Timpul, mai 1876 (nr. 23-39)

1876-05-28 / nr. 38

VINERI 28 MAIU abonamentele In România pe an ................................. 1. n. 40 Pe 6 luni.................................................. » » 20 Pe 3 luni..................................... . » 10 In străinătate piua portul pe an.......... » » 20 Un exemplar............................................... bani 10 Abonamentele încep de la 1 și 15 ale fie­carei luni Anunelurile se priimesc și la tipografia Dorothea Mănescu, strada Lipscani, No. 3. 1 Cetim în anexele Convențiunei comerciale Austro-Română ratifi­cată la 1876, Maiu 20 : «D. ministru de esterne, cerând «și obținând aprobarea Măriei Sale «Domnitorului, va procede la schim­­­barea ratificațiunei instrumente­­­ lor Convențiunei........ «Acest proces-verbal se va aduce «la Îndeplinire de către d. ministru «de esterne, după ce mai antere va „dobândi aprobarea Măriei Sale.” (Semnați) M. Costachi, Gogâlni­­ceanu, I. Brătianu, Slăniceanu, G. Vernescu, G. Chitu, M. ierechide. f Detim In darea de somn către a­­legători a deputaților cari au fugit din Cameră In urma votărei ace­leiași Convențiuni, publicată în Ro­mânul de la 1875, Iulie 10 : «Tratatul din Paris, stipulând că «în viitor nici una din puterile străi­­­­ne nu va putea exercita vr’o ingerin­­«ță în afacerile nóstre interne, și «prin urmare prin Însăși acesta sta­­­bilind «neutralitatea României, nu «credem că a înțeles a emancipa „România numai de un protectorat «politic al unui Stat și d’a învoi «altui Stat un protectorat econo­­«mic. In adevĕr, ingerința în afa­­­cerile economice ale unei țări este „adesea mai periculosă de câtinge­­«vința politică. Și aci ni se pare că „guvernul nostru a scăpat din ve­­­dere d’a urma singura politică fo­­­lositóre pentru țara nóstrá, aceea «d’a hrăni aceleași simțimente de «gratitudine către tóte puterile ga­­­rante, și mai cu semn d’a nu a­­«vantagia pe nici una din ele în «detrimentul celor alte, cu atât «mai mult în detrimentul a Însăși „țarei nóstre..........Ne-am depus «dar mandatele .... (Semnați)­­ ,Mand­alei Costalei, M. Cogălniceanu, I. G. Brătianu, G. Vernescu. (Aderenți In urmă), G. Chițu, M. Ferikydis.» ! Cetim In Românul de la 1875 Iulie 10 despre votarea aceleiași Convențiuni: «Afle dușmanii noștri că’n țara „Românescá mai trăesc Români. Ei «nu vor aștepta ca România res­­­tignită să ’și dea sufletul, să fie «îmormântată.» Iar într’alt număr, încadrat cu doliu, acelaș­i par strigă: «S’a votat convențiunea comer­­­cială cu Austro-Ungaria .... S’a «Înfipt cuțitul In inima României «și corpul ei sângerând ’1-au aruncat «la piciorele Contelui Andrassy.» No. 38 ELE IN TOATE ZILELE DE LUCRU SERA ANUL I — 1876. BIVROEI REDACȚIEI ȘI ADMINISTRAȚIEI în strada Germană No. 23, etagiul al dnoilea INSERȚIUