Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-09-16 / nr. 108
430 TELEGRAFUL ROMAN. I ’i-au și succes pe deplina mulțămire a veneraților oaspeți. C. Bodea m. p., ____________ adm. ppresb. zura în numele poporului gr. cr.eară de posesorul dl Simo Lajos în numele posesorilor din loc, de unde apoi Escelența Sa împreună cu suita între sunetele clopotelor și treascurilor au tras la numitul domn posessor și ablegat dietale în cuartir. în aceea seară sau ținut vecernea cea mare cu litie împreunânduse la acestea și utrenia sub pontificarea Escelenței Sale. A doua zi demineața la 9 oare s’au început actul sânțirei și sau continuat cu S. Liturghie săvârșite toate prin Escelența Sa, asistat de prea onorații domni din suită, de popul Samuil Cupșa de administratorii poesei Ioan Șovrea și Constantin Bodea și de alți cinci preoți din tract. După sânțirea apei Escelența Sa au ținut cătră poporul adunat o învățătură foarte frumoasă despre iubirea creștinească. La 2 oare după mendății Escelența Sa și suita a luat parte la prândul dat de comuna bisericească în onoarea înalților oaspeți la casele parohului la care au mai participat domnii posesori din loc mai mulți inteligenți români din Dej și toți preoții și înteliginții români presenți. Sub decurgerea prânzului sau purtat mai multe toaste și anume din partea Escelenției Sale pentru Majestatea Sa Imperatul și regele, pentru guvernul majestății sale și pentru toți binefăcătorii și ajutătorii bisericei din loc, apoi din partea dlui posesor Simon Lajos și a mai multor domni pentru Escelența Sa și suita. La 6 oare d. meadă-ți Escelența Sa, și suita au părăsit comuna Poiana-Blendei trăgând peste noapte în Dej la „Hotelul Europa,“ iar a doua $i la 4 oare d. m. după ce presteni au visitat biserica, școala și casa parochială gr. or. din loc, a plecat cu trenul unde au fost petrecut de mai mulți inteligenți din Dej. La actul sânțirei au asistat un public foarte număros de toate clasele și de diferite religiuni și naționalități așa încât biserica cea nouă, deși destul de spațioasă, abia au putut cuprindea 1/8 din public și dacă venirea Escelenției Sale la sânțirea bisericei era mai de timpuriu anunțată, s'ar fi presentat un public de două ori așa de numă- 100. Actul sau prei bisericei au avut eseut deosebit îmbucurătoriu nu numai asupra poporului de rând, care de când senii noi, nu au avut ocasiune se fi asistat la un act ca acesta săvârșit de Arhhiereu, ci și asupra tuturor, cari au avut ocasiune de a asista la asemenea acte. Acest act săvârșit cu mare pompă și cu ceremoniile obicinuite, va remânea mult timp imprimat în inimele creștinilor noștri și pot asigura preori și cine că poporul nostru de rând despre nimica nu va povesti mai mult în sălile cele lungi din iarna viitoare, ca despre actul sânțirei bisericei din Poiana-Blendei. Ce privește edificiul bisericesc nou zidit din material solid, acela luând în privire starea materială a poporului de acolo și mijloacele materiale de care au dispus e corespundătoriu și, și Escelența Sa și-au esprimat mulțămirea cu el. Să înțelege, că pre poporul nostru de acolo l’a costat edificiul bisericescu până l’au văzut gata multe spese, strapații etc., dar dacă nu venea la mijloc și alți factori ajutători astăzi n’ar fi gata, între factorii ajutători din comună cari au oierit în seama bisericei au escelat dl posesor și deputat dietal Simon Lajos pentru că prin întrevenirea dsale s’au dobândit 500 fl. v. a., de la înaltul ministru, dlui au dăruit lemnele cele mai multe necesari la biserică, prea stimabila dșoară și fica dsale au procurat și pregătit o învâlitoare foarte frumoasă și prețioasă presânta masă și alte două învălitoare pe două măsuțe dinaintea iconostasului, ba ajutorarea dlui posesor față cu comuna bisericească s’a estins pănă în diua sânțirei, oferind casele sale cele frumos mobilisate de cuarțir pentru Escelența sa și suita și dând prânz și cină în ziua premergătoare sânțirei pentru Escelența sa la care au fost invitați și preoții presenți. Comuna bisericească nu ar fi fost în stare a încuartira pre Escelența sa și suita într’un mod așa coresponzătoriu și ai prevedea cu cele necesari. Sus lăudatul domn a primit asupra sa aceasta datorință onorifică a comunei bisericesci și s’au silit a face Escelenței sale și suitei plăcută petrecere în casele dniei sale, ceea ce cred că Congresul dela cetatea Poenari din județul Argeș din România. Deputatul țăranilor din Gorjiu, dl Dincă Schileru, în unire cu dnul Const. Dobrescu, redactorul ziarului „Țăranul“ ce apare în comuna Mușetești jud. Argeș, printr’un apel publicat în „Țăranul“ și reprodus de „Românulu“ dela 29 August, convocase la cetatea Poenari un congres de țărani pentru ziua de 29 August. Fiind invitat de inițiatorii acestui congres, am plecat în ziua de 28 cu mai mulți Vlăsceni pentru cetatea Poenari; — în Pitești m’am întâlnit cu mulți țărani din Gorjiu, Mehedinți și Vâlcea și împreună cu aceștia la oara 4 în dimineața zilei de 29 August am plecat din Pitești cătră Poenari. La curtea de Argeș ne-am întâlnit cu Musceleni și Argeșeni și împreună cu toții am continuat drumul către locul destinat, pe drum numărul nostru se înmulțea din ce în ce și când am ajuns la Poenari, pe la oara 1 după prâmj, ne făcusem destul de mulți ca această adunare să poată ave însemnătatea sa. Sosiți aci, țăranii din județele Gorjiu, Mehedinți, Muscel, Argeș, Vlașca și Vâlcea a fost salutați de bună-venire de dl Mucenic Dinescu, țăran cu dare de mână din comuna Corbeni, care a avut bunăvoință a da ospitalitate la toți țăranii cari au luat parte la congres. Vederea unor locuri atât de încântătoare și aflarea mea în mijlocul unei adunări așa de românească, mă emoționase mai mult decât oricând și mulțămit până în suflet întrai la oara 2„ după prânz în școala comunei Corbeni unde era hotărît a se ține congresul, aci găsit pe dl Naeimancea, deputatul col. III de Argeș, pe dl Dinca Schiler, deputatul col. IV de Gorjiu și alții. După ce mă presentai la acești dnii și făcut cunoscință cu cea mai mare parte din membrii congresului, pe la oara trei congresul se deschise sub președința dlui Dinca Schiler asistat de dnii I. Nicolescu din Gorjiu și V. Popescu din Argeș ca secretari. Dl Schiler după ce mulțămesce adunării mai ântâiu de distinsa onoare ce îi a făcut alegăndul de președinte, apoi prin câteva vorbe bine simțite deschide adunare, pe care o entusiasmează prin vorbele sale patriotice, prin inima și sentimentele sale adevărat românesci. După ce a vorbit dl Schiler adunarea, în unanimitate, a rugat pe dl Dimancea ca se vorbească și se formuleze propunerile ce trebue să se discute de adunare; Dl Dimancea însă mulțumind adunărei de încrederea ce are în persoana sa, arată că nu va vorbi decât după ce va vorbi mai mulți dintre membrii congresului, ca din cuvintele Dior să se convingă de dorința și scopul acestei întruniri. Dl Const. Dobrescu, redactorul farului „Țăranul“ și unul dintre inițiatorii acestui congres, vorbesce despre scopul întrunirei și arată că punctele ce trebuesc discutate sunt: 1. Starea comunelor rurale și îmbunătățirea soartei țăranilor. 2. Școala poporului rural și îmbunătățirea sa. 3. Mijloacele prin care autoritățile administrative s’ar pute face ca să fie mai simțitoare pentru trebuințele țăranului. După D. Dobrescu vorbesce dl Vasilie Popescu din Argeș, desvoltând părerea sa asupra tuturor îmbunătățirilor propuse. D. I. Boldescu, redactorul Ziarului „Plugarul Român“ din Giurgiu, întră în fondul cestiunilor propuse și arată pe larg starea cea apăsată a locuitorilor de la câmp; — vorbesce asupra școalelor sătesci și arată starea cea miseră în care se află preoții altarelor din comunele rurale și termină arătând, că mijlocul cel mai practic prin care s’ar putea duce o mai repede îndreptare este luminarea poporului mai ântâiu de toate și aceasta atârnă de răspândirea scoalelor elementare și personalul didactic din comunele rurale. Dl Dincă Schiler din adâncul mimei sale începe a vorbi adunărei despre tot ce interesează pe țăran, aratâ cum aceștia a fost lăsați în nepăsarea cea mai culpabilă de toate guvernele, și cum legile protectoare și de folos lor nu s’a aplicat niciodată. Intrând în fondul cestiunilor propuse, dl Schiler, după ce arată vederea sa asupra tuturor cestiunilor, termină rugând pe adunare ca pe lângă propunerile formulate de dl Dobrescu să se primească de adunare și aceea ce are a propune și D-sa și pe care o crede foarte salutare și echitabilă tot deodată pentru țărani; această propunere este ca, adunarea să decidă ca pe viitor toate colegiurile țăranilor, pe care legea îl numesce col. IV, se aleagă ca representanți atât la Cameră cât și în consiliurile județene, numai țărani. Dl I. Nicolescu, țăran din Gorjiu și membru în consiliul județian, sprijine cu tărie propunerea dlui Schiler și arată că dior a aplicat aceasta în Gorjiu de la 1876 și în județul Dior de când țăranii au representanții lor, merge mult mai bine ca în alte județe. Dl I. Popescu, țeran din Gorgiu, membru în comitetul permanent, arată foloasele ce ar trage țăranii când cu toții de laolaltă și ar decide ca să aleagă atât la cameră cât și în consiliurile județene și comitetele permanente, representați țărani. După ce arată, nedreptățile ce se făceau în Gorjiu țăranilor mai nainte de a veni cilar în consiliul general și comitetul permanent, termină rugând pe adunare se primească în unanimitate propunerea dlui Schiler, pentru că numai astfel s’ar pute realisa dorința ce se simte de toți pentru îmbunătățirea stării țăranului român. Dl Prunescu din comuna Strănaia jud. Mehedinți, susține propunerea de mai sus și vorbesce asupra tuturor cestiunilor propuse. Terminând dl Prunescu, adunarea roagă într-un mod stăruitor pe dl Dimancea ca se vorbească dla. Dl. Dimancea satisfăcând dorința întregei adunări, ia loc la tribună în aplauzile tuturor și arată mulțămirea ce simte că după o luptă de 25 de ani se vede în mijlocul unei imposante adunări țărănesci, pe care o vede discutând cu cea mai mare moderațiune și cu cel mai mare tact parlamentar, cestiuni de cea mai mare importanță pentru țeară, fiind-că țăranii formând marea majoritate a țarei, interesele lor trebue să preocupe pe orice adeverat român in această țeară. Arată după aceasta toate îmbunătățirile ce partidul liberal a făcut pentru opincă. Asupra propunerilor formulate de adunare, d. Dimancea fără de a combate vre-una <jhce, toate acestea sânt prevăzute de legile țărei și dacă ele n’au fost aplicate în realitate, vina este numai a țăranilor cari în toate părțile au rămas nepăsători la drepturile lor — indiferența lor către adevăratele trebuințe a făcut culpabila