Telegraful Roman, 1891 (Anul 39, nr. 1-137)

1891-12-03 / nr. 128

510 Țara ș1 Tronul nu pot decât să câștige din faptul, că s’a restabilit o stare de lucruri normală, în care vor alterna la putere două partide în adevăr, de guvernământ. Cei ce văd clar nu evenimentele din urmă o slă­bire a partidului conservator se înșală amar. Minis­terul de la 27 Novembre nu însemnază pentru con­servatori un sfârșit, ci o auroră. In fața partidului liberal, care e pe cale de a se reorganisa, partidul conservator reformat pe o basă solidă, ne mai purtând răspunderea unor ele­mente ce nu fusionaseră întrensul cu sinceritate, este astă­­i un partid de guvernament, care pute lua asupra și respunderea situațiunei. Nu însă tot așa vorbesc foile oposiționale, care văd în actualul ministeriu o formațiune nouă și că­reia, îi prorocesc o durată scurtă. Timpul va do­vedi însă acesta. Deocamdată s’au prorogat camerile pănă la 7 Decembre. TELEGRAFUL ROMAN. Corespondențe particulare ale „ Telegrafului Român( “ Făgăraș, Novembre 1891*). D-le redactor! Re­uniunea învățătorilor rom. gr. or. din districtul Fă­gărașului a ținut adunarea generală districtuală la 10 și 11 Novembre a. c. v. în opidul Făgăraș. Des­pre acesta adunare raportez în cele următore și cred, că nu va fi fără interes pentru publicul ce­ti­toriu. Duminecă la 10 Novembre după serviciul divin ce s’a celebrat un parastas solemn fiind de față mai mulți onorațiori, și un considerabil număr de învă­țători. Parastasul s’a celebrat pentru reposații mem­brii ai reuniunei Georgiu Renghea și loan Popescu și in memoria neuitaților defuncți archiepiscopul Andreiu și fericitul referent Anania Tombițaș. Cu acesta ocasiune membrul reuniunei I. Berescu a rostit o cuvântare in memoria neuitaților bărbați naționali. Apoi împărtășindu-se fie­care din coliva sfințită, sau concentrat cu toți în scală, unde dl protopresbiter Iuliu Dan președinte al reuniunei nóstre, a deschis ședințele prin o cuvântare viu aplaudată: Dl președinte a salutat pe membrii reuniunei și între altele a­­ zis: „Cele mai multe progrese au realisat poporele prin așeg­ămintele de pietate, de umanitate de binefacere și de cultură. Și cu cât un popor are mai multe așezăminte de acesta categorie, cu atât mai multe progrese va realisa. Poporul român, din acesta țară, are și el două așezăminte indispensabile pentru ori­ce popor, scria și biserica, a căror mențțiune mai este a contribui la îmbunătățirea și asigurarea existenței poporului din care facem cu toții parte. La împlinirea aces­tei datorințe sfinte, și la suportarea acestei sarcini grele, chemați sunt in prima linie preoții și învăță­torii și aceștia cu atât mai vârtos, cu cât în timpul din urmă autonomia bisericei nóstre a fost în mod forte simțitoriu jignită, biserica română degradată la un rol umilitoriu pentru dânsa, oi învățământul în scólele nóstre confesionale, prin noua lege des­pre scólele medii și prin legea pentru astrele de copii Din acestea vedeți­i lor învățători, cu câte năcasuri cu câte neajunsuri avem se ne luptăm. Nutresc firma speranță, că cu totă asprimea timpurilor veți lucra, cu o putere îndoită, — și ca fi ai poporului deși desconsiderați de totă lumea, veți dovedi că sunteți adevărați fiii ai unui popor tânăr, plin de viață, însuflețit pentru progres, un popor care pricepe spiritul timpului și după modestele sale puteri risuesce la perfecționare. Reuniunea nostră învățătorescă este podoba scelei nóstre. Lu­crărilor săvârșite în acesta reuniune trebue să li se dea cea mai mare atențiune, seriositate și de­votament. Fiind aceasta reuniune parlamentul nos­tru școlariu, ea trebue se fie pătrunsă atât de spiritul de organisațiune, cât și de un control serios și în același timp se fie straja, care dă alarmă, când mâni sacrilege se vor atinge de acestă instuțiune întemeiată și susținută cu atâtea jertfe. Și apoi dl președinte a încheat vorbirea sa: „în­truniți sub egida dreptății și a moralităței se intrăm din nou în luptă pentru lățirea culturei, dela care apoi depinde esistența și demnitatea nostră națio­nală — în bine priceputul interes pentru prospera­­rarea scumpei nóstre patrii.