul meu, DTa ești un Ungur și nu liceți din violină ? Până acuma încă toți Ungurii, cari s’au veșlit la noi, au purtat aceeași uniformă și au șlrs escelent din instrument. DTa ești din „Pays des Tziganes11 a lui Tissot și nu puteți zice din violină ?“ Locotenentele de husari a trebuit să’și dee multă silință, a face pe dama se înțeleagă, că nu fiecare ce poartă nădragi roșii, este violinist, și că nu fiecare Ungur este un Țigan. * (Zăpadă). în 15 Septemvri n, toți munții din giurul Innsbruckului fură acoperiți cu zăpadă. *(Din tipografia archidiecesană). Tocmai au eșit de sub tipariul tipografiei noastre archidiecesane următoarele două cărți: Genesa Evangeliilor. Studiu biblic de Simeon Popescu. Editura tip. archid. Prețul 80 cr. v. a. — Alecdar maghiar-roman pentru scoalele poporale de Nicolau Puthoky. Partea I. Acest Alcedar maghiar-român prin cesiunea consistoriului archidiecesan din 27 Iunie 1880 Nr. 1868, este admis ca manual în scoalele poporale gr. or. române din Archidiecesa Transilvaniei. Prețul 20 cr. v. a. — Se pot procura din tipografia archidiecesană. Poșta din urmă. Comandantul flotei europene avea se provoace Duscignul a capitula în 21 sau 22 Septemvre n. — România (lice „N. W. Tgbl.“ s’a înțeles cu Serbia asupra unei precederi solidare în cestiunea dunăreană. TELEGRAFUL ROMAN. Jtursa <ie Viena si Pesta din 21 Septemvre1880 Viena Pesta Renta de aur............................ 107.70 I107.95 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung. . 81.70 81.50 11 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung. . 98 25 79.— Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient. ung. . 86. 85.50 împrumutul drumurilor de fer ung. 122.50 122.75 Obligațiuni ung. de rescumperarea pământului........................ 94.50 94.50 Obligațiuni ung. cu clausulă de sortire..................................... 93.75 93.75 Obligațiuni urbariale temeșiane . 93.25 93.75 Obligațiuni urb. temeș, cu elausură de sortire....................... 92.75 93— Obligațiuni urbariale transilvane. 93.50 96.50 Obligațiuni urbariale croato-slavonice..................................... 93.50•Obligațiuni ung. de rescumpararea Secimei de vin .... 93.— 93.— Datorie de stat austriacă în hârtie 71.50 71.50 Datorie de stat în argint . . . 72.65 72.75 Renta de aur austriacă .... 87.35 87.50 Sorți de stat dela 1860 . . 131.25 131.— Acțiuni de bancă austro-ung. . 821.— 820.— Acțiuni de credit austr. . . . 282.75 282.75 Acțiuni de bancă de credit ung. 250.25 252— Sorți unguresci cu premii . . . 109.— 108.50 Sorți de regulare a Tisei . . . 107.80 107.50 Argint.......................................----.Gaflbin...................................... 5.66 5.65 Napoleon..................................... 9.45 9.45 100 maree nemțesci................... 58.25 58.20 London (pe polița de trei luni) . 118.20 118.15 Economic. Brașov, 17 Septemvre n. Proiiectolură Grâu fl 7.8. Grâu și căreț fl. 5.70. Seară fl. 4.90-5.10; Orz fl 3.60—3.80; Ores fl. 2.15-2.20; Cucuruz fl. 4.80; Mălaiu fl 5 .; Mazere fl. 6.70; Linte fl 8.90; Fasole fl. 49.0;Semânță de in fl. 11.80 Semență de cânepă fl. —5.— Cartofi fl. 1. prochile: carne de vită 48 cr. carne de porc 52 carne carne de vițel — cr. de berbece 30 cr.; Seu de bovine proaspăt fl. 35; (pro 100 chile); topit 48 fl. Făgăraș, 17 Septemvre n. Pro. hectolitră Grâu fl 7.