nepăsare a tuturor; însă acum când țăranii prin adunări și prin jurnale cer îmbunătățirile la care au tot dreptul, crede că nu se va găsi un singur bărbat de stat și mai ales din aceia cari fac parte din marele partid național, ca să se opue dreptelor cereri ale țăranilor. Ca representant în parlamentul țării va comunica colegilor săi toate dorințele exprimate în acest mare congres al țăranilor. Terminând d. Dimancea, vorbeșce din nou d. Schiler și susținând din nou propunerea sa roagă pe toți, ca ducându-se în județele lor, se propage fără sfială și la lumina zilei decisiunile ce congresul va lua la această întrunire, fiindcă ele sânt prevăzute de constituțiune, folositoare țărei, și nu aduc prejudiciu nimănui. Să meargă cu hotărîre toți delegații sătenilor la alegeri și să nu primească sfaturile arendașilor și mai ales al zapciilor, fiind-că toți aceștia nu au dreptul să se amestece în alegeri. Să imiteze pe gorjeni și administrația nu va mai ave curagiul ca se impue voința sa în alegeri țăranilor și cu acesta să arătăm că 7*800 unui mare bărbat de stat în Cameră la adresa col. IV, sânt neadevărate, și că col. IV este tot așa de independent ca toate celelalte colegiuri ale țărei și poate chiar mai independent, închizându-se discuțiunea, s’a adresat un prescript verbal în care s’a trecut toate decisiunile votate în unanimitate de congres. Acest proces verbal în întregul seu ’1 vom publica în numărul viitor. Termin această dare de samă prin a arăta că ceia ce am văzut la această întrunire, este mai mult decât ar fi putut cineva aștepta. Am văzut țărani discutând despre trebile țărei cu cel mai mare tact și soiință. Trebue să fie născut cineva în Gorjiu sau în Muscel, în Argeș sau în orice județ de Munte ca să fie așa de deștept, plin de inimă și sentimente adevărate românesci. — Uitasem ceva, aproape de finitul ședinței am primit din partea comitetului țăranilor din Teleorman următoarea telegramă: „Forțați nu putem veni, comunicați tuturor fraților întruniți.“ Argeș salutările noastre. „Comitetul Țăranilor de Teleorman.“ Nu stiu însă cine va fi forțat pe teleormăneni ca se nu poată lua parte la întrunirea țăranilor din Argeș, noi îi rugăm ca să ne spue clar cine i-a forțat ca se nu poată veni la Argeș, ca astfel să se cunoască de toți, că țăranii dela câmp au vrășmași tari și cu putere în țeară cari se opun desvoltărei și deșteptărei lor, — ear dacă se va fi făcut aceasta de cătră administrația județului (cu toate că noi nici nu bănuim aceasta), atunci cu atât mai rău. Congresul țăranilor de la Poenari, s’a terminat printr’un banchet dat în onoarea acestei adunări de D. Mucenic Dinescu și la care au luat parte toți țăranii din toate județile representate la congres. Masa era destul de bogată, oaspeții erau toți veseli și animați de cele mai frumoase sentimente. S-au ridicat mai multe toasturi în sănătatea M. S. L- Regelui și Reginei, și în sănătatea tuturor amicilor țăranilor. Pe la oara 9% banchetul s’a terminat. Era să uit nici muzica nu ne-a lipsit. — am avut musica națională, băuturi de prin satele vecine, țăranii cântau cu cavalere și alții cu flaute. Hora și toate celelalte jocuri naționale au ținut pănă la oara 1 noaptea. Cu numărul viitor voi arăta ce am văzut în Pitești. „Plugarul român.“ Varietăți. * (Petrecerea perechei princiare de coroană în Transilvania.) Din o corespondență datată dela Ibănesci (10/22 Septemvre) aflăm că bandemiul care a întâmpinat pe AA. L. între Reghin și Gurghiu au fost — ceea ce din alte ziare nu s’a putut vede — compus din 50 de Români din