Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-11-08 / nr. 124

Nr. 124. Anul XLI­. Sibiiu, Sâmbăta, 8/20 Novembre 1897. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL In „Td­. Rom.“ într’una cu suplementul „Foia Pedagogică“ Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. din delegaţiuni. Afacerile râmase comune pentru ambele jumătăţi ale monarchiei se re­­guleza prin delegaţiunile ambelor par­lamente, cari tocmai acuma sunt în­trunite în sesiune ordinară în Viena. Dintre afacerile aceste mai mare atenţiune se dă acelora, cari privesc politica externă a monarchiei noastre. Afacerile privitoare la armată, afa­cerile comune financiare sunt mai spe­ciale, ele atrag mai mult atenţiunea cercurilor specialiste şi mai interesate. Relaţiunile monarchiei cu statele europene, situaţiunea ei în concertul european, raporturile generale politice între state, situaţiunea generală in con­certul european, toate aceste ies la ivelu în lucrările din resortul ministeriului de externe. Situaţiunea generală se caracteri­­seză încă dela începutul delegaţiunilor prin răspunsul Maiestăţii Sale la cu­vântările presidenţilor ambelor delega­­ţiuni. Răspunsul Maiestăţii Sale în anul acesta încă va afla răsunet în toate păr­ţile, şi el va contribui mult la linişti­­rea spiritelor tulburate din incidentul răsboiului din orient. Cu chestiunea aceasta începe răs­punsul monarchului nostru, şi constată cu mulţumire rolul principal al con­certului europan în încurcăturile din orient. In primăvara trecută neînţelegerile dintre Turcia şi Grecia au trebuit să fie delăturate cu sabia. Răsboiul sângeros purtat cu atâta înverşunare era chemat să desmintă faima, că puterile europene în cele din urmă totuşi vor localiza flăcările în orient. După nimicirea armatei grecesci s’a trecut la preliminarele de pace, cari încă nu sunt terminate. Un nou conflict între Turcia şi monarchia nostra era se provoce rum­perea legăturilor diplomatice, şi bom­bardarea unui port turcesc. In acâstă situaţiune, nu tocmai favorabilă păcei europene, cuvintele mo­narchului nostru sunt considerate de de far luminos, care ne arată situa­ţiunea mai puţin periculosă, după cum s’ar pare. La locul al doilea vin considerate raporturile statului nostru în concertul european. De sine înţeles in planul prim e pusă alianţa noastra cu imperiul ger­man şi cu regatul Italia. Tripla alianţă stă şi acuma pe base nestrămutabile, acesta o vestesce răspunsul, şi ea stă spre a asigura pa­cea europeanâ. De multe ori s’a dis în anul ace­sta, că tripla alianţă e saruncinată prin desele visite, cari s’au făcut în Petro­­pole tinărului domnitoriu al Russiei. Răspunsul Majestătei Sale vestesce tăria alianței triple, și se provoca între altele la visita împăratului german, care a urmat în mod demonstrativ mai ântâiu în Viena, pe urmă apoi în Budapesta. Alusiunea la visita împăratului german în Budapesta a pus în estas pressa magiară, care din nou şi-a re­vocat în memorie bombasticul toast al împăratului Germaniei. Ca un lanţ nou în tripla alianţă­­ sunt invocate bunele relaţiuni dintre monarchia noastra şi monarchul Russiei, care representă totodată interesele co­losului imperiu rusesc. Ca completare a favorabilului ta­blou răspunsul monarchului nostru face amintire de splendida primire ce s’a făcut în România ISJ ajestăţii Sale îm­păratului nostru, şi despre contra vi­sita părechei române regale în capitala Ungariei. Pressa magiară comenteaza viu vor­birea presidentului delegaţiunei un­gare, care a accentuat darul naţional al Majestăţei Sale cu cele 10 statue şi a scos în relief preponderanţa statului ungar în ce priveşte presentarea în cele externe ale monarchiei. Ungaria a ajuns a avea o preponderanţă, un lucru care ţintesce la luptele din parlamen­tul austriac. Bate la ochi, că pe când pentru fiecare pasagiu mai marcant din răs­punsul Maiestăţei Sale pressa magiară află cuvinte de apreciare, de mândrie, pe atunci pasagiul privitoriu la petre­cerea monarchului nostru în România, şi la contravisita făcută în Budapesta de cătră părechea regală română, este inregistrat simplu fără nici o observare. Delegaţiuni­le austro-ungare. La 5/17 i. c. şi-au început activitatea delegaţiunile austro-ungare convocate şi în­trunite la Viena pentru controlarea conducerei afacerilor comune şi stabilirea budgetului comun. De presidenţi au fost aleşi, în delega­­ţiunea trimisă de parlamentul austriac contele Leo Thun, şi în cea trimisă de guvernul ungar contele Iuliu