Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-09-16 / nr. 108

430 TELEGRAFUL ROMAN.­ I ’i-au și succes pe deplina mulțămire a vene­raților oaspeți. C. Bodea m. p., ____________ adm. ppresb. zura în numele poporului gr. cr.­eară de posesorul dl Simo Lajos în numele pose­sorilor din loc, de unde apoi Escelența Sa împreună cu suita între sunetele clopotelor și treascurilor au tras la numitul domn po­­sessor și ablegat dietale în cuartir. în aceea seară sau ținut vecernea cea mare cu litie împreunânduse la acestea și utrenia sub pontificarea Escelenței Sale. A doua zi demineața la 9 oare s’au început actul sânțirei și sau continuat cu S. Liturghie săvârșite toate prin Escelența Sa, asistat de prea onorații domni din suită, de p­opul Samuil Cupșa de administratorii poesei Ioan Șovrea și Constantin Bodea și de alți cinci preoți din tract. După sânțirea apei Escelența Sa au ținut cătră poporul adunat o învățătură foarte frumoasă despre iubirea creștinească. La 2 oare după mend­ă­ții Escelența Sa și suita a luat parte la prând­ul dat de comuna bisericească în onoa­rea înalților oaspeți la casele paroh­ului la care au mai participat domnii posesori din loc mai mulți inteligenți români din Dej și toți preoții și înteliginții români presenți. Sub decurgerea prânzului sau purtat mai multe toaste și anume din partea Escelen­­ției Sale pentru Majestatea Sa Imperatul și regele, pentru guvernul majestății sale și pentru toți binefăcătorii și ajutătorii biseri­­cei din loc, apoi din partea dlui posesor Simon Lajos și a mai multor domni pen­tru Escelența Sa și suita. La 6 oare d. mead­ă-ț­i Escelența Sa, și suita au părăsit comuna Poiana-Blend­ei trăgând peste noapte în Dej la „Hotelul Europa,“ iar a doua $i la 4 oare d. m. după ce preste­ni au vi­­sitat biserica, școala și casa parochială gr. or. din loc, a plecat cu trenul unde au fost petrecut de mai mulți inteligenți din Dej. La actul sânțirei au asistat un public foarte număros de toate clasele și de dife­rite religiuni și naționalități așa încât bise­rica cea nouă, deși destul de spațioasă, abia au putut cuprinde­a 1/8 din public și dacă venirea Escelenției Sale la sânțirea bisericei era mai de timpuriu anunțată, s'ar fi pre­sentat un public de două ori așa de numă- 100. Actul sau prei bisericei au avut eseut deosebit îmbucurătoriu nu numai asupra po­porului de rând, care de când senii noi, nu au avut ocasiune se fi asistat la un act ca acesta săvârșit de Arhhiereu, ci și asupra tuturor, c­ari au avut ocasiune de a asista la asemenea acte. Acest act săvârșit cu mare pompă și cu ceremoniile obicinuite, va remâ­­nea mult timp imprimat în inimele creștinilor noștri și pot asigura pre­ori și cine că po­porul nostru de rând despre nimica nu va povesti mai mult în sălile cele lungi din iarna viitoare, ca despre actul sânțirei bi­sericei din Poiana-Blend­ei. Ce privește edificiul bisericesc nou zidit din material solid, acela luând în pri­vire starea materială a poporului de acolo și mijloacele materiale de care au dispus e corespund­ătoriu și, și Escelența Sa și-au esprimat mulțămirea cu el. Să înțelege, că pre poporul nostru de acolo l’a costat edifi­ciul bisericescu până l’au văzut gata multe spese, strapații etc., dar dacă nu venea la mijloc și alți factori ajutători astăzi n’ar fi gata, între factorii ajutători din comună cari au oierit în seama bisericei au escelat dl posesor și deputat dietal Simon Lajos pentru că prin întrevenirea dsale s’au do­bândit 500 fl. v. a., de la înaltul ministru, dlui au dăruit lemnele cele mai multe ne­cesari la biserică, prea stimabila dșoară