Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-10-09 / nr. 118
470 TELEGRAFUL ROMAN a putut chiar și în zilele din urmă pe lângă toate miseriele constituționale să facă un progres așa de gigantic de la sine și în sine in viață socială, o astfel de națiune nu mai poate fi stîrpită, decum va nu o va aduce aceasta cu sine neglijențele provenite din vina ei și decum va va ști să se acomodeze corect după impregiurările date de soarte. Cugete cum vor cugeta aceia cărora le place să numească națiunea maghiară, afară și în țeară, barbară. „Cugete ce vor vrea toți aceia cari aci în lăuntru sunt inimicii săminției noastre și a cărora chemare e a convețui cu noi. Dacă se gândesc ei la aceasta, în momentele de cuminție limpede, vor ajunge poate la altă opiniune și decisiune. „Ei vor vedea, că nesmintit vor trebui se convețuiască cu noi, că forța împregiurărilor din trecut și present este foarte mare și că națiunea, care joacă rolul principal în țeară, nu poate fi alta decât cea maghiară, pentru că de ar fi alta n’ar avea nici o națiune dela aceasta nici un câștig, anarhia n’ar înceta și monarhia s’ar stinge. „Maghiarul nu joacă dlară numai o rolă de a se susținea pe sine, ci o rolă destinată lui de provedință, dacă năzuește să-și susție influența și puterea și tot odată îngrijesce pentru o îmulțire numerică. „Dacă însă ne uităm, domnii mei, cum s’au format de pe ruinele imperiului roman națiuni și limbi nouă, atunci trebue să se admită, că desvoltarea ce trebue s- o ajungă Maghiarul, chiar când vrea se ajungă mai mare, va fi cu mult mai grea. „Francezul, Italianul, Spaniolul s’a născut din mai multe națiuni și limbi cari parte au fost înrudite, parte s’au înrudit prin traiul laolaltă de sute de ani. Sămânța maghiară, cu deosebire limba maghiară și-a conservat de mii de ani în acest ocean strein și nuare aproape nevătămate proprietățile sale. Organismul, caracterul ei este deosebit de caracterul oricărei alte limbi europene. Maghiarul dacă, dacă vrea să se desvoalte, cum se va și întâmpla, va lucra în acest spirit și sub aceste forme ca și păn’ acum, sau nu va lucra de loc întocmai ca planta, care se pune în pământ, și cresce sau în cutare formă și culoare, să învălesce cu cutare frunte și capătă cutare miros întocmai cum i-ofer aceasta elementele seminței ei, sau nu cresce de loc. „Aceasta este în sine și pentru sine o cestiune foarte frumoasă, poate fi o mângăiere pentru generațiunea viețuitoare acum, însă problema se îngreunează grozav, că e umbra lui Homer și -l trece cu totul cu vederea punându-l față cu cântecul dulce al Lebedei din Avon. Și cu toate acestea, Vergil trebue să fie respectat și prea respectat nu numai între înguștii păreți ai școalei, ci mai vârtos în complexul cel mare istoric al culturei: învățăcel a lui Homer în toată forma, Vergil ajunsese pe măiestrul său pe deplin în efectul, ce s’a produs asupra contimpuranilor și posterității până în ziua de azi. Precum nu se putea despărți cel mai mare răsboinic Grec, regele Alexandru, nici chiar în espedițiunile sale răsboinice de bardul, care a căutat pe Achil, tot așa și creatorul Eneidei, care prin Eneas, fiul Venerei, a serbat în versuri de bronz întemeierea Romei, a domnitoarei lumii, a devenit, <blic, pentru fiecare Roman un obiect de o venerațiune nemărginită. Și primul bărbat al imperiului lomei, bărbatul, care mai întâiu a cutezat să anine mantaua împărătească pe umerii săi, Cesarul Octavian August, a fost un mare adorator al poetului, care a devenit Homerul națiunei sale și cu : „Esecutarea acestei mari teme o luăm noi asupră-ne în acest comitat, dela estrema margine. Elementele sânt aci, noi le am arătat și date tot mai numeroase și mai nouă probează, că noi vom reîntoarce populațiunea acestui comitat, care s’a rupt odinioară dela seminția maghiară, iarăși la această seminție: „în interesul acestei teme mari luăm asupră de mandatul. Din parte-mi salut pe onorații membrii ai reuniunei și implorând binecuvântarea lui Dileu asupra activității ei declară reuniunea pentru maghiarisarea și educațiunea poporului din comitatul Șaroșului“ de constituită“. Am pus înaintea cetitorilor faptul în toată nuditatea lui, fără de al comenta. El se comentează de sine. Adaugem simplu că între mijloacele de maghiarisare reuniunea ușează și de premieri. Ce însemnătate au premiile în afacerea din cestiune se poate înțelege și fără desplicări. Ce s’ar întâmpla când ar urma toate