—7.50; grâu secăreț fl. 550—6; secară fl. 4.50—4.80; orȘ-----— ores fl. 1.80—2; cucuruz fl. 4.80—5 mălaiu fl. Sămânță de cânepă fl. —10; mazere fl.-----; linte fl. -----; fasole fl. 3.50—4; cartofi (vechi) cu fl. 1.20..—2.—; (noi) per litră--------cr. pro 100 chile: Slănină fl. 70—80; seu brut fl. —40;— seu de luminării 1. 56—; unsoare fl. ■ 80—; cânepă fl. —30—; sămânță de in fl. --------; săpun fl. 30.—34; fân fl. —— spirt pro grad cr. pro chile: carne de vită 40—42 cr. carne de vițel —36—cr.; carne de porc 44—cr carne de berbece 28 cr.; oane — de — cr. Sighișoara, 16 Septemvre n. Prohectolitră grâu fl. —7.20;.— grâu scăreț fl. 4.60—5.30; scară fl. 4.20—4.70 ovSs fl. 2—2.20; cucuruz fl. 4.30 ; cartofi fl. 150; per chilogr: seu brut 30 cr. carne de vită 44 cr. ostură bovină 70 cr. unsoare de porc 80 cr. prometru cubic, lemne vertoase fl. 1.50. (Târgul Sibiiului) de toamnă îndeobște este cel mai cercetat și vioiu. De astădată însa cu părere de reu trebue să raportăm, că s’a arătat foarte slab, după cum anunțasem numai pe scurt în unul din numerii trecuți ai „Tel. Rom.“ Insilele dintâiu ale târgului de vite se arătau semne, că are să fie era frumos, bine cercetat, pentru că timpul Dacă vândătorii s’au înșelat, fiind cumpărători foarte puțini și și aceștia foarte retrași. Causa principală este lipsa de bani. Târgul de vite pe lângă toate aceste tot se poate numi mijlociu, pentru că vitele, cari s’au putut vinde, s’au plătit așa, încât vânătorii n’au avut pagube, baici colo și prețuri mai bunișoare. Așa de exemplu s’au vândut părechea de boi buni cu fl. 200—350 (numai o singură păreche din ținutul Mediașului s’a vândut escepționalmente cu fl. 680). Vacile s’au vândut per cap cu fl. 80—100; caii de ham cu fl. 100—120 părechea; per cap cu fl. 60—90 buni și frumoși. Apoi cai de soia nobil nu s’au venit ín târg. Oile au trecut mai bine și cu prețuri scumpe, așa cu fl. 12—16 pârechea. Porci n’au fost. Ce se atinge de târgul principal (așa numită liua târgului) toate articlele, deși mai de dimineață se pară a ară trecere, cătră amenții au avut căutare slăbuță, de tot slabă cătră și după amenții. Causa principală se înțelege și aci a fost lipsa de bani de o parte, care de altă parte și ploaia, carea de pe la ameadi a început și a ținut toată liua și a împrăștiat și pe puținii cumpărători, între cari trebue să accentuăm, că cea mai mare parte au fost iarăși numai Români. Ducăndu-se și aceștia care încât râu a rămas târgul pustiu. Trebue să mărturisim pe faptele adevărului, care nime din vânzătorii din târgul Sibiiului, cu atât mai puțin vânzătorii născuți Sibieni, nu le va pută nega cu conșciință curată, că fără de concursul Românilor, ca cumpărători și vânzători, Sibienii nu pot face negoațe sau apoi de tot miserabile. Așa a fost și de astădată. De exemplu s’a căutat și acum foarte tare cerealele, cu deosebire grâul curat, săcara și ovăsul, dară de unde să le poată cumpăra și lua, dacă majoritatea populației. Românii, cari se ocupă mai numai cu producerea acestor article, n’au adus din ele la târg. Puținele cereale cari au fost representate și au trecut scumpe ca focul, au fost aduse mai numai de conlocuitorii Sași. Românii au adus însă multe poame, și numaidecât s’a și văzut diferința prețurilor. Ele au fost foarte eftine, și Sibienii