“ După acesta vorbire, la propunerea unui mem­bru al reuniunei între entusiastice esclamări de „să trăiască“ s’a adus cond­usul, că prin o telegramă să se esprime simțămintele de încredere și devo­tament, ce reuniunea nostră se are față de su­premul cap al bisericei și scólei nóstre confesionale, Escelenția Sa I. P. S. Domn Miron Romanul archiepiscop și metropolit. Spre acest scop s’a ales o comisiune de trei, care se aducă lucrul acesta la îndeplinire. Conform programei s’a cetit apoi apelul no­­­minal și sau constatat 63 de învățători presenți și 27 absenți între cari se numără și cei din comunele cari nu au întregit postul de învățătoriu. Dintre acestea absenți 3 inși numai și au escalat neparti­ciparea. Apoi s-a purces la alegerea comisiunilor: a) pentru censurarea raportului comitetului central; b) censurarea raportulului cassarului; c) pentru censurarea rapor­tului bibliotecariului și d) cemisiunea pentru pro­puneri. Cu aceste fiind timpul înaintat să ridică șe­dința și să anunță a doua pe la orele 3 p. m. In ședința a II-a conform programei, s’a cetit raportul comitetului central, al casiarului și al bibliotecarului și apoi aceste raporte s’a dat spre censurare comisiunilor alese. Voiu reveni asupra acestor raporte mai târziu, când voiu aminti refe­rada comisiunilor. (Va urma.) Binținț, în 24 Novembre, 1891. Onorabilă re­dacțiune! La adresa mea în prețuitul d-vestre Z'ar ați binevoit a descrie tristul eveniment despre in­cendiul întâmplat la 2 Aprile a. c. carele incendiu ajutat de un vânt puternic in timp de 2 ore mistui în flăcările sale o terțialitate a comunei nostre Binținț din comitatul Unederei situată în câmpul panei. A ars casa parochială cu tote edificiile econo­mice, cari nu de mult au fost construite din lemn solid și edificate cu spesele actualului paroch. Nici sf. maică biserică nu a fost cruțată de acest element furibund. Campaniile s’au topit, bolta, padimentul, cărți, strane și alte otensiuni au devenit pradă flăcă­rilor. Și aparatele pentru s­ serviciu au ars cu de­săvârșire. Durere m’a cuprins când am văzut biserica, — cea din urmă mângâiere sufletescă — unde era scut pentru toți, — că zace în cenușe, pe care abia în anul trecut după aprópe o jumătate de secul fiind arsă în anul nefericit 1848 cu mari sacrificii, parte și cu spesele mele proprii am restaurat-o. Mai în anii trecuți fiind scara nostră cam în stare slabă și necorespunde tare, amenințată fiind­­ de câtre autoritățile statului cu prefacerea în scala comunală și fiind tóte aranjate numai de a se înfi­ința acésta scală, pe o deoparte ca să susțin scala nostră confesională pe de altă parte ca se scap co­muna de acelea spese enorme ce s’ar fi aruncat asu­pra bietului popor român cu înființarea atarei scóle comunale, mi-am dat totă silința, precum dela în­ceputul funcțiunei mele ca lucrătoriu în via Dom­nului mi a fost devisa „voesce și vei puté“, astfeliu în acésta critică situațiune nu lăsamu nici o clipă se trécu, pre lângă totă oposițiunea ce mi se făcea din partea adversarilor nemului român, cu spesele