Timpul, mai 1876 (nr. 23-39)
1876-05-28 / nr. 38
VINERI 28 MAIU abonamentele In România pe an ................................. 1. n. 40 Pe 6 luni.................................................. » » 20 Pe 3 luni..................................... . » 10 In străinătate piua portul pe an.......... » » 20 Un exemplar............................................... bani 10 Abonamentele încep de la 1 și 15 ale fiecarei luni Anunelurile se priimesc și la tipografia Dorothea Mănescu, strada Lipscani, No. 3. 1 Cetim în anexele Convențiunei comerciale Austro-Română ratificată la 1876, Maiu 20 : «D. ministru de esterne, cerând «și obținând aprobarea Măriei Sale «Domnitorului, va procede la schimbarea ratificațiunei instrumente lor Convențiunei........ «Acest proces-verbal se va aduce «la Îndeplinire de către d. ministru «de esterne, după ce mai antere va „dobândi aprobarea Măriei Sale.” (Semnați) M. Costachi, Gogâlniceanu, I. Brătianu, Slăniceanu, G. Vernescu, G. Chitu, M. ierechide. f Detim In darea de somn către alegători a deputaților cari au fugit din Cameră In urma votărei aceleiași Convențiuni, publicată în Românul de la 1875, Iulie 10 : «Tratatul din Paris, stipulând că «în viitor nici una din puterile străine nu va putea exercita vr’o ingerin«ță în afacerile nóstre interne, și «prin urmare prin Însăși acesta stabilind «neutralitatea României, nu «credem că a înțeles a emancipa „România numai de un protectorat «politic al unui Stat și d’a învoi «altui Stat un protectorat econo«mic. In adevĕr, ingerința în afacerile economice ale unei țări este „adesea mai periculosă de câtinge«vința politică. Și aci ni se pare că „guvernul nostru a scăpat din vedere d’a urma singura politică folositóre pentru țara nóstrá, aceea «d’a hrăni aceleași simțimente de «gratitudine către tóte puterile garante, și mai cu semn d’a nu a«vantagia pe nici una din ele în «detrimentul celor alte, cu atât «mai mult în detrimentul a Însăși „țarei nóstre..........Ne-am depus «dar mandatele .... (Semnați) ,Mandalei Costalei, M. Cogălniceanu, I. G. Brătianu, G. Vernescu. (Aderenți In urmă), G. Chițu, M. Ferikydis.» ! Cetim In Românul de la 1875 Iulie 10 despre votarea aceleiași Convențiuni: «Afle dușmanii noștri că’n țara „Românescá mai trăesc Români. Ei «nu vor aștepta ca România restignită să ’și dea sufletul, să fie «îmormântată.» Iar într’alt număr, încadrat cu doliu, același par strigă: «S’a votat convențiunea comercială cu Austro-Ungaria .... S’a «Înfipt cuțitul In inima României «și corpul ei sângerând ’1-au aruncat «la piciorele Contelui Andrassy.» No. 38 ELE IN TOATE ZILELE DE LUCRU SERA ANUL I — 1876. BIVROEI REDACȚIEI ȘI ADMINISTRAȚIEI în strada Germană No. 23, etagiul al dnoilea INSERȚIUNI: Linia de 30 litere petit pag. IV......... 20 bani Linia de 30 litere petit pag. III........ 50 » BUCURESCI, 27 MAIU 1876 Am promis d-lui ministru din întru, că’i vom înșira nenumăratele loviri ce se dau libertăților publice în ajunul alegerilor, și’i vom înșira atâtea cât spațiul ne va permite. Pentru orice judecată sanatosa, scopul acestor loviri nu este altul decât ca, prin felurite uneltiri, să pună în imposibilitate d’a vota pe toți aceia cari sunt de opinie contraria. Și cum mijlocul cel mai scurt și cel mai nemerit pentru acest scop, este arestarea personelor, guvernul făgăduelelor și jurămintelor nu s’a sfiit d’a’l aplica pe cea mai întinsă scară. Victoriile câștigate însă cu asemenea preț, sunt forte fatale pentru autorii lor și adevăratul succes este al celor învinși. D. ministru din întru, care trebue să fi cugetat uneori asupra activităței politice a societăților moderne, va recunosce acest adevăr, acesta pedepsă cu care logica nestrămutată a lucrurilor lovesce pe cel ce