au făcut bune negoațe. Așa de exemplu au cumpărat o hlitră de pere cu 50—60 cr. de prune cu 40—60 cr . struguri destul de 10 cr. și merele cu 30—35 cr. 20 litre. Și de aici se vede, că unde pune Românul umărul se umblă la toți bine. Budapesta, 18 Sept. n. In raportul nostru trecut, având în vedere nesce semne, cari promiteau un timp viitor frumos și liniștit, ne-am dat părerea, că într’adevăr vom ava nescenne calde și frumoase. Insă cu părere de rău trebue să raportăm acum publicului nostru cetitor, că deși unele zile din săptămâna trecută au fost frumoase și calde, partea cea mai mare a săptămânei fu supusă unei suferințe de timp urît, apoi ploios și în sfârșit rece. Temperatura cu deosebire de pe la mijlocul săptămânei începu a scăda și scăzând mereu pe la sfârșitul săptămânei a întrat și o receală, care mai cu samă seara și dimineața este de tot simțitoare. Cu mai mare părere de rău trebue să mărturisim însă, că timpul nici pe viitor nu se va schimba curând spre mai bine și această împregiurare deprimează pre bieții economi mai mult, pentru că cucuruzele și strugurii, cât apoi și cartofii, cari se află încă toate pe câmp și chiar pe acuma au mai mare lipsă de căldură și timp frumos, sufer grozav de tare prin ploile și receala, ce domnesc acuma. Pre lângă toate împregiurările aceste nefavorabile și triste, este însă de mirat, că prețurile fructelor nu numai nu s’au scumpit, dară ele au mai scâzut încă cu 10—15 cr. per masa metrică. Apoi cualitativ și cuantitativ toate articlele, cu deosebire cerealele au fost representate în piață foarte bine. Așa notăm în special: Grâul la 80,000 m. m. s’a vândut cu fl. 10.80—10.90; săcara 5000 m. m. cu fl. 9.10—9.40; orzul cu fl. 6—6.40; cucuruzul la 12,000 m. m. cu fl. 7.50—7.75; ovă sul 5000 m. m. cu fl. 5.97—6; făina a trecut cam slab de astădată. Mai bine ca aceasta însă s’au vândut păstăi oasele și adecă: fasolea cu fl. 9.50—11; mazărea și lintea cu fl. 10—13; mălaiul cu fl. 5.50—6; sămânța de cânepă cu fl. 8.—8.70; sămânța de in cu fl. 13—14 (toate per 100 chilograme) ; rânițe cu fl. 2—3.65 per chilogr. Porcii de astădată au trecut foarte iute și bine. In târg au fost preste 70 mii, între cari din Ungaria de jos 5380, din România 1050 și din Ardeal preste 200 capete. Unsoarea de porc a trecut cu fl. 70—73; slănina cu fl. 67—77 ; săul cu fl. 49—50; spirtul en gros cu fl. 32; en detail cu fl. 34 per 10.000 litre percentuale. Perle de bou au trecut cu fl. 112— 115; de vacă cu fl. 108—112; de vițel 210—220; de oaie, cu fl. 132—145; de miel, cu fl. 95—105; de capră, cu prețuri foarte eftine (toate per 102 dărabe), apoi perle de cal cu fl. 8—10.50 părechea. Estras din foaia oficială „Budapesti Közlöny.“ Licitațiuni: în 8 Oct. și 9 Noemvre imob. lui Wilhelm Walther în Reghen (judec, cerc.); în 16 Oct. și 17 Nov. imob. lui Ioan Mija în Albac (trib. Brașov); în 14 Oct. și 15 Noemv. imob. lui Grigoriu Papp în Sebeș (judec. cerc.); în 15 Oct. și 15 Noemv. imob. lui Iosif Penteki și soției sale în Deva (trib.) ; în 11 Oct. și 11 Nov. imob. lui Nicolau Oncea în Brașov (trib.); în 30 Sept. imob. Ilenei Cosma în Gioaj (judec. cerc. Orâștie); în 29 Sept. și 30 Oct. imob. lui David Weiss în Rodna; în 28 Sept. și 28 Noemv. imob. lui Constantin Negruți în Sorophăz (judec. cerc. Reghen); în 28 Sept. imob. lui Friederic Goldner