mele proprii s’au făcut 30,000 cărămidă și numai De Zeu 8d­e cu cât necaz și suferințe am ridicat o scală după tóte referințele, adjustându-o în parte și cu mobilariu necesar așa încât astăzi puține comune iobăgești se bucură de a ave o astfeliu de școlă con­fesională deși în comună se află vre-o 10 curți cu magnați și proprietari mari magiare. Tóte acestea le scie prea bine Preaven, consistoriu archidiecesan și îi sunt cunoscute și le va lua în drepta conside­­rațiune. Dovadă rațiociniile bisericesci Sleindu-se tóte puterile bănesci cu edificarea șculei amintite, precum solul este, că " comunele io­­băgesci nu dispuneau de nici un venit, și acelea ve­nituri comunale de regulă erau proprietatea foștilor domni feudali, precum: mori, regale și altele și așa „rusticu8 praeter mercédein laboris nihil habet“. Ca să me apuc de reedificarea și repararea bisericei arse în anul acesta, nedispunând de nimica bani, mi-a fost preste putință, însă adresându-me prin ru­­gări și epistole pe la amici, rude, cunoscuți și insti­tute de credit ba și onoratele redacțiuni ale foilor nóstre române mi-a oferit ospitalitatea de a deschide colecte in prețuitele lor coline în favorul bisericei. Ba onorata redacțiune a „Gazetei Transilvaniei“ de când am ars ne au trimis numerul de duminecă gra­tis pentru care mulțămim. După acesta am prevestit sinod paroh­ial în totă regula, punând la ordinea Zilei repararea bise­ricei, însă la acest sinod nu s’au înfățoșat ni­menea din causă ca să nu se arunce vre-o reparti­­țiune pe popor pentru biserică. Am publicat a doua oră sinod, dar de astădată nu am spus mai nainte ce se va desbate în sinod și așa nedispunând de biserică s’au întrunit în ma­­joritate absolută sinodul parochial în curtea judelui comunal, aci în timp de preste 3 ore sub ceriul li­ber luându-se la desbatere reedificarea și repararea bisericei, nu mi-a succes pe lângă tóte legile nostre constituționale de a aduce vre-un conc­us pentru biserică din causă, că unii corifiei și semidocți a se­dus întreg sinodul parochial prin diferite apucături, așa încât nu am putut face nici o ispravă. Acești semidocți prețuindu­se pre sine de a fi omeni învățați și cu deosebire dacă-i favoriseza no­rocul de a ocupa și oficii comunale, sunt cei mai periculoși omeni pentru societate de aceea și pro­­verbiul „a cibo bis coquo et a indoc­us_ doctore libera nos domine“. Așa totă treba cu biserica au rămas literă mortă, deși de când a ars nu s’au pon­tificat serviciul divin din causă că nu s’au aflat nici un lăcaș acomodat spre acest scop, în șcală din di­ferite motive de cătră inspectorele regesc ni s’au inter’zis. Mâhnit de acastă nesuccedere în timp de 3 luni mam retras cu totul din fruntea acestor afaceri venind că constituțiunea nostru bisericască în feliul seu e bună pentru omeni culți, nici­decum însă pen­tru poporul incult și nu are nici o putere executivă de și e pusă in prad­ă acum de vr’o 25 de ani insă la poporul de pe sate nu prea prinde rădăcini. Sosindu-mi ajutoriu panal de la ani mari ui­­moși domni, ba acordându se deja puternicul mi­nistru concesiunea la 2 poporeni de a umbla de milă pentru biserică și vă­lând cum poporul în ser­­bători și Dumineci se adună pe la evreii unde tot mai tare se demoraliseza de când nu frecventază bi­serica; din acestea motive, m’am apucat ca să re­perez biserica, însă după gura unor miserabili po­­poreni, cari a denunțat causa bisericei la comitat de unde pe calea administrativă și sau interzis de a continua cu reedificarea bisericei. După mari suferințe, greutăți și sacrificii nedescribtibile deși dela popor nu