naționalitățile din Ungaria modelului acestuia ? Bellum omnium contra omnes — resboiul tuturor, fără arme, se înțelege, — contra tuturor. Revista politică. Sibiiu, în 9 Octomvre» în 25 Octomvre nou, se vor întruni la Budapesta delegațiunile. Se zice că de astadată politica externă nu va fi obiect de desbatere în delegațiuni și dacă va fi, va fi într’un mod foarte redus. De interesul cel mai mare in sesiunea aceasta va fi desbaterea asupra organisărei administrative și a armatei din Bosnia și Buegovina. O telegramă foarte scurtă au publicat ziarele de aici. Telegrama este datată din Cattaro (19 Oct. n.) și este de cuprinsul următor: Dealungul fruntariilor muntenegrene se formează bande, se zice că au avut loc și unele ciocniri. Telegrama aceasta cât de scurtă, mai că poate trage dungă preste socoteala oficioaselor și se dea prilegiu la discnsiuni lungi în delegațiuni chiar și despre politica esternă. „Neue Freie Presse“ primește din sferele diplomatice următoarea corespondență. S’a zis că România a trimis o notă circulară câtre marile puteri. Această serie nu este adevărată. D. Bălăcean n’a dat nici o notă, ci a avut numai o conferență cu d. Kalnoky, ministru de externe. Cu această ocasiune d. Bălăcean a spus guvernului austriac, că Rusia are intențiunea de a călca tractatul de Berlin în ce priveșcehestiunea Chiliei. La o deosebire al familiei sulice împărătesei. Favorit vechiu al optimaților romani, a unui Pollione și a unui Mecenate, celebrat fără pismă de colegii săi Ovidiu, Horaț și Properțiu, Vergii afla mai târziu la curtea lui August cea mai multă venerațiune. Bardul Eneidei își câștigă aceasta încet și cu precauțiune cu o sființire deosebită, nu pentru moment, ci pentru eternitate, împăratul, dus în expedițiune în Spania, abia apuca să vadă părțile gata ale Eneidei, despre care se și lățise faima îndepărtare. El provoca pe Bard în scris și cu amenințări glumețe, să-l introducă în cele scrise. Totuși Vergil, panegiristul familiei julice, căreia a aparținut August, nu și-a subordinat mândria sa de poet dorinței împărătesei, ci așteptă ocasiunea, până când, după ce va fi pus mâna cea din urmă pe opera sa, să cetiască unele fragmente din scrierile sale chiar în Roma Înaintea împăratului. Efectul a fost atunci atât de puternic, încât sora împăratului Octavia, când să făcu alusiu de la reposatul ei fiiu Marcel, pătrunsă de durere, era pe aci să amețiască și poet ) nu uităm că afacerea Chiliei are două părți. Partea întâia este cestiunea de competență între Rusia și co-misiunea dunăreană. Guvernul rusesc susține că comisiunea dunăreană nu are nici un amestec în această cestiune. Comisiunea dunăreană susține din contră că brațul Chiliei împreună cu toate gurile Dunărei stau sub controlul ei. în cestiunea această România nu a întreprins nimic de la sine, ci păstrează aceeași atitudine ca și celelalte puteri. Cestiunea aceasta este pendentă între Europa și Rusia, ele între ele vor da soluțiunea și România desigur că nu se va despărți de Europa. România ■ va face atâta cât poate să facă un membru al comisiunei — „nous ne s sommes qu’une huitieme dela Comission 1 Européenne et nous agirons en consequence“ — astfel s’a esprimat un diplomat. Pănă acum nu s’a făcut absolut nimic în această afacere. ■ A doua parte în afacerea Chiliei se rapoartă la drepturile suverane ale României în privința țermului , drept de la gura Chiliei. După tractatul de Berlin țermul drept de la gura Chiliei aparține României, și țermul stâng Rusiei. Și Rusia vine acum și ușurpează drepturile suverane ale României, tratând gura Chiliei ca proprietate exclusivă a Rusiei și făcând lucrări de sondagiuri cu inginerii săi în brațul Chilia, fără să mai întrebe pe România. După dreptul internațional insă, Rusiei nu îi este permis să facă asemenea lucrări de sondagiu mai nainte de a se fi înțeles cu România. Din causa aceasta România face apel la Europa și cere ca Rusia să fie ținută a respecta tratatul de Berlin. Sferele diplomatice de aici pănă acum nu sunt dispuse a crede, că Rusia voiesce să ignoreze tratatul de Berlin și să calce drepturile suverane ale României; se vede însă că guvernul român are date positive cum că Rusia în adevăr are o asemenea intențiune. Din causa aceasta cei din Bucuresci sunt firm hotăriți să apere drepturile României. brilor congresului bisericesc sârbesc ar ave să fie redus dela 75 la 40. Aceștia au să fie jumetate preoți și jumătate mireni. Membrii clericali ar ave după proiectul cel nou să se aleagă de cler. Preoții să nu mai aleagă de popor ci de consistorul constituit din șase membri clericali, notar și un fiscal; cei din urmă pot fi și mireni. Alte detaiuiri se vor modifica de congresul, care se va întruni după modalitatea cea nouă, premergând aprobarea guvernului. Cestiunea diurnelor încă are să fie ventilată, eventual diurnele au să se caseze. Episcopii sunt toți învoiți cu reformele ce au a se face. Despre biserica sérbeasca. Bugetul Ungariei, în ședința dietală rera 12 ale cur, ministrul de finance contele Iuliu Szapári a așternut bugetul țerii pe anul viitoriu 1883. A. 1. Curtea regească . . . 4.650.000 fl. 2. Cancelaria de cabinet . 70.515 . 3. Dieta țerii....................... 1.229.683 „ 4. Spesele în afacerile comune 28.629.410 „ 5. Pensiuni centrale . . . 108.160 „ 6. Pensiuni............................ 4.415.367 „ 7. Datoriile statului . . .108.498.573 „ 8. Anticipațiuni pentru asecurarea cametelor căilor ferate................................. 10.770.463 „ 9. Pentru administrarea internă a Croației-Slavoniei 5.842.346 „ 10. Cetatea Fiume . . . 85.090 „ 11. Contabilitatea de stat . 109.123 „ 12. Presidiul ministerial. . 301.300 „ 13. Ministeriul persoanei reg. 54.336 „ 14. Ministrul și personalul Dalmat-Croat-Slavon 37.480 „ 15. Ministeriul de interne . 8.909.687 „ 16. „ lucrărilor corn.: a) ministeriul .... 13.272.494 „ b) drumurile ferate de stat 16.280.990 „ 18. Ministeriul de comerciu și agricultură 8.981.486 „ 19. Ministeriul de culte și instrcțiune publică . . 4.982.589 „ 20. Ministrul de justiție . . 10,438.431 „ 21. „ de honvezli 6,951.200 „ Suma . 288.848.002 fl. Spesele transitive și de investițiuni. B. 1. Spesele transitive: 1. Contabilitatea de stat . . 1,600 fl. 2. Ministeriul pers. al M. S. 2.000 „ 3. „ de interne . . 456.838 „ 4. ,, de finanțe . . 4,414.060 „ 5. „ de comunicațiune . 950.000 „ 6. „ de eomerciu și apr. 237.000 „ 7. „ de cult. și instr. publ. 60.128 „ 8. „ de honvezi . . . 381.650 „ Suma . 6,503.276 fl. „Pesti Napló“ se vede că are în Carloviț un corespondent, care raportează din când în când despre cele ce se petrec în sinul bisericei gr. or. serbesci din Ungaria. în corespondența din urmă se raportează la lisul hariu că sinodul episcopesc al Sârbilor, despre care raportasem și noi că este într’unit, a supus unei revisiuni constituțiunea bisericească a Sârbilor. După revisiunea aceasta numărul meritului îi defe îndată un present cam de 1000 fl. pentru fiecare șir. De altmintrea averea însemnată, remasă de la Vergil, mai că te face să presupuni, că n’a fost lipsă ca astfel de daruri să’l însuflețiască. Caracterul lui Vergil strâlucesce limpede și curat, ca a oricărui poet, în istoria literaturei universale, și toate notițele despre viața sa privată ne întregesc tabloul unui bărbat peste măsură modest, blând, demn de iubit, cumpătat, dedicat numai studiului, maselor și pe lângă acestea și farmecelor naturii rustice, în descrierea sorții Didonei, reginei din Catarginea, care de supărare că plecase Enea se sinucise, Vergil a cântat neasemenat amorul; el insuși însă se pare a fi fost foarte puțin supus puterii demonice a lui Amor. De aci provine și alusiunea, ce a făcut el la numele său exprimat mai mult fals (Virgilius în loc de Vergilius), deducându i originea de la „Virgo“, prin care simbolizează desigur virginitatea ființei sale. Și într’adevăr una dintre cele mai marcate trăsuri caracteristice, cari făcură mai târziu pe Vergil poetul de predilecțiune al creștinismului, este că, nici măcar unul din multe, mii de versuri ale sale nu e lipsit de atrăgătorul văl al castității. Aci se deosebește Vergil de Epicureul Horaț, de Ovid, despre care se zice că înnoată în sensualism. Fie cine, care are cât de puțin simț pentru cursul desvoltării istoriei universale, trebue să fie suprins, când ceresce Eneida, un om, care a apărut cu 19 ani înainte de Christos (poetul născut la 70 înainte de Christos a murit în 22 Sept. 19 ani înainte de Christos), suprins prin analogiile intime și mari între modul cum privesce desvoltarea lumei Vergii, și cum o privesce Creștinismul. Numai în chipul acesta se poate explica nemărginita influență a poetului nostru, asupra timpului postromanic, a timpului romantic, numai așa neștersele urme ale influenței sale asupra lui Dante, Tasso pănă și asupra celor mai noi corifei ai poeților. (Va urma.)