Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-09-27 / nr. 114

Nr. 114 Sibiiu, Sâmbătă 27 Septemvre 1880. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 er., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarc­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 8 Pentru Străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articalii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Prenumerațiune nouă „Telegraful român“, care apare de trei ori pe săptă­mână, deschidem pe anul 1880 (al 4-lea cvartal) cu prețul cel mai mo­derat, ce se poate vede în fruntea foiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire prin asignațiuni poștale (Posta utalvány — Post-Anweisung.) Nu­mele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime să fie scrise bine, ca se sc poată ceti. Se atrage atențiunea îa­ domni abonați, al căror abonament se sfârșesce cu ultima Septemvre 1880 a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fie espeditura silită a sista, sau a întârzia cu espectarea foiei *). Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei fâșii de adresă dela abonamentul ultim. Sibiiu, 26 Septemvre. In Cislaitania a grasiat în­­ zilele din urmă epidemia confiscărei de ț­­are. Un fenomen foarte instructiv, din care se poate cunoașce, pănă la câte gra­­duri suie și coboară astăzi, dincolo de Laita, temperatura constituționalismu­lui sau a libertăților constituționale. Elementul german din Cislaitania se pare că-și tema esistența, în le­gătură nemijlocită cu Germania și supe­rior în cultură față cu celelalte elemente, cu care vine în contact, se teme, că el are mai ântâiu să se stingă, îndată ce vor fi toate elementele egale în drepturi. Bine face, reu face elementul ger­man, silit este sau nu, să proceadă astfel cu, sau că este o politică, prin carea va să introducă pentru mai târziu o eră germanisătoare en masse, sunt întrebări greu de resolvat astăzi, când Germania este „aliata“ „intimă“ a Aus­­tro-Ungariei. Destul că Nemții îngroziți, serios sau prefăcut, au provocat așa nu­mite Partheitaguri, unde acei cari­­ fie despre sine că sunt „constituționali“ se inti­lnesc, vorbesc și aplaudează și în urmă votează resoluțiuni. Sunt nevinovate aceste resoluțiuni, dar cu toate aceste guvernul a con­fiscat publicarea unei programe de par­­thetiag. Parthetiagurile, pe lângă aceea, că sunt nevinovate, nu sunt decât întru­niri, și nu se țm pentru ce, întrunirile fiind permise de lege, li se confiscă programele. Nu ne plac redomontadele „con­stituționalilor” din Cislaitania, pen­­tru că îmblătesc prea mult teorii goale și lungi și fac ispravă puțină. Păcat vechiu al Nemților din Cislaitania. Dar de altă parte guvernul de acolo este afară din lege, când crede, că opiniunea publică are a se mani­festa numai în parlament. Și cum că guvernul crede astfel nu se vede din organele sale. Dacă ar adopta Maghiarii noștri astfeliu de teorie, atunci opiniunea publică în Ungaria nu ar pute fi alta, decât cea representată în dietă, prin urmare, numai cea maghiară, căci majoritatea dietei e maghiară, pe când majoritatea locuitorilor e nema­ghiară. Consecvența ar fi mai departe, că poporul, care ar ave nenorocirea din vre-o causă sau alta se nu fie repre­­sentat în dietă, ar pute fi proscris, și sutele de indivizi din dietă ar dispune absolut de milioanele din țeară. Aceasta ar fi o teorie periculoasă. O clică oare­care, prin meșteșugiri ar pute se se așe­le pe eternitate la gu­vern și vocea ei ar trebui să fie infa­­libilă, dacă n’ar ave nimenea dreptul să se manifesteze de­cât numai cum i place parlamentului adecă majorității acestuia. Cine disparvă în Englitera par­lamentele? în multe cazuri presa pe­riodică, broșurile și meetingurile. Mai