și fica dsale au procurat și pregătit o învâli­­toare foarte frumoasă și prețioasă pre­sânta masă și alte două învălitoare pe două mă­suțe dinaintea iconostasului, ba ajutorarea dlui posesor față cu comuna bisericească s’a estins pănă în d­iua sânțirei, oferind casele sale cele frumos mobilisate de cuarțir pentru Escelența sa și suita și dând prânz și cină în ziua premergătoare sânțirei pentru Esce­lența sa la care au fost invitați și preoții presenți. Comuna bisericească nu ar fi fost în stare a încuartira pre Escelența sa și suita într’un mod așa coresponzătoriu și ai prevedea cu cele necesari. Sus lăudatul domn a primit asupra sa aceasta datorință onorifică a comunei bisericesci și s’au silit a face Escelenței sale și suitei plăcută pe­trecere în casele dniei sale, ceea ce cred că Congresul dela cetatea Poenari din județul Argeș din România. Deputatul țăranilor din Gorjiu, dl Dincă Schileru, în unire cu dnul Const. Dobrescu, redactorul ziarului „Țăranul“ ce apare în comuna Mușe­­tești jud. Argeș, printr’un apel publi­cat în „Țăranul“ și reprodus de „Ro­­mânulu“ dela 29 August, convocase la cetatea Poenari un congres de ță­rani pentru ziua de 29 August. Fiind invitat de inițiatorii acestui congres, am plecat în ziua de 28 cu mai mulți Vlăsceni pentru cetatea Poenari; — în Pitești m’am întâlnit cu mulți țărani din Gorjiu, Mehedinți și Vâlcea și împreună cu aceștia la oara 4 în dimineața zilei de 29 August am plecat din Pitești cătră Poenari. La curtea de Argeș ne-am întâlnit cu Musceleni și Argeșeni și împreună cu toții am continuat dru­mul către locul destinat, pe drum numărul nostru se înmulțea din ce în ce și când am ajuns la Poenari, pe la oara 1 după prâmj, ne făcusem destul de mulți ca această adunare să poată ave însemnătatea sa. Sosiți aci, țăranii din județele Gorjiu, Mehedinți, Muscel, Argeș, Vlașca și Vâlcea a fost salutați de bună-venire de dl Mucenic Dinescu, țăran cu dare de mână din comuna Corbeni, care a avut bunăvoință a da ospitalitate la toți țăranii cari au luat parte la congres. Vederea unor locuri atât de în­cântătoare și aflarea mea în mijlocul unei adunări așa de românească, mă emoționase mai mult decât ori­când și mulțămit până în suflet întrai la oara 2­­­„ după prânz­ în școala co­munei Corbeni unde era hotărît a se ține congresul, aci găsit pe dl Nae­­imancea, deputatul col. III de Argeș, pe dl Dinca Schiler, deputatul col. IV de Gorjiu și alții. După ce mă presentai la acești dnii și făcut cunoscință cu cea mai mare parte din membrii congresului, pe la oara trei congresul se deschise sub președința dlui Dinca Schiler asi­stat de dnii I. Nicolescu din Gorjiu și V. Popescu din Argeș ca secretari. Dl Schiler după ce mulțămesce adunării mai ântâiu de distinsa onoare ce îi a făcut alegăndul de președinte, apoi prin câte­va vorbe bine simțite deschide adunare, pe care o entusias­­mează prin vorbele sale patriotice, prin inima și sentimentele sale ade­vărat românesci. După ce a vorbit dl Schiler adu­narea, în unanimitate, a rugat pe dl Dimancea ca se vorbească și se for­muleze propunerile ce trebue să se discute de adunare; Dl Dimancea însă mulțumind adunărei de încrederea ce are în persoana sa, arată că nu va vorbi decât după ce va vorbi mai mulți dintre membrii congresului, ca din cuvintele Dior să se convingă de dorința și scopul acestei întruniri. Dl Const. Dobrescu, redactorul farului „Țăranul“ și unul dintre ini­țiatorii acestui congres, vorbesce des­pre scopul întrunirei și arată că punc­tele ce trebuesc discutate sunt: 1. Starea comunelor rurale și îmbunătățirea soartei țăranilor. 