Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-09-16 / nr. 100

Nr. 100 Sibiiu, Sâmbătă 16/28 Septembre 1889. Anul XXXV TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fi., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 76 cr Pentru monarc­ie pe an 8 fi., 6 luni 4 fi., 3 luni 2 fi. Pentru străinătate pe an 12 fi., 6 luni 6 fi., 8 luni 3 fi. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază INSERȚIUNILE. Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rendu­ cu litere garmond — și timbru de 80 cr pentru fie­care publicare. Nihiin­, 15 Septembre. Resultatul alegerilor pentru camerele franceze a pus în uimire pe aderenții guvernului, și chiar Europa întragă. Generalul Boulanger, care prin sentința sena­tului se credea a fi cel puțin moralicesce nimicit, a eșit triumfătoriu din urnele electorale dimpreună cu soții săi de luptă. Sunt multe versiunile privitore la disposițiunea luată de guvern față de acest om unic în feliul său. Unii cred, că guvernul republicei s’a simțit destul de puternic în fața lui Boulanger de a nu opri pe comisiunile de alegere, ca să primescă voturile date pentru Boulanger, or alții cred, că respingerea vo­turilor ar fi semnalat revoluțiunea internă, cu tate consecvențele ei. Desastrul guvernului în fața acestui fapt com­plinit este cu atât mai remarcabil, cu cât actualul gu­vern a asigurat Franciei pacea pe timpul esposiți­­unei, or președintele republicei a fost intimpinat pre­­tutindenea cu mari ovațiuni. Z­iarele dela noi presenteza pe Boulanger ca pe un om plin de vanități, ca pe un om fără nici un pro­gram, în ochii alegătorilor el însă este și rămâne programul. revand­e, înainte de acesta cu câteva săptămâni petrece în Strassburg împăratul german și drept răspuns la vizita, ce o a făcut in Elsația și Lorena primesce alegerea de deputat a omului, ce luptă pentru reo­cuparea acelui teritoriu. Situațiunea acesta pute aduce republicei mari încercări, și pute pune existența sub întrebare și nu e nici decât eschisă posibilitatea, ca anul 1889 să aducă Europei­­ JUe de grea cercare. Așa ne putem explica și manevrele din Galiția, așa va interpretă lumea manevrele germane, cari anul acesta au fost altmintrea ca în alți ani, și tote aceste de bună săm­ă ’și au izvorul lor în temerea de o alianță franceso-rusă, care pute da de lucru armatelor imperiilor aliate. In orient trebuie incă nu stau prea bine. Cu sosirea reginei Natalia în Belgrad și cu intrarea ei în palatul regal, întru și alt aer, Radicalii câștigă tot mai mult teren. Turcia concentreză trupe la granițe și judecând după semnele din lăuntrul monarh­iei, judecând după conferințele între cehii și germanii din Boemia, e ușor de aflat, că trebue că se petrece ceva afară și acel ceva nu pate fi decât un apropiat răsboiu, care pate să dea Europei altă față. Deocamdată periculul e panslavismul, și monar­h­ia nostrá față de acest pericul trebue să stea ar­mată din tălpi până în crescet. Austro Ungaria e stat poliglot, in ea trebue să și afle scut tot cetă­­țânul, fie el de ori­ce limbă și lege, și dacă în era de nevoe, va fi silită să tragă sabia, acolo vor fi toți fii patriei, unde va fi impăratul-rege. Am zis de multe­ ori, că e o adevărată neferi­cire politica internă din un stat, care nu mulțăme­­sc e­ pe toți cetățenii, și care umblă de a le impune altă limbă, de a suspiciona cetățeni pacinici și munci­tori, e o politică nefericită, și la noi se pare că s’a inaugurat acest sistem cu tote consecințele lui. Patria aprope de pericol, cetățenii merg în masie la Kossuth, și cetăți, una după alta, îl aleg de ce­­tățan de onore. In loc de a căută punctele de întâlnire și apro­piere între noi aici acasă, abisul devine tot mai mare și mai afund și prăpastia de a ne înghiți nu e departe, fără ca să ne tren­ască pre toți și să ne dea signalul la concordie și bună înțelegere. Dela noi nu atârnă și nu a atârnat nici odată ca să fie pace, noi ca cetățeni ne am împlinit datorințele nó­­stre, fără ca în schimb să fi fost părtași de acele drepturi, cari le dă legile ficei omului Scoși din viața publică, trântiți la părere, cum se esprima mai anii trecuți premierul nostru, aștep­tăm­­ jile mai senine! Revista politică. In­­ zilele din urmă s’a întâmplat în Austria un act, ce preocupă forte mult cercurile politice, nu numai de dincolo de Laita, ci și pe ale nostre. Principele Alois de Lichtenstein s’a retras fără­­ de veste din posițiunea sa de conducătoriu al cen­trului din parlamentul austriac, motivându și retra­gerea cu ultimele evenimente, ce s’au întâmplat în Boemia la alegeri între cehii tineri, cari au ținut o luptă atât de bărbătescă față cu cehii bătrâni. Retragerea sa e mult comentată mai ales din împrejurarea, că principele era un bărbat de stat însemnat, și adese­ori atitudinea sa era decisjătare în afacerile cislau­ane. Să ne reîmprospătăm numai cestiunea sculelor, și ni se va face o scenă fidelă despre înfluința, ce a avut acest bărbat in afacerile interne ale Cislau­a­niei. Ministrul de culte și instrucțiune Gautsch s’a vă­zut necesitat a slăbi din energia sa și a face concesiuni mari clericalilor, concesiuni in direcțiunea proiectului, ce l’a fost presentat principele. Și dacă principele nu și a putut vede realisat pe deplin planul său pentru sculele confesionale, s’a retras totuși cu succes, înduplecând guvernul a lua cel puțin în parte în considerare pretensiunile centrului. Retragerea sa a provocat mare amărăciune între clericali, cari tocmai acum se oferiau pentru o nouă luptă, spre a și realisa principiile, ce le au ur­mărit. Chiar și în cercurile guvernamentale a pro­vocat nemulțumire, căci principele de Liechtenstein era omul, cu care guvernul se pute înțelege în Țile critice și putea contă mult pe vorba lui. Ziua de 22 Septembre a fost decisătore pentru sortea Franciei, zeci de milione de cetățeni au aler­gat la urnă și au încredut vederile lor represen­­tanților, în cari au nutrit mai mare încredere, că le vor apăra interesele și vor ridică prestigiul patriei. A fost o luptă grea și obositore, și din acesta luptă, după soriile comunicate din Paris, republica a raportat victorie, căci partea cea mai însemnată a cetățenilor francezi și-au dat votul pentru repre­zentanții republicani. Cu totă victoria, se vede însă din acesta luptă, că oposițiunea e incă puternica și rădăcinile ei sunt cu mult mai adânci, decât ca să se potă nimici prin străduințele actualilor bărbați, cari duc cârma țării. Cu drept cuvânt se pot lăudă conservatorii, căci pe lângă activitatea uriașă, ce o a desfășurat guver­nul pentru a-și asigură isbânda, mișcările, ce le-au făcut ei sunt cu mult mai neînsemnate. Cu tote acestea însă capii tuturor conservato­rilor au fost aleși, pe când din partea guvernului chiar și miniștrii au rămas în minoritate și în multe locuri în barotagii. Ingerințele, ce le a eserciat guvernul asupra generalului Boulanger au avut puțin efect. Gene­ralul a fost ales, cu tote că nu i s’a primit candi­datura, și e lucru caracteristic, că toți conducătorii boulangiști au eșit cu majoritate covârșitore, de a­­semenea aprope toți candidații, ce iau propus bou­­langiștii, în genere ,Ziua alegerei a fost liniștită și numai sera, după­ ce se mai soiau resultatele s’au provocat mici incidente, ziua, în care se vor constată defi­nitiv tote alegerile va fi 6 Octobre. După ultimele sorii au eșit din urnă 224 republicanii, 159 oposi­­siționali, or balotagii 177. Viitorea cameră se pre­vede a avea 369 republicani de tote nuanțele și 201 opoziționali.