ales când aceste se manifestează cu totul în altă direcțiune, de cum este aceea, pe care s’a pus parlamentul. Lucru este foarte firesc. Când o ma­joritate dintr’un parlament sau parla­mentul, nu mai este espresiunea ideilor poporului, a încetat de a fi o presen­­tanța poporului și ori­ce parlament are să fie numai representanță a popo­rului. țliarele unguresci desaproabă pro­­cederea guvernului cislatian. Noi se ni o notăm bine aceasta, ca se nu o uităm, la Revista politică, Sibiiu, în 26 Septemvre. Deputații dietei ung., în cea mai mare parte s’au dus a­casă, însă — Și ce „P. N.“ — cu toate aceste, pe­riodul cel scurt al ședințelor n’a trecut în zadar. campaniei Deputații s’au înțeles asupra parlamentare. Oamenii s’au întrebat, dacă Sennyey va eși d­in reservă și va lua parte activă la lu­crările dietei ? întrebarea aceasta o au respins amicii baronului afirmân­­du-o. Tot­odată au adaus, că el e de­parte de ambițiunile personale și nu voiesce se treacă de conducătorul. Mai multe foi vestiau, că oposi­­țiunea moderată maghiară are să se risipe. „Magyarország” declară, că eve­nimentele cele mai de aproape au să dovedească, că oposițiunea nu se va risipi. Un corespondent al foaiei pro­vinciale „Szegedi Napló” face co­mitelui Andrássy onoarea de a-l scoate la iveală cu o întrevorbire. Trecem preste observările comitelui cu privire la actualul ministru au­­stro-ung, de esterne și ne mărginim numai la ceea ce privește afacerile interne ale Ungariei. După părerile comitelui, Tisza va ave în parlamen­tul viitor cu o majoritate cu mult mai mare ca cea de astăzi. Cornițele An­drássy este de credință, că o fusi­­une nouă de elemente mode­rate este inevitabilă. Causa la aceasta va fi sporirea stângei extreme. Urmările fusiunei vor fi foarte salu­tare (Pentru cine?). O partidă mode­rată va fi mai acomodată pentru esecu­­tarea reformelor, de care pănă acum s’au sfiit oamenii a se apropia, precum: căsătoria civilă; seculariza­­rea bunurilor eclesiastice („Pester Lloyd“ nu crede, că Andrássy a putut vorbi astfel cu); denumi­rea funcționarilor comita­te­n si etc. Corupțiunea cea mare o atribuie cerințele raporturilor dintre partide: în urma tuturor confiscărilor de­­ l­are de dincolo de Leita, pentru că au publicat programa unui Partheitag, co­muna Vienei a luat, după confiscări, o resoluțiune, prin care fără de nici o șovăitură se alătură la partida nem­­țească-austriacă - constituțională. De­­monstrațiunea aceasta va da ansă la multă vorbă și scrisoare. Ea va arăta cât de mult ține Viena la elementul german; mai departe vise, după cum stau lucrurile dincolo de Laita, și după cum e situațiunea monarh­iei, nu va ave mare efect. Ministeriul n’avea lipsă de confiscări, precum Nemții n’au lipsă de a se teme, că vor fi înghițiți de popoarele din giurul lor. Puterile s’au săturat de dem­on­­strațiunea navală la Dub­igno. S’a ho­­tărit să se mute în Arh­ipelag, se ocupe o insulă, și de acolo se silească pe Poartă a împlini ce i a impus congresul din Berlin. Este anevoie, a proroci, dacă resultatul va fi mai roditoriu stând flotele înaintea unei insule din Arh­ipelag. Firesce, dacă ar fi cum­­ lice „P. LI.” de Mercuri seara, timpul demonstrația mior ® ar fi termi­nat și ar fi sosit cel al acțiunei contra Turciei. Cu alte cuvinte am ave să ne așteptăm la începerea actu­lui ultim al dramei orientale. Principele Bulgariei a sosit Mercuri la B­e­r­l­i­n. în port a fost primit de principele Serbiei, de mi­niștri și de mulțime multă de popor. Primirea a fost simpatică. Sorii din London spun, că res­­boiul între Rusia și China este ine­vitabil. Proces verbal substernat în ședințele adunărei generale a XIX a asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, ce