Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)
1897-11-08 / nr. 124
Nr. 124. Anul XLI. Sibiiu, Sâmbăta, 8/20 Novembre 1897. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL In „Td. Rom.“ într’una cu suplementul „Foia Pedagogică“ Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. din delegaţiuni. Afacerile râmase comune pentru ambele jumătăţi ale monarchiei se reguleza prin delegaţiunile ambelor parlamente, cari tocmai acuma sunt întrunite în sesiune ordinară în Viena. Dintre afacerile aceste mai mare atenţiune se dă acelora, cari privesc politica externă a monarchiei noastre. Afacerile privitoare la armată, afacerile comune financiare sunt mai speciale, ele atrag mai mult atenţiunea cercurilor specialiste şi mai interesate. Relaţiunile monarchiei cu statele europene, situaţiunea ei în concertul european, raporturile generale politice între state, situaţiunea generală in concertul european, toate aceste ies la ivelu în lucrările din resortul ministeriului de externe. Situaţiunea generală se caracteriseză încă dela începutul delegaţiunilor prin răspunsul Maiestăţii Sale la cuvântările presidenţilor ambelor delegaţiuni. Răspunsul Maiestăţii Sale în anul acesta încă va afla răsunet în toate părţile, şi el va contribui mult la liniştirea spiritelor tulburate din incidentul răsboiului din orient. Cu chestiunea aceasta începe răspunsul monarchului nostru, şi constată cu mulţumire rolul principal al concertului europan în încurcăturile din orient. In primăvara trecută neînţelegerile dintre Turcia şi Grecia au trebuit să fie delăturate cu sabia. Răsboiul sângeros purtat cu atâta înverşunare era chemat să desmintă faima, că puterile europene în cele din urmă totuşi vor localiza flăcările în orient. După nimicirea armatei grecesci s’a trecut la preliminarele de pace, cari încă nu sunt terminate. Un nou conflict între Turcia şi monarchia nostra era se provoce rumperea legăturilor diplomatice, şi bombardarea unui port turcesc. In acâstă situaţiune, nu tocmai favorabilă păcei europene, cuvintele monarchului nostru sunt considerate de de far luminos, care ne arată situaţiunea mai puţin periculosă, după cum s’ar pare. La locul al doilea vin considerate raporturile statului nostru în concertul european. De sine înţeles in planul prim e pusă alianţa noastra cu imperiul german şi cu regatul Italia. Tripla alianţă stă şi acuma pe base nestrămutabile, acesta o vestesce răspunsul, şi ea stă spre a asigura pacea europeanâ. De multe ori s’a dis în anul acesta, că tripla alianţă e saruncinată prin desele visite, cari s’au făcut în Petropole tinărului domnitoriu al Russiei. Răspunsul Majestătei Sale vestesce tăria alianței triple, și se provoca între altele la visita împăratului german, care a urmat în mod demonstrativ mai ântâiu în Viena, pe urmă apoi în Budapesta. Alusiunea la visita împăratului german în Budapesta a pus în estas pressa magiară, care din nou şi-a revocat în memorie bombasticul toast al împăratului Germaniei. Ca un lanţ nou în tripla alianţă sunt invocate bunele relaţiuni dintre monarchia noastra şi monarchul Russiei, care representă totodată interesele colosului imperiu rusesc. Ca completare a favorabilului tablou răspunsul monarchului nostru face amintire de splendida primire ce s’a făcut în România ISJ ajestăţii Sale împăratului nostru, şi despre contra visita părechei române regale în capitala Ungariei. Pressa magiară comenteaza viu vorbirea presidentului delegaţiunei ungare, care a accentuat darul naţional al Majestăţei Sale cu cele 10 statue şi a scos în relief preponderanţa statului ungar în ce priveşte presentarea în cele externe ale monarchiei. Ungaria a ajuns a avea o preponderanţă, un lucru care ţintesce la luptele din parlamentul austriac. Bate la ochi, că pe când pentru fiecare pasagiu mai marcant din răspunsul Maiestăţei Sale pressa magiară află cuvinte de apreciare, de mândrie, pe atunci pasagiul privitoriu la petrecerea monarchului nostru în România, şi la contravisita făcută în Budapesta de cătră părechea regală română, este inregistrat simplu fără nici o observare. Delegaţiunile austro-ungare. La 5/17 i. c. şi-au început activitatea delegaţiunile austro-ungare convocate şi întrunite la Viena pentru controlarea conducerei afacerilor comune şi stabilirea budgetului comun. De presidenţi au fost aleşi, în delegaţiunea trimisă de parlamentul austriac contele Leo Thun, şi în cea trimisă de guvernul ungar contele