calcă legile ei. Stim că actualul guvern, simțind pământul că fuge de sub piciorele lui, voiesce să se acațe d’orice ramura care ar putea sa’i mai prelungescă esistența, dar tocmai ramurile de cari se acasă, tocmai acelea vor grăbi derâmarea sa. Nu prin violențe, nelegiuiri și uneltiri neoneste un guvern își asigură existența; nici o dată p’asemenea temelii nu s’a ridicat un edificiu durabil. Dar să venim la fapte. Vă jurăm jilele trecute cum trei comercianți și proprietari, cunoscuți și stimați de societate, capi de familie, au fost târâți în ghionturi, insulte și baionete, în tot lungul stradei Moșilor și aruncați în arestul infect al comisiei <le Negru. Seim cum d. Pache I Protopopescu, prefectul capitalei,și-a permis a insulta demnitatea și perii , cei albi al acelor onești comercianți. Am comunicat cum agenții aceluiași prefect, în setea lor de resburări miserabile, au violat domiciliuri și au țărcuit casele bieților omeni, sechestrând mame, copii, doici, servitori. Și câte alte fapte, tot așa de umane, tot așa de strălucite, am desfășurat pe dinaintea cititorilor noștri! A-fi aflăm de arestarea unui cetățean alegător, Marin Radulescu. Pentru ce ? Oricâte și-ar frământa capul ianicerii Bucurescilor, nu vor fi în stare să îngâne cel mai mic motiv însa serios. Adevăratul motiv îl scie tota lumea : „Poliția voia să’l facă imposibil pentru viitórele alegeri, și de aceea ’l înconjiură noptea casa cu gendarmi, îl violăză domiciliul, îl înspăimântă socia și copii, îl rădică fără nici o formă legală și’l aresteză.“ Un alt cetățean, Nicolae Arghirescu, băcan din strada Moșilor, asemenea arestat de trei săptemâni fără nici un motiv,iar familia și prăvălia lui stau abandonate. Alți trei meseriași, Petre Nica, George Duță și Nicolae Duță, arestați asemenea. Pentru ce sunt arestați? Pentru a nu putea lua parte la viitorele alegeri. Și când poliția se preocupa exclusiv de pregătirea campaniei electorale, capitala este în preda furilor și ucigașilor. S’a spart biserica din Delea-Ve chie și s’aü despoiat icónele de arg:nt. S’a spart grajdul d-lui Pen cu Morarul și ’l-au furat trei cai,—și câte alte spargeri și furtișaguri. Lângă Cotroceni s’au aflat dour tineri precupeți asasinați. I ‘ Urmaritu s’au autorii acestor crime ? ' Nu credem ca poliția să aibă timp a se ocupa de asemenea nimicuri, tocmai acum în ajunul alegerilor. *In districte administrația este absorbită de aceeași preocupare : viitorele alegeri. In districtul Teleorman aflăm că sub-prefecții numiți de actualul prefect, treeră satele și ordonă primarilor a’alege delegați pe sprâncena pentru a ’i avea la disposiție în colegiul al IV-lea. De mult se acordă aceste fapte cu circulara d-lui Vernescu din Monitorul oficial D. Lepădătescu, ruda și protegiatul d-lui Vernescu, numit acum jude instructor la Tribunalul Teleorman, a mers până acolo cu zelul pentru succesul electoral și respectul circularei d-lui Vernescu, încât chiar în grădina publică din Turnul Măgurele a amenințat pe câțiva alegători cari se preumblau liniștiți, spre a -i avea sigur în colegiul II și III. Aflăm că d. Dristorianu, preșidentul Tribunalului, auzind de pregătirile electorale ale d-lor Lepădătescu și procurorul A. Dimitrescu, ar fi venit în Bucuresci pena raporta d-lui ministru al justiției. Asemenea mai mulți cetățeni Teleormăneni au venit în capitală, pentru a reclama d-lui G. Vernescu contra acestor funcționari, pentru conduita lor către alegători, inventând felurite sacre pentru a le smulge voturile. Dar ceea ce încoroneza aceste infamii, este că și în acest district administrația a făcut pe țărani să credă că s’au desființat monopolul tutunului și licențele spirtuaselor. Agenții regiei, din acesta causă, nu ’și mai pot împlini