s’a pretins nimica ajutoriu sau se contnbue ceva, ci numai se presteze cărăușia cu ca­­­rele de aduce cărămida cumpărată și năsipul tre­buincios, însă durere un rău voitoriu s’a împotrivit ba și pe alți a desmântat ca se nu ajute nimica cu carele. — Pe lângă tóte acestea pedeci lucrul tot au prosperat că biserica e zidită deplin și pusă sub coperiș de țiglă lipsindu - numai turnul, carele țn anul veritoriu încă se va repara. Și așa dacă se vor pune ușile și ferestrile cel puțin barem pe sărbătorile nasterei Domnului vom putea merge la biserică. De aceea vin ție acesta care a aduce mulțămita publică acelor mari uimoși domni și contribuitori, cari a binevoit a ne­tinde mâna de ajutoriu pentru biserică, dela domnii­ Lazar Bistrițan farmacist în Bârlad 106 fi. 95 cr. Institutul de credit „Arde­leana“ 100 fi Prin administrația „Tribunei“ dela in­stitutul de credit „Economul“ 25 fi. Dr. loan Mihu advocat 10 fi. Stroie Bălcescu, profesor în Bârlad 9 fi. 27 cr. Ioan Bălșan, paroh­ Bulbuc 10 fi. Hie Popoviciu, paroh­ 2 fi. Dr. Avram Mihaiu, medic 2 fi. Eduard Antoniu jun. 20 cr. I. Graffius 40 cr. Stancsay Albert 1 fi. Laureau Bercean 1 fi. Petru Rimbaș din Brad 1 ti. Tom­a Huneșiu 50 cr. P. Belei 50 cr. A. Barcian contabil 3 fi. Widmann Cari 50 cr. C. Winkler 50 cr. F. Prunk 1 ti. Iamie Boca 50 cr. Samuel Pop, advocat 1 tl. N. Vlad apotecar 2 ti. Sentner Ferdinand 50 cr. Linda Janos 40 cr. Dr. Leszay 1 ti. Valaki 40 cr. Valaki 40 cr. Trif 40 cr. Vasilie N. Biciu comerciant 2 fi. Dumitru Ereba Simion 52 cr. Georg Baciu 50 cr. Franez Lang 50 cr. Ioan Lăzăroiu comerciant 2 ti. Fadmann 10 cr. Geveyner 50 cr. Bucși­lăuos 50 cr. Gerorge Zobel 50 cr. Legrand Gerg 20 cr. Nicolau Andreni, preot 1 ti. Dumitru losif notariu 1 ti. Ioauț Stefanesc 1 ti. Petru Kupán 50 cr. Kotormány Lajos 1 tl. Gust. Schelker 20 cr. F. Wallepagi 50 cr. Nemeth János 30 cr. L. Schuler 50 cr. Ordonaș pretore 1 ti. Demian Adămesc 30 cr. loan Mărian 40 cr. F. Wid­­m­ann 50 cr. loan Hejuș 50 cr. Iulie Widmann 1 ti. Simion Corvin 1 ti. Ed. Antoni 50 cr. F. A. 20 cr. Székely 20 cr. Petru Dreguts 1 fi Dr. Klein 1 ti. Herman Károly 20 cr. Dr. Erdély Ifi L. W. 30 cr. Hajdú Ferenczny 1 fl. E­l. Haltrich 20 cr. Brasay Georg 30 cr. N. N. 10 cr. N. B. 10 cr. Marko Georg 20 cr. F. Wallepagi 50 cr. In biserica gr. ort. dela popor 4 fl. 36 cr. Fund. Antoniu 40 cr. Müller Karl 15 cr. M. Sassler 40 cr. Ciurdaresc Aron 20 cr. Iulius Sassler 40 cr. A. Nemeș jude reg. 1 fl. Dr. Thot Sándor 40 cr. Hüter 50 cr. Doruer las. 20 cr. A. Cristea 40 cr. Romosan 30 cr. Valerius Enyedi 40 cr. Megyezi István 30 cr. Nicolau Nestor proto, gr. cat. 50 cr. N. N. 10 cr. egg 10 cr. Bratschi Kati 10 cr. Zalany 20 cr. N. N. 30 cr. Lovy Ignatz 1 fl. N. N. 30 cr. N. Restea 40 cr. loan Suhastru 10 cr. Órecine 20 cr. Teodor Tomus 30 cr. loan Bestie 10 cr. loan Paraschiv jude reg. 1 fl. Nico. Todora 20 cr. biserica gr. ort. Romos 4 fl. loan Arion 1 fl loan Stef 20 cr. Vasilie Stef 20 cr. Ni­­colae Constandin și Elena 20 cr. Nemeth Gábor 10 cr. Lengyel Dénes 5 cr. Biburger 10 cr. P. Șelar 10 cr. I. Gurvalea 40 cr. N. N. 10 cr. Teodor Bru­­dariuÖ0 cr. Fülöp Georg lemnul pentru usciori de uși. Fiți încredințați marinimoșilor domni contribu­itori, că obolul d v către s’au întrebuințat amăsurat destinațiunei. Dea atot­puternicul ca să mai puteți contribui și mai departe pentru astfel cu de scopuri și în numele bisericei arsă ve aduc mulțămită pof­­nindu ve viață îndelungată și ani fericiți. Al onoratei redacțiuni respectuos stimătoriu Ioan Botean, paroch gr. or. *) întârziată din lipsa de spațiu. Red.

Next