Iuliu Szapáry, fost ministru preşedinte ungar. Presidenţii ocupându-şi locurile lor ţin fiecare câte un discurs în delegaţiunile întrunite separat, în care între altele, presidentul delegaţiunei austriace accentueza desvoltarea armatei, or presidentul delegaţiunei ungare desvoltarea Ungariei ca condiţiune pentru susţinerea de mare putere a monarchiei dualiste în afară şi pentru întărirea ei tot mai mult înlăuntru. La primirea delegaţiunilor (fiecare separat) din partea Maj. Sale, contele Iuliu Szapáry, presidentul delegaţiunei ungare a rostit următoriul discurs înaintea tronului: Majestatea Voastrá, Impérátescá şi regeascá apostolică, l’reagrațiosul nostru Domn! înainte de a-şi începe activitatea sa comisiunea regnicolară esmisă de parlamentul ungar şi prin decisiunea prea înaltă a Majestății Voastre convocată pe 16 Novembre, am dorit să ne presentăm înaintea Maiestăţii Vostre, ca se asigurăm pe Maiestatea Voastra despre adâncul nostru devotament şi alipirea nostru neclătibilă. Ca trimişi ai parlamentului ungar, e cu neputinţă să nu ne aducem aminte despre acea decisiune praînaltă a Maiestăţii Vostre, care a electrisat spiritul Ungariei. Prin o disposiţiune Maiestatea Vostrá aţi eternisat memoria unor bărbaţi, cari s’au ridicat mult în istoria magiară, prin altă decisiune Mai. Vostra aţi făcut începutul unor disposiţiuni pe cale legislativă, cari vor face posibil, ca tinerii magiari se primescâ în număr mai mare instrucțiune militară, ceea ce numai influința salutară poate avea asupra puterei armate a monarchiei. Aceasta preaînaltă decisiune a Mai. Voastre Intrega țara o a primit cu însuflețire, și comisiunile administrative din toata tera s’au grăbit prin fundațiunile lor a promova ajungerea scopului propus de Mai. Vostre, în primavara acestui an s’au ivit mai multe încurcături în Orient; dar Mai. Vostre şi celorlalte puteri le-a succes localisarea resbelului neînlaturabil şi restabilirea păcii încurcăturile acestea au dat o pasiune bogată de lucru guvernului estern al Mai. Voastre Cu bucurie am esperiat influenţa şi posiţia plină de autoritate, ce guvernul estern al Maiestăţii Voastre a ocupat pe terenul acesta. Cu bucurie privim indrept la acele splendide serbări, cari au decurs în trecutul cel mai apropiat cu ocaciunea, când Mai. Vostru aţi primit în palatul din Buda pe Mai. Sa împăratul german şi după aceea pe Mai. Lor părechia regală română, însufleţirea, ce s’a manifestat în capitala şi reşedinţa patriei noastre, este cel mai splendid document, că naţiunea magiară cât de cu căldură se alipesce cătră tripla alianță, carea forméazá basa raporturilor nóastre externe, și cât de cu bucurie a văcjut pe un aliat lângă Mai. Vóastrá. Seim câtă grijă causéazá Mai. Vóastre renoirea pactelor între regatele şi celelalte țeri ale Mai. Vóastre cu Ungaria în sensul legilor existente. Dar cu cât sunt referinţele mai grele, cu atât ţin mai mult laolaltă aceia, cari doresc susţinerea creaţiunilor dela 1867. Proiectele înaintate de guvernul Mai. Vostre comisiunei regnicolare, ca totdeuna, le vom face obiecte de consultări aprofundate, şi cu toate că relaţiunile economice şi mai cu seama cele ce interesează mai mult pe poporaţiunile ungare, precum şi relaţiunile de esport a productelor, sunt mai maştere în urma recoltei din acest an, ne vom ţine de datorinţă a pune la disposiţiunea guvernului Mai. Voastre acele mijloace, cari sunt de lipsă pentru siguranţa şi vaza monarchiei şi prin aceasta şi pentru interesul siguranţei nóastre. Când cerem şi pentru mai departe bunăvoinţa parinteascá a Mai. Vóastre cătră patria nóastrá, primescá Maj. Vóastrá prea graţios acea espresiune a celei mai fierbinţi dorinţe a nóastre, ca Maiestatea Vóastrá sé tráéscá la mulţi ani! La acest discurs Maiestatea Sa împ. şi Reg. nostru Francisc Iosif. I. a cetit următoriul răspuns: Asigurarea alipirei credincioase o primesc cu sinceră mulţămită. In anul decurs situaţiunea oriental a dat causă de îngrijiri în mai multe direcţiuni, pe cari însă adi, mulţămită procederei solidare a marilor puteri, le putem considera de înlăturate în mod norocos. In timpul acesta concertul european s’a adeverit de un factor puternic în aplanarea turburărilor orientale, şi cu toate că nu i-a succes împedecarea unei ciocniri regretabile de resbel hitre Turcia şi Grecia, totuşi activităţii lui console de scop şi neobosite este a se mulţămi, că acesta ciocnire a fost isolată şi în sfârşit în urma intrevenirei puterilor a şi fost terminată. Cea mai de aproape problemă a concertului european va fi regularea stărilor cretane pe basa unei astfel de largi autonomii, care pe lângă scutirea drepturile de suveranitate ale Maj. Sale sultanului, dă garanţe pentru un viitoriu mai bun a insulei. Cu satisfacţiune pot accentua, că raporturile faţă cu toate puterile ne sunt dintre cele mai bune. Şi de aci înainte ca şi până aci, alianţa cu Germania şi cu Italia ne va forma basa neclătibilă a politicei noastre. Susţinerea şi întărirea acestei base este instiinţa permanentă a guvernului Meu. Garanţele de pănă acum pentru susţinerea păcii, prin desvoltarea amicală a raporturilor noastre cătră imperiul rusesc, s’au înmulţit. Convenind din nou cu Majestatea Sa împăratul rusesc şi convigendu-ne despre armo ■ sarea sentimentelor noastre, s’a creat un astfel de raport, a cărui întărire numai cu prospecte îmbucurătore pentru viitor nu ne poate măguli. Cu sentimentele ferbinţi de satisfacţiune umi aduc aminte de acele visite, cu cari amicul meu credincios şi aliatul meu, Maj. Sa împăratul german m'a îmbucurat aici în Viena şi nu de mult la Budapesta. Nu cu mai puţine sentimente de satisfacţiune păstrez memoriafilelor petrecute în România, precum şi memoria vizitei reîntorse a Maj. Lor Lor regele şi regina României. Apărarea intereselor păcii europene va fi şi de aci înainte problemă de prima ordine a guvernului meu, şi sperez, că din partea aceasta putem privi cu încredere în viitoriu. La fixarea trebuinţelor sale, guvernul meu de resbel şi în anul acesta a fost cu consideraţiune extinsă la starea economică şi financiară a monarchiei, cu toate că evenimentele ivite la începutul anului au pretins întregirea mai accelerată a puterei de resbel, carea a trebuit în parte executată, parte începută. Dar disposiţiunile acestea n’au trecut peste marginile statorite pentru desvoltarea armatei Mele, căreia de altcum corespunde întregul budget statorit de guvernul meu de resbel pe anul 1898. Bosnia şi Herţegovina în urma desvoltărei lor normale economice, aceste ţări şi in anul acesta, ca şi pănă aci, îşi vor acoperi din venitele lor proprii toate necesităţile guvernamentului lor. Recomandând rapoartele guvernului meu în chibzuinţă şi în predisposiţiunea de jertfă probată a Domniilor-Voastre, doresc cel mai bun succes lucrării Domniilor Voastre și pe toți vă salut în modul cel mai cordial. Delegațiunea austriacă a fost primită după amefii la țară. După ce Maj. Sa și-a ocupat locul pe tron, contele Thun i-a adresat următoriul discurs: Majestatea Voastra cesară și regeasca apostolică ! Urmând invitării Maj. Voastre, delegaţiunea consiliului ţării s’a întrunit pentru aşi începe activitatea. Delegaţiunea se simte fericită, că s’a putut presenta a fi înaintea iubitului seu împărat pentru de a-şi esprima omagiile sale pline de iubire. La aceasta esprimare a fidelităţii omagiale adaugem cererea, ca Maţ. Vostru să ne urmeze cu consideraţiunea şi bunăvoinţa sa imperială activitatea ce acum începem. Delegaţiunea va pertracta cu seriositate patriotică şi cu consciinţa cea mai deplină proiectele aşternute înaintea ei, şi prin decisiunea sa va pune la disposiţia guvernului comun acele mijloace, cari corăspund dignităţii şi poziţiei de mare putere a monarchiei. Toate acele popoare şi triburi, cari sunt norocoase a trăi împreună sub sceptrul Majestăţii Voastre, îşi află apărarea cea mai sigură a intereselor lor spirituale şi materiale in solidaritatea strinsă a acestei mari familii de popore, în puterea şi tăria monarchiei, şi delegaţiunea îşi împlinesce numai datorinţa faţă de poporaţiune, când cu precumpănirea cu grijă a prestaţiunei posibile a contribuenţilor concede acestei comisiuni mijloacele necesare. Cu bucurie plină de recunoscinţă bate inima tuturor supuşilor Maj. Voastre pentru persoana Ve consacrată în care întrega Europa venerăză pe apărătoriul păcii şi a dreptăţii. O de ar ţine Maj. Voastre încă ani nenumăraţi cu mâna Sa puternică sceptrul străbun al Habsburgilor demn de venerațiune. Aceasta e acea rugăciune din lăuntru a milioanelor de supuși credincioși, ce o îndrepta în toatejdele cătră domnul oștirilor. Şi noi ne alăturăm la aceasta rugăciune, când din inimă plină de bucurie ne esprimăm cererea, ca D-deu să binecuvente, D-deu să păzască și D-deu să țină pe Majestatea Voastra! Mai. Sa a respuns delegațiunei parlamentului austriac ca și delegațiunei parlamentului ungar.