în Făgăraș (judec. cerc.); în 12 Oct. și 12 Noemv. imob. lui Pavel Kun în Sânmiclăuș (judec. cerc. Székelyhid) ; în 12 Oct. și 12 Noemv. imob. văduvei după Antoniu Iako și soți în Lisneu (jud. cerc. Sângiorz). Nr. 1971—3 CONCURS. Pentru ocuparea postului învățătoresc la școala poporală gr. or. din Zam ppresbiteratul Iliei mureșene, se escrie concurs cu terminus pană la 30 Septemvre 1880 st. v. Emolumentele sânt: I. Salariul anual 110 fl. v. a. 427 II. 80 de măsuri de bucate în boambe adecă 65 de cucuruz, și 15 de grâu. III. 8 stângini de lemne, și cuarțir liber în edificiul școalei. Doritorii de a ocupa acest post au a-și înainta concursele lor instruite în sensul prescriselor statutului organic și al disposițiunilor sinodale din 1873 și a regulamentului congresual din 1878, la subscrisul pănă la terminul sus arătat. Concurenții se aibă cunoscință și despre limba maghiară și să fie cântăreți buni. Gurasada 7 Septemvre 1880, în conțelegere cu comitetul parohial Alecsiu Olariu m. p., adm. protopresbiter. CONCURS. La școala greco-orientală română din comuna Poiana sărată (Sesmező) comitatul Treiscaunelor (Háromszék) se deschide concurs pentru ocuparea următoarelor posturi învățătoresci: pe lângă emolumentele mai jos indicate. 1. Postul pe docinte în classa primă cu salariu anual de 100 fl v. a. și lemne. 2. Postul de docent în classa 2 cu salariu anual de 200 fl val. aust. locuință liberă în edificiul școlar și lemne pentru foc. Doritorii de a concura la aceste posturi au de a înainta suplicele lor însoțite cu atestat de cualificațiune la oficiul parochial gr. or. român din comuna sus numită până la 23 Septemvre a. c. st. v. observând, că acei concurenți, cari vor pute documenta facultatea lor pentru propunerea limbei maghiare, vor fi preferiți. Poiana sărată în 7/19 Sept. 1880. loan Balo m. p., Nr. 209. 1—3 CONCURS. Stațiunea de învățătoriu din comuna noastră Căpâlna devenind vacantă se escrie pentru întregirea ei concurs cu termin pănă la 30 Septemvre 1880 st. v. Salariul învețătoriului e 120 fl. cortel și lemn9 pentru foc. Doritorii de a îmbrăca această stațiune au să-și substearnă cererile provoZate cu documentele ordonate de „statutul organic“ și regulamentul congresual din anul 1878 inspecțiunei școlare districtuale gr. oriet. în Sebeș pănă la aretalul termin. Căpâlna, 29 August 1880. Comitetul parohhial în conțelegere cu ppresbiterul ca inspector școlar. Nr. 208. 1—3 CONCURS. Pentru întregirea vacantei parohhii de classa a III, din comuna Căpâlna, protopresbiteratul Sebeșului, se escrie pe blasa înaltului ordin consistorial din 18 Martie 1880. Nr. 1097 B. de a doua oară concurs cu termin pănă la 11 Octomvre a. c. st. v. Emolumentele parochiei sunt : 1. Dela 115 familii câte o ferdelă cucuruz în grăunțe, câte o veadră (ferie) de must măsurate cu măsurile vechi și câte o zi de lucru. 2. Lemne din pădurea comunei pentru ars în casă. 3. Venitul stelar regulat, aceste calculate laolaltă dau suma aproape de 400 fl. u. a. Cei ce doresc a se aplica în această parohie sunt avisați a-și înainta suplicele lor înzestrate cu documentele prescrise de statutul organic și regulamentul congresual din 1878. oficiului protopresbiterul gr. or. în Sebeș, pănă la presentatul termin. Căpâlna, în 29 August 1880. Comitetul parochial în conțelegere cu protopresbiterii.