Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-11-08 / nr. 132
Nr. 182 ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 10. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 0., 6 luni 4 0., 3 luni 2 0 Pentru străinătate pe an 12 0., 6 luni 6 0., 3 luni 3 0. Sibiiu, Sâmbătă 8 Noemvre 1880 Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori6 cr. réndul cu litere garmond — u timbru de 30 cr. pentru fecare publicare. Sibiiu. 7 Noemvre. Din Budapesta și Praga se aud de multe ori plângeri asupra germanisărei. Maghiarii, cari au puterea potică în teritoriul coroanei unguresci, se tem, că Germanii sau Nemții nu se-i nimicească. Cehii se sbuciumă de frica Germanilor sau Nemților, cari îi încungiură de toate părțile, cu toate că au clerul înalt din țeara lor, pe proprietarii cei mari și o desvoltată cultură și industrie pe partea lor. Dar în monarhia aceasta cu diverse naționalități se plâng și Germanii sau Nemții din Austria, cari prin parte singuri caută a-și îngrădi viitoriul. Se plâng mai vârtos cei din Boemia și Ungaria, că existența lor națională le este amenințată de slavismul Cehilor și altor popoare slavice și în Ungaria de maghiarism. De acesta ne temem și noi Românii dintre Tisa și Carpați. Temerile înse nu se opresc aci. Rutenii din Galiția răsăriteană se îngrozesc de polonisarea lor. Temeri și car’ temeri în toate părțile. Așa ne înfățișază presa din monarhia austro-ungară situațiunea. Intre atâtea temeri, cari se încrucișează în multe cozuri pe unul și același teritoriu, fi vor toate întemeiate ? și dacă toate nu sânt, ceea ce nici nu este cu putință, care vor fi cele adevărate ? înainte de toate Germanii sau Nemții din monarhie au mai puțin drept de a se plânge, că sunt amenințați a se desnaționalisa. Ei au toate condițiunile unei asigurate esistențe. Ei sunt numeroși destul de a nu pute fi copleșiți de elementele celelalte. Dar pe lângă toate aceste ei dispun de elementele culturei într’o măsură, încât precumpănesc în privința aceasta pe toate elementele celelalte și ca prisos și preste acesteau a spatele lor o împărăție germană, a cărei vot este foarte ponderos în sfatul Europei. Nemții chiar și unde sânt în enclave, astăzi unde mijloacele de comunicațiune sânt atât de feliurite, sânt atât de ocrotiți de vistieria cea mare a culturei lor, care a devenit una dintre culturile generale europene, încât de pericul nu poate fi nici vorbă. Dovadă cată și în cazul cu suprimarea teatrului nemțesc în Ungaria. Diversitatea influenței, de care dispune acest element, atât între marginile monarhiei, cât și afară de marginile aceste,a deschis în grabă iarăși teatrele închise. Nemții se vor bucura de scena lor de aci încolo, precum s’au bucurat și mai nainte. Dacă indivizi singurateci se desfac de trupul național și trec în elemente străine, în monarhia noastră aceasta nu se întâmplă numai în urma prevalenței și a păsărei, ci adeseori din motive personale. Aceasta însă este o împregiurare, care nu se poate împedeca niciodată absolut acolo, unde elemente deosebite vin în contact așa de aproape, precum se întâmplă în Austro-Ungaria. Cu totul altfel nu este posițiunea d. e. a Cehilor. Afară de împregiurarea, că în însăși țeara lor sânt încungiurați de elementul nemțesc, posițiunea lor geografică, aproape în inima elementului german, face ca să fie foarte espuși. Când vreodată s’ar realisa visul lui Schönerer et Compagnie, și torentul german despre nord și vest ’și-ar împreuna undele cu cele dela mencilă ’și, din Austria: nici clerul, nici aristocrația, nici inteligența și industria lor nu ar mai fi în stare, ca să’i scutească de soartea Slavilor deja înghițiți de elementul german în Germania răsăriteană de astăzi. Atunci însă și maghiarismul Ungariei, care ar veni în nemijlocita vecinătate, ar fi expus periculului de a se perde. Periculul aici, deși pentru