2. Școala poporului rural și îm­bunătățirea sa. 3. Mijloacele prin care autorită­țile administrative s’ar pute face ca să fie mai simțitoare pentru trebuin­țele țăranului. După D. Dobrescu vorbesce dl Vasilie Popescu din Argeș, desvoltând părerea sa asupra tuturor îmbunătă­țirilor propuse. D. I. Boldescu, redactorul Ziaru­lui „Plugarul Român“ din Giurgiu, întră în fondul cestiunilor propuse și arată pe larg starea cea apăsată a locuitorilor de la câmp; — vorbesce asupra școalelor sătesci și arată sta­rea cea miseră în care se află preoții altarelor din comunele rurale și ter­mină arătând, că mijlocul cel mai practic prin care s’ar pute­a duce o mai repede îndreptare este luminarea poporului mai ântâiu de toate și acea­sta atârnă de răspândirea scoalelor elementare și personalul didactic din comunele rurale. Dl Dincă Schiler din adâncul m­imei sale începe a vorbi adunărei despre tot ce interesează pe țăran, aratâ cum aceștia a fost lăsați în ne­păsarea cea mai culpabilă de toate guvernele, și cum legile protectoare și de folos lor nu s’a aplicat nici­odată. Intrând în fondul cestiunilor pro­puse, dl Schiler, după ce arată ve­derea sa asupra tuturor cestiunilor, termină rugând pe adunare ca pe lângă propunerile formulate de dl Dobrescu să se primească de adunare și aceea ce are a propune și D-sa și pe care o crede foarte salutare și echi­tabilă tot de­odată pentru țărani; această propunere este ca, adunarea să decidă ca pe viitor toate colegiu­­rile țăranilor, pe care legea îl nu­­mesce col. IV, se aleagă ca represen­­tanți atât la Cameră cât și în consi­­liurile județene, numai țărani. Dl I. Nicolescu, țăran din Gorjiu și membru în consiliul județian, spri­jine cu tărie propunerea dlui Schiler și arată că dior a aplicat aceasta în Gorjiu de la 1876 și în județul Dior de când țăranii au representanții lor, merge mult mai bine ca în alte județe. Dl I. Popescu, țeran din Gorgiu, membru în comitetul permanent, arată foloasele ce ar trage țăranii când cu toții de la­olaltă și ar decide ca să aleagă atât la cameră cât și în consi­­liurile județene și comitetele perma­nente, representați țărani. După ce arată, nedreptățile ce se făceau în Gor­jiu țăranilor mai nainte de a veni cilar în consiliul general și comitetul permanent, termină rugând pe adu­nare se primească în unanimitate pro­punerea dlui Schiler, pentru că numai astfel s’ar pute realisa dorința ce se simte de toți pentru îmbunătățirea stării țăranului român. Dl Prunescu din comuna Strănaia jud. Mehedinți, susține propunerea­­ de mai sus și vorbesce asupra tutu­­­­ror cestiunilor propuse. Terminând dl Prunescu, adunarea roagă într-un mod stăruitor pe dl Di­mancea ca se vorbească dla. Dl. Dimancea satisfăcând do­rința întregei adunări, ia loc la tri­bună în aplauzile tuturor și arată mulțămirea ce simte că după o luptă de 25 de ani se vede în mijlocul unei imposante adunări țărănesci, pe care o vede discutând cu cea mai mare moderațiune și cu cel mai mare tact parlamentar, cestiuni de cea mai mare importanță pentru țeară, fiind-că ță­­ranii formând marea majoritate a ța­rei, interesele lor trebue să preocupe pe ori­ce adeverat român in această țeară. Arată după aceasta toate îm­bunătățirile ce partidul liberal a fă­cut pentru opincă. Asupra propune­rilor formulate de adunare, d. Diman­cea fără de a combate vre-una <jhce, toate acestea sânt prevăzute de le­gile țărei și dacă ele n’au fost apli­cate în realitate, vina este numai a țăranilor cari în toate părțile au ră­mas nepăsători la drepturile lor­ — indiferența lor către adevăratele tre­buințe a făcut culpabila nepăsare