sarcina, iar autoritatea se face surdă la plângerile lor. Țăranii au început deja să deschidă stabilimente de băuturi spirtuase, fără să mai plătescă licența cuvenită, iar primarii sunt sforțați a -l tolera pentru a înlătura violențele și chiar vărsarea de sânge din partea acestor capete rătăcite de propagandiștii partidei domnitare și de circulările ministrului de finance. In districtele Prahova, Buzăul, Brăila și Doljiul aflăm că în mai multe comune sătenii au respuns cu amenințări la cererea arendașilor de a se conforma învoilelor. Din districtul Falciu, un bărbat demn de tota stima și încrederea, un spirit imparțial în tota puterea cuvântului, ne scrie următorele: „Districtul acesta este în prada unei anarhii spăimântătore. Colonelul Iamandi, actualul prefect, s’a înconjurat de rebutul societatei pentru a compune administrația. A numit polițant pe un Nastase Darie, renumit în district pentru isprăvile lui. La plasa Podolenii a numit sub-prefect pe un Coridon, asemenea o celebritate prin apucăturile lui. In tot ce face, prefectul se inspiră de ordinele Comitetului de acolo. A declarat sus și tare că subprefecții cari vor avea încrederea comitetului de resistență de acolo, vor păstra posturile lor. Acest comitet se compune de d. Șișman, un avocățel jefuit, de d. Arghiri, adorator al asului de pică, de vestitul Nicolae Bossie, care a lăsat în sapă de lemn pe țăranii din Ghermănesci, și de bravul Ștefan Gheorghiu, cărui mal $ice și Tarjelea pentru că a pârjolit lumea. „Precum vedeți, pe lângă locustele cari bântue acest nefericit district și contra cărora prefectul nu voiesce a lua nici o măsură, au mai căzut și aceste locuste mult mai teribile. Neguțătorii din Huși nu mai au curagiu a deschide prăvăliele. In adevăr, anarhia este la culme. Nu ’și pate cine va explica cu în abia într’o lună de zile, de când guvernul lii național-liberal veni la putere, a putut să se sdruncine până într’atât ordinea, siguranța și moralitatea publică !“ Și când țera geme și sângeră d’asemenea crime și infamii, miniștrii vor să ne adormă cu fraie sforăitore prin Monitor, vor să-și dea aerul că tóte acestea se petrec fără soirea lor. Apoi dacă nu pedepsiți pe autorii acestor crime, pentru ce vă spălați pe mâni ca Pilat de sângele lui Christ ! Pentru ce nu aveți curagiul de a priimi paternitatea lor și mai recurgeți la acele circulări perfide cu cari puneți vârf indignărei publice? Pentru ce atâta ipocrisie ? Negreșit pentru a zori mai mult ora cădere! vostre! încă o aprobă de respectul acestui guvern pentru libertățile omului este și următorea telegramă pe care o primbăm chiar în momentul acesta : TELEGRAMA Iași, 26 Maiu 18T6- Redacției «parului TIMPUL Domnule Redactor. Astăzi mă aflu eu un mandat de aducere al judelui instructor de lângă tribunalul Iași, pentru a mă presenta Înaintea comisiunei de anchetă parlamentară a Senatului instituită pentru a cerceta ingerințele comise de administrație în ultimele alegeri senatoriale din județul Roman. Iacă intimidările și nelealele uneltiri ale actualului guvern! Poliția stă în jurul meui. Nu cu asemenea mijloce vor putea ajunge la scop. A. Ventura. UN MINISTRU REVOLUȚIONARx Am arătat în numărul trecut ce nu face d. Brătianu. Ațci ne propunem să arătăm ce face ! Ce nu face, este forte lesne de resumat. Nu împlinesce cea d’ântâiă datorie a unui ministru de finanțe, adică: d’a plăti datoriile tesaurului, cu tóte că Adunările ’i-au dat tóte mijlocele pentru acestea. Ce face ? Două cuvinte sunt de ajuns iarăși: face propagandă electorală. Pentru a isbuti în viitorele alegeri, cârdășia care este la putere, nu se încrede nici în prefecți, nici în sub-prefecți, nici 1) Strecurându-se «Srecari erori în acest articol, îl reproducem.