timpuri mai depărtate, este cu atât mai mare, cu cât maghiarismul, afară de clerul înnalt, aristocrația și puterea politică,ce o are astăzi o mână, este încă lipsit în mare parte de celelalte elemente ale culturei și pe lângă aceasta este un element heterogen de toate celelalte și totodată și puțin la număr. Mai vine apoi o altă împregiurare de a se lua în considerațiune, împregiurarea, că elementul german se întinde dela marginile austriace până în inima Ungariei, la Budapesta. Slavii ceilalți, va se Zică, afară de Cehi, și am pute adauge și de Sloveni, nu-i vedem amenințați. Certele lor interne, bunăoară între Poloni și Ruteni, nu sânt de a se lua în considerațiune. Fragmentele slavice din Ungaria sânt toate legate prin vecinătatea lor cu elemente așijderea slavice și sânt în stare, dacă vor voi, să resiste desnaționalisărei, de care se ved amenințate, încât ne privesce pe noi Românii, măcar că ne lipsesc unele din elementele de resistență, posițiunea geografică și numărul cel compact la marginea răsăriteană a monarhiei ne sânt destul de favorabile. Depărtați de noianul german, de care sântem scutiți prin elementul maghiar și apărați cu ziduri naturale de partea cea mai amenințătoare a slavismului, avem condițiuni de a pute trăi și în viitoriu. Fără de a ave lipsă de gravitațiunea, ce nu o schiază în urechi presa maghiară mai la toate ocasiunile, dacă vom înțelege spiritul timpului actual, prin cultivarea literaturei și îmbrățișarea industriei în toți romii, putem să ne asigurăm naționalitatea și în împregiurările puțin favorabile în care ne aflăm. Situațiunea ce e drept ne este îngreunată și împreunată cu consumare de puteri însotite, insă, când nu ne remâne altceva mai favorabil, trebuie să o luăm pe aceasta ca cea dintâia în combinațiunile noastre. Amenințările din partea maghiarismului sânt neplăcute, pentru că ne împedecă mult în desvoltarea noastră, nu sânt însă absolut periculoase, deoarece, afară de puterea politică, care, în asemenea împregiutrări, nu străbate decât cel mult la suprafață, îi lipsesce celelalte arme moderne pentru cucerire. Bară în privința numerului și a posițiunei geografice noi sântem în avantagiu. Noi e mai mult ne poate strica desbinarea dinlăuntru decât asuprirea din afară. Firesce că și noi, și toate elementele celelalte din monarhia austro-ungară, ar fi bine să nu avem temeri ca cele de mai sus. Ar fi bine, când și cugetul cuceririlor de elemente, ar fi șters din lec siconul politic al fiecărei naționalități din monarhie. Cucerirea, ori în ce mod se face, este o rămășiță din timpurile, când dreptul era representat de putere. Cu toate că astăzi puterea brută este înlocuită prin altă putere, tot putere este, care lipsest spre cel slab de dreptul esistenței sale. Lipsirea cuiva de dreptul esistenței sale este însă o nedreptate. Nedreptatea scoasă din monarhie și toate naționalitățile ar fi asigurate inexistența lor. Monarhia austro-ungară, așa cum s’a desvoltat în decursul timpurilor, ni s’ar păre, că are altă misiune. Ea ni s’ar păre, că are misiunea de a promova civilisațiunea, acel bun comun, care ca un soare are să încălzească deopotrivă toate elementele, spre a promova după proporțiunea lor deopotrivă desvoltarea lor, tocma cum promovează căldura soarelui firesc diversele plante pe agrii unui câmp și diversele flori în una și aceeași grădină. Monarhia austro-ungară condusă de astfeliu de princip, ar fi stavila rivalizărilor acelor puteri mari europene, cari insuiesc la întinderi cum erau ale popoarelor cuceritoare din anticitate și din evul de mijloc. Bărbații de stat, cari au astăzi destinele monarhiei în mânile lor, ar trebui să zidească pe temelia aceasta, și cearta, care consumă în zadar puterile tuturor, s’ar transforma într’o lucrare armonică a tuturor naționalităților dela Bodenbach până la Predeal și dela Vistula până la Marea adriatică și în Alpii Tirolului. Atunci Germanul, Cehul, Maghiarul, Românul, Polonul, Ruteanul, Șerbul ș. a. m. departe, nu ar ave să se teamă reciproc unul de altul și monarcia austro-ungară s’ar străcura prin seculii viitori mai tare și mai înflorită decum s’a străcurat mica Elveție și promite a se mai strecura. Monarcia austro-ungară, reconstruită pe temelia aceasta, n’ar fi nici germană, nici slavă, nici maghiară. Ea ar fi a tuturor naționalităților care locuesc în sinul ei Ea ar fi în multe cozuri paladiul păcei europene. Revista politică. Sibiiu în 7 Noemvre. Incidentul din Cluj a încetat de a mai agita opiniunea Clujenilor în măsura, în care o agita în cele patru zile dintâiu. Se mai vorbesce numai despre starea bolnavului Bartha, de deputațiunile la Budapesta și de urmările procesului născut din incident. Dară se scrie în presa germană austriacă despre acest incident și se scrie făcând imputări Maghiarilor pentru purtarea cea puțin nobilă cu armata comună austro-ungurească. Terminu, cari i a folosit Ugron în discursurile sale, în articulii și notițele din „Ellenzék“, cari i-a primit mulțimea aplaudând etc. etc. a provocat resimțeminte neplăcute la toate popoarele Austro - Ungariei și în prima linie la Nemții austriaci. Guvernul lui Tisza, în capul cărui are se se spargă și afacerea aceasta, va trebui se se trudească mult pentru că se fie drept și față cu opiniunea cea mare publică din monarhia întreagă și totodată cu opiniunea maghiară, care are să tragă mult în cumpănă, mai ales acum, când se apropie alegerile. Baronul Sennyey a adus viață în desbaterea bugetului Ungariei. El a desvelit abisul financiar în toată groaza lui, dară nu spune, cu ce se se astupe abisul. începem astăzi cu publicarea discursului lui Sennyey. „P. LJ.“ într’o corespondență dela Viena afirmă, că guvernul austriac este acum gata, mai mult ca ori și când altă dată, a scoate flamura neagră-galbenă a imperiului, a calma pasiunile naționalităților, silindule, a se subordina toate ideei unei Austrie. Din causa aceasta guvernul va stărui și de aci încolo, a fi cu considerațiune cătră toate gravaminele popoarelor. Interesant este a sei, că cele de mai sus se scriu cu privire la parteitagul austriac, care l’au ținut Dumineca trecută Germanii austriaci în Viena. piarele din Germania sânt cu mult mai simpatice parteitagului decât coresp. vienez al Ziarului „P. LJ.“ Privitoriu la cesiunea dunăreană cetim în „Alegătoriul“ următoarele : Putem afirma în modul cel mai positiv, țlice „landéapendance roumaine,“ că Francia nu va da Austriei presidența comisiunei nieste dacă e creată această comisiune și mai puțin încă votul preponderant. Proiectul va fi probabil acesta . Comisiunea mniestă va cuprinde 5 delegați : al Rusiei, al Austro-Ungariei, al României, al Bulgariei și al Serbiei. Comisiunea va fi presidiată, ca și comisiunea europeană a Dunării și preșidentul nu va ave vot preponderant. Hotâririle vor fi luate cu majoritatea voturilor, 3 contră 2. Albanezii resist încă puterilor și desvoaltă mereu ideea unei Albanie guvernate în numele sultanului de un Albanez. Iată cetim în privința aceasta în „D. Zig„ : Notabili români din Thesalia încă au ținut o adunare la Mezovo, în care cunoscutul emisar, Apostolul Mărgărit, a promis în numele Sultanului arme, muniție și bani. S’a hotărit a face cauză comună cu Albanezii și șefii acestora au fost imediat încunoșciințați despre cele petrecute. Din dieta Ungariei, în ședința dela 17 eur. continuându-se desbaterea bugetară a luat cuvântul și baronul Sennyey.. Oratorul constată la începutul discursului seu, că după erorile câte s’au comis în trecut, nu numai de guvern, ci și de alții, astăzi nu se mai află nici un guvern, nici o partidă, nici un particular, care sa fie în stare a restabili îndată sau într-un viitor apropiat echilibrul bugetului. O amo--