Szapáry, fost ministru preşedinte ungar. Presidenţii ocupându-şi locurile lor ţin fie­care câte un discurs în delegaţiunile în­trunite separat, în care între altele, presidentul delegaţiunei austriace accentueza desvoltarea armatei, or presidentul delegaţiunei ungare desvoltarea Ungariei ca condiţiune pentru susţinerea de mare putere a monarchiei dua­liste în afară şi pentru întărirea ei tot mai mult înlăuntru. La primirea delegaţiunilor (fie­care se­parat) din partea Maj. Sale, contele Iuliu Szapáry, presidentul delegaţiunei ungare a rostit următoriul discurs înaintea tronului: Majestatea Voastrá, Impérátescá şi regeascá apostolică, l’reagrațiosul nostru Domn! înainte de a-şi începe activitatea sa co­­misiunea regnicolară esmisă de parlamentul ungar şi prin decisiunea prea înaltă a Ma­­jestății Voastre convocată pe 16 Novembre, am dorit să ne presentăm înaintea Maiestăţii Vostre, ca se asigurăm pe Maiestatea Voastra despre adâncul nostru devotament şi alipirea nostru neclătibilă. Ca trimişi ai parlamentului ungar, e cu neputinţă să nu ne aducem aminte despre acea decisiune praînaltă a Maiestăţii Vostre, care a electrisat spiritul Ungariei. Prin o disposiţiune Maiestatea Vostrá aţi eternisat memoria unor bărbaţi, cari s’au ri­­dicat mult în istoria magiară, prin altă de­cisiune Mai. Vostra aţi făcut începutul unor disposiţiuni pe cale legislativă, cari vor face posibil, ca tinerii magiari se primescâ în nu­măr mai mare instrucțiune militară, ceea ce numai influința salutară poate avea asupra pu­­terei armate a monarchiei. Aceasta preaînaltă decisiune a Mai. Voa­stre Intrega țara o a primit cu însuflețire, și comisiunile administrative din toata tera s’au grăbit prin fundațiunile lor a promova ajun­gerea scopului propus de Mai. Vostre, în primavara acestui an s’au ivit mai multe încurcături în Orient; dar Mai. Vostre şi celorlalte puteri le-a succes localisarea res­­belului neînlaturabil şi restabilirea păcii în­curcăturile acestea au dat o pasiune bogată de lucru guvernului estern al Mai. Voastre Cu bucurie am esperiat influenţa şi posiţia plină de autoritate, ce guvernul estern al Maiestăţii Voastre a ocupat pe terenul acesta. Cu bucurie privim ind­rept la acele splendide serbări, cari au decurs în trecutul cel mai apropiat cu ocaciunea, când Mai. Vostru a­ţi primit în palatul din Buda pe Mai. Sa împăratul german şi după aceea pe Mai. Lor părechia regală română, însufleţirea, ce s’a manifestat în capi­tala şi reşedinţa patriei noastre, este cel mai splendid document, că naţiunea magiară cât de cu căldură se alipesce cătră tripla alianță, carea forméazá basa raporturilor nóastre externe, și cât de cu bucurie a văcjut pe un aliat lângă Mai. Vóastrá. Seim câtă grijă causéazá Mai. Vóastre re­­noirea pactelor între regatele şi celelalte țeri ale Mai. Vóastre cu Ungaria în sensul legilor existente. Dar cu cât sunt referinţele mai grele, cu atât ţin mai mult laolaltă aceia, cari doresc susţinerea creaţiunilor dela 1867. Proiectele înaintate de guvernul Mai. Vostre comisiunei regnicolare, ca totdeuna, le vom face obiecte de consultări aprofundate, şi cu toate că relaţiunile economice şi mai cu seama cele ce interesează mai mult pe po­­poraţiunile ungare, precum şi relaţiunile de esport a productelor, sunt mai maştere în urma recoltei din acest an, ne vom ţine de datorinţă a pune la disposiţiunea guvernului Mai. Voastre acele mijloace, cari sunt de lipsă pentru siguranţa şi vaza monarchiei şi prin aceasta şi pentru interesul siguranţei nóastre. Când cerem şi pentru mai departe bu­năvoinţa parinteascá a Mai. Vóastre cătră pa­tria nóastrá, primescá Maj. Vóastrá prea graţios acea espresiune a celei mai fierbinţi dorinţe a nóastre, ca Maiestatea Vóastrá sé tráéscá la mulţi ani! La acest discurs Maiestatea Sa împ. şi Reg. nostru Francisc Iosif. I. a cetit urmă­toriul răspuns: Asigurarea alipirei credincioase o primesc cu sinceră mulţămită. In anul decurs situaţiunea orienta­l a dat causă de îngrijiri în mai multe direcţiuni, pe cari însă adi, mulţămită procederei solidare a marilor puteri, le putem considera de înlătu­rate în mod norocos. In timpul acesta concertul european s’a adeverit de un factor puternic în aplanarea turburărilor orientale, şi cu toate că nu i-a succes împedecarea unei ciocniri regretabile de resbel hitre Turcia şi Grecia, totuşi activi­tăţii lui console de scop şi neobosite este a se mulţămi, că acesta ciocnire a fost isolată şi în sfârşit în urma intrevenirei puterilor a şi fost terminată. Cea mai de aproape problemă a concertului european va fi regularea stărilor cretane pe­­ basa unei astfel de largi autonomii, care pe lângă scutirea drepturile de suveranitate ale Maj. Sale sultanului, dă garanţe pentru un viitoriu mai bun a insulei. Cu satisfacţiune pot accentua, că rapor­turile faţă cu toate puterile ne sunt dintre cele mai bune. Şi de aci înainte ca şi până aci, alianţa cu Germania şi cu Italia ne va forma basa neclătibilă a politicei noastre. Susţinerea şi întărirea acestei base este instiinţa perma­nentă a guvernului Meu. Garanţele de pănă acum pentru susţi­nerea păcii, prin desvoltarea amicală a ra­porturilor noastre cătră imperiul rusesc, s’au în­mulţit. Convenind din nou cu Majestatea Sa îm­păratul rusesc şi convigendu-ne despre armo ■ sarea sentimentelor noastre, s’a creat un astfel de raport, a cărui întărire numai cu prospecte îmbucurătore pentru viitor nu ne poate măguli. Cu sentimentele ferbinţi de satisfacţiune um­i aduc aminte de acele visite, cu cari ami­cul meu credincios şi aliatul meu, Maj. Sa împăratul german m'a îmbucurat aici în Viena şi nu de mult la Budapesta. Nu cu mai puţine sentimente de satis­facţiune păstrez memoria­­filelor petrecute în România, precum şi memoria vizitei reîntorse a Maj. Lor Lor regele şi regina României. Apărarea intereselor păcii europene va fi şi de aci înainte problemă de prima ordine a guvernului meu, şi sperez, că din partea aceasta putem privi cu încredere în viitoriu. La fixarea trebuinţelor sale, guvernul meu de resbel şi în anul acesta a fost cu con­­sideraţiune extinsă la starea economică şi fi­nanciară a monarchiei, cu toate că evenimen­tele ivite la începutul anului au pretins în­tregirea mai accelerată a puterei de resbel, carea a trebuit în parte executată, parte în­cepută. Dar disposiţiunile acestea n’au trecut peste marginile statorite pentru desvoltarea ar­matei Mele, căreia de altcum corespunde întregul budget statorit de guvernul meu de resbel pe anul 1898. Bosnia şi Herţegovina în urma desvol­­tărei lor normale economice, aceste ţări şi in anul acesta, ca şi pănă aci, îşi vor acoperi din venitele lor proprii toate necesităţile gu­­vernamentului lor. Recomandând rapoartele guvernului meu în chibzuinţă şi în predisposiţiunea de jertfă probată a Domniilor-Voastre, doresc cel mai bun succes lucrării Domniilor Voastre și pe toți vă salut în modul cel mai cordial. Delegațiunea austriacă a fost primită după amefii la ț­ară. După ce Maj. Sa și-a ocupat locul pe tron, contele Thun i-a adre­sat următoriul discurs: Majestatea Voastra cesară și regeasca apostolică ! Urmând invitării Maj. Voastre, delega­ţiunea consiliului ţării s’a întrunit pentru aşi începe activitatea. Delegaţiunea se simte fericită, că s’a putut presenta a­ f­i înaintea iubitului seu îm­părat pentru de a-şi esprima omagiile sale pline de iubire. La aceasta esprimare a fide­lităţii omagiale adaugem cererea, ca Maţ. Vostru să ne urmeze cu consideraţiunea şi bunăvoinţa sa imperială activitatea ce acum începem. Delegaţiunea va pertracta cu se­­riositate patriotică şi cu consciinţa cea mai deplină proiectele aşternute înaintea ei, şi prin decisiunea sa va pune la disposiţia gu­vernului comun acele mijloace, cari corăs­­pund dignităţii şi poziţiei de mare putere a monarchiei. Toate acele popoare şi triburi, cari sunt norocoase a trăi împreună sub sceptrul Ma­­jestăţii Voastre, îşi află apărarea cea mai si­gură a intereselor lor spirituale şi materiale in solidaritatea strinsă a acestei mari familii de popore, în puterea şi tăria monarchiei, şi delegaţiunea îşi împlinesce numai datorinţa faţă de poporaţiune, când cu precumpănirea cu grijă a prestaţiunei posibile a contribuen­­ţilor concede acestei comisiuni mijloacele ne­cesare. Cu bucurie plină de recunoscinţă bate inima tuturor supuşilor Maj. Voastre pentru persoana­ Ve consacrată în care întrega Eu­ropa venerăză pe apărătoriul păcii şi a drep­tăţii. O de ar ţine Maj. Voastre încă ani nenu­măraţi cu mâna Sa puternică sceptrul străbun al Habsburgilor demn de venerațiune. Acea­sta e acea rugăciune din lăuntru a milioane­­lor de supuși credincioși, ce o îndrepta în toate­­jdele cătră domnul oștirilor. Şi noi ne alăturăm la aceasta rugăciune, când din inimă plină de bucurie ne esprimăm cererea, ca D-­deu să binecuvente, D-deu să păzască și D-deu să țină pe Majestatea Voastra! Mai. Sa a respuns delegațiunei parla­mentului austriac ca și delegațiunei parla­mentului ungar.

Next