a tuturor; însă acum când țăranii prin adunări și prin jurnale cer îmbunătă­țirile la care au tot dreptul, crede că nu se va găsi un singur bărbat de stat și mai ales din aceia cari fac parte din marele partid național, ca să se opue dreptelor cereri ale țăranilor. Ca representant în parlamentul țării va comunica­­ colegilor săi toate dorințele exprimate în acest mare con­gres al țăranilor. Terminând d. Dimancea, vorbeșce din nou d. Schiler și susținând din nou propunerea sa roagă pe toți, ca du­­cându-se în județele­­ lor, se propage fără sfială și la lumina zilei decisiu­­nile ce congresul va lua la această în­trunire, fiind­că ele sânt prevăzute de constituțiune, folositoare țărei, și nu aduc prejudiciu nimănui. Să meargă cu hotărîre toți delegații sătenilor la alegeri și să nu primească sfaturile arendașilor și mai ales al zapciilor, fi­ind-că toți aceștia nu au dreptul să se amestece în alegeri. Să imiteze pe gorjeni și administrația nu va mai ave curagiul ca se impue voința sa în alegeri țăranilor și cu acesta să arătăm că 7*80­0 unui mare bărbat de stat în Cameră la adresa col. IV, sânt neadevărate, și că col. IV este tot așa de independent ca toate cele­lalte colegiuri ale țărei și poate chiar mai independent, închizându-se discuțiunea, s’a adre­sat un prescript verbal în care s’a tre­­­­cut toate decisiunile votate în unani­mitate de congres. Acest proces verbal în întregul seu ’1 vom publica în numărul viitor. Termin această dare de samă prin a arăta că ceia ce am văzut la acea­stă întrunire, este mai mult de­cât ar fi putut cine­va aștepta. Am vă­zut țărani discutând despre trebile țărei cu cel mai mare tact și soiință. Trebue să fie născut cineva în Gorjiu sau în Muscel, în Argeș sau în ori­ce județ de Munte ca să fie așa de de­ștept, plin de inimă și sentimente ade­vărate românesci. — Uitasem ceva, aproape de fi­nitul ședinței am primit din partea comitetului țăranilor din Teleorman următoarea telegramă: „Forțați nu putem veni, comuni­­­cați tuturor fraților întruniți.“ Argeș salutările noastre. „Comitetul Țăranilor de Teleorman.“ Nu stiu însă cine va fi forțat pe teleormăneni ca se nu poată lua parte la întrunirea țăranilor din Argeș, noi îi rugăm ca să ne spue clar cine i-a forțat ca se nu poată veni la Argeș, ca ast­fel să se cunoască de toți, că țăranii dela câmp au vrășmași tari și cu putere în țeară cari se opun des­­voltărei și deșteptărei lor, — ear dacă se va fi făcut aceasta de cătră administrația județului (cu toate că noi nici nu bănuim aceasta), atunci cu atât mai rău. Congresul țăranilor de la Poenari, s’a terminat printr’un banchet dat în onoarea acestei adunări de D. Mu­cenic Dinescu și la care au luat parte toți țăranii din toate județile repre­­sentate la congres. Masa era destul de bogată, oas­peții erau toți veseli și animați de cele mai frumoase sentimente. S-au ridicat mai multe toasturi în sănătatea M. S. L- Regelui și Reginei, și în sănătatea tuturor amicilor țăranilor. Pe la oara 9% banchetul s’a terminat. Era să uit nici muzica nu ne-a lipsit. — am avut musica națională, băuturi de prin satele vecine, țăranii cântau cu cava­­lere și alții cu flaute. Hora și toate celelalte jocuri naționale au ținut pănă la oara 1 noaptea. Cu numărul viitor voi arăta ce am văzut în Pitești. „Plugarul român.“ Varietăți. * (Petrecerea perech­ei prin­ciare de coroană în Transil­­vania.) Din o corespondență datată dela Ibănesci (10/22 Septem­vre) aflăm că bandemiul care a întâmpinat pe AA. L­. între Reghin și Gurghiu au fost — ceea ce din alte ziare nu s’a putut vede — compus din 50 de Români din

Next