­ După soirile din Constantinopol se semnalază în peninsula balcanică mișcări seriose, cari sunt in mărime, și între covore împreunate după trebuință din mai multe părticele. Varietatea materiilor de mobile este forte­ mare atât acelor cu, cât și ace­lor fără figuri. In Aubusson se prepară, cel drept, cele mai frumose, mai simple se pregătesc în dife­rite alte părți ale Franciei. Putem totodată aminti la acest loc și tapetele sau „hârtia colorată“, după­ cum se numesc ele în Francia, cari se află chiar în apropiere. Acesta es­posiție nu corespunde rangului, ce i se atribue, deși ofere unele modele escelente, cari atrag atenția pri­vitoriului. Pentru­ ce s’au reținut fabricanții de ta­pete ? Despărțământul destinat pentru clopote, pen­dule și cesornice este bine indesuit. Lângă maar­­fele ordinare se estind cosornicele astronomice și maritime, cosornicele de trezire și nisip, pentru măsurarea pulsului, cele cu musică și alte diferite, ce ofere acesta industriă, ste pe visitatorii trecători. Exponenții atrag prin ace­l destul ca să-și tragă cosornicul și paserile încep numai­decât o flueră, oi privitoriul rămâne locului. Paseri pe cesornice! Ele ne trezesc și ne fac atenți la bătutul cesorni­­cului, pe care de altcum nu l’am aucib Acesta își are ințelesul seu, dar la ce paseri morte pe arboraș morți? Ce însemnătate are acesta? Eu prefer mai bine numerósele chronometre de tot feliul de mă­rimi. Este un premiu mare, care din când în când se distribue pentru a stimula spiritul de progres. FOIȚA. Esposiția universală din Paris. (Urmare.) Să trecem la mobile. Se află și câteva grupe de mobile, dar cu deosebire avem inainte­ ne chilii de dormit, chilii pentru prânz­ și numai puține salone Modul cum singuraticele grupe sunt făcute, ne promite a observă bunele însușiri ale mobilelor și cu deosebire stilul lor destul de marcant. Lucrul se vede a fi mai bine presentat decât frumosul. Se vede chiar pe unele obiecte, că ele au fost anume pregătite pentru esposiție. Se află de altcum și mo­dele bune de mobile ordinari sau eftine. Insuința precumpănitore se vede a fi a reproduce un stil anu­mit. Astfel nu se află mobile în stilul lui Ludovic XIV, XV și XVI și a altor. Acesta a dat ansă pre­­cui a întrebă: unde este stilul anului 1889? N’am auz­it să se fi răspuns la întrebarea acesta. Mi se pare, că moda, care un timp îndelungat a imitat în literatură evul mediu, a influențat și asupra artei aplicate, asupra industriei artistice. S’a imitat cu atât mai mult deore­ce parveniții timpului modern doriau în continuu ori­care stil renumit, și tocmai fiind­ că au imitat cu atâta zel, au fost cu mult prea ocupați, așa încât le a lipsit și timpul și voia spre a produce ceva propriu, original. între fabricațiunile de mobile și covore s’a vi­zat tapecierul și decoratorul. sine insemnate, indispensabile. Aceste sunt nisce per- Dar nu ștmt sigur, dacă ele pot esista de sine. Fabricanții de mobile, cu deosebire fabricele mai avute, precum este Lou­vre și Bon Marché, cari au espus chilii de dormit, arangiate cu cel mai mare gust și lues, nu s’au pu­tut lipsi de tapec­eri. Ei au săvârșit cel puțin 3 din 4 părți a lucrului. Drept aceea, tot ce se află espus sub rubrica „lucruri de tapiserie" aparține es­posiurii mobilelor sau covorelor. Sub numirea francesa „tapis“ se înțeleg dife­rite materii. Se pote de­sigur sub impărți cel puțin în 3 clase principal: a) materii pentru imbrăcarea păretelui; c) covore; e) materii pentru acoperirea mobilelor cu gardine, măsurițe ș. c. l. Pentru im­brăcarea păreților se folosesce cu deosebire grobe­­linul, pe care il­u­feră manufactura statului numită „Gobelins“. Filiala acesteia din Beauvais diferă ma­terii de mobile. După manufactura Gobelins sunt mai renumite câteva fabrice din Aubusson, dintre care una concureză cu­ institutul statului. Se mai află afară de aceste materii de tot simple, cari au numai o colare. Aceste sunt de mătasă, lână și de diferită natură, dar tote forte fin țăsate. Covorele incă represintă forme deosebite. Unele au figuri, altele represintă vre­un peisagiu sau chiar diferite desemnuri. Trăinicia și practicabilitatea lor încă variază. Este a se face deosebire între covore țăsate din un dărab pentru o chilie de o anumită __________ (Va unná.)

Next