s’a ținut, conform hotărîrei adunărei generale din Sighișoara de la 4 August 1879 la p. al XIV de la pro­cesul verbal, în orașul Turda la 7, 8 și 9 Aug. 1880. (1 Urmare). Ședința a II dela 8 August. XIV. Ședința a II. se deschide la oarele 91/2 a. m. și secretarul ad hoc Dr. Alessi dă cetire procesului verbal susceput în ședința I, după unele ob­servări și modificări. act XIV. Procesul verbal al șe­dinței I. se primesce și se declară de verificat. XV. Președintele impărteșesce cum că au mai sosit 4 telegrame de feli­citare și anume: a) dela Ladislau Vaida din Cluj, b) dela Barbolovici în nu­mele despărțământului XI. c) dela Dr. Drăgescu din Constanța (Dobrogea) și d) dela mai mulți Români aflători la băile dela Sângeorgiul Năsăudului. A­­ceste se adud sub L/. M/. N/. și O/. ad XV. Se iau cu bucurie spre sciință. XVI. Se pune la ordinea­­ lilei ra­portul comisiunei pentru propuneri. Referentul comisiunei N. F. Negruțiu referează propunerile bibliotecariului asociațiunei făcute în raportul seu de sub Nr. 177/1880, și anume se pro­pune, ca adunarea generală să ho­­tărească: a) Cataloagele bibliotecei se se publice în organele Asociațiunei; b) Opurile și­­ liarele mance, defectuoase să se scoată cu totul afară și se se vândă ca maculatură; c) Duplicatele care nu se cuprind în numerul intro­dus în catalogul Asociațiunei de 1393 oipuri în 2365 volume, se se dee pe la alte bibloteci în schimb pentru alte cărți. La punctul a) Dr. Barcian pro­pune, ca cataloagele să se publice se­parat și nu în organele Asociațiunei. V. Roman propune a se adauge la p. a) ca să se tipărească și în organele Aso­ciațiunei și în catalog special. Dr. Brandușian propune ca adaus la p. c) că înainte de a se vinde sau da în schimb duplicatele și opurile necomplete se se publice toate aceste în organele Asociațiunei, act XVI Propunerile comisiunei pentru prop. se primesc cu adausurile făcute de V. Roman și Dr. Brandușian. XVII. Referentul comisiunei pen­tru prop, referează asupra propuneri­lor secțiunei șciințelor naturale cu­prinse în memoriul aceleia înaintat sub Nr. 184/1880 și anume: a) cum că s’a censurat prin sec­țiune opul intrat la concurs „Higiena poporală“ și cum că nu s’a aflat satis­făcător pentru a’l pute premia; b) asemenea s’a censurat manu­scriptul unui op „agronomic“ și nu s’a aflat corespunzătorii­ pentru a se pută premia. Secțiunea șciințelor naturale propune, ca premiile, ce s’au fost escris pentru aceste oipuri să se escrie din nou, care cu compunerea condițiunilor de concurs să se concreadă respectiva secțiune. Comisiunea pentru propuneri recomandă primirea acestor propuneri. c) Secțiunea șciințelor naturale a consurat un op a lui Florian cav. de Porcius intitulat „Flora fanerogama“ din fostul district al Năsăudului, și­ s-a aflat de un mare preț literar cu atâta mai vârtos, că are și nomenclatura ro­mânească, de aceea recomandă tipări­rea acestui op în organul asociațiunei, și ca nomenclatura românească să fie mai corectă, aceasta o recomandă a se tipări cu ortografia cu semne. Dom­­­nului Porcius se propune a se vota pentru aceasta eminentă lucrare o re­­munerațiune de 20# =110 fl. Comi­siunea pentru prop, recomandă a se primi această propunere a secțiunei însă cu modificarea, ca folosirea orto­grafiei la nomenclatura românească să se lase în buna chibzuire a autorului și a redactorului organului asocia­țiunei. d) Secțiunea a hotărît înființarea unui museu istoric natural în reșe­dința comitetului asociațiunei, înce­putul s’a și făcut prin o colecțiune frumoasă de plante determinate și pro­­ve­nite și cu nomenclatura românească, donate de Dr. A. C. Alessi, apoi pro­pune, ca adunarea generală să hotărască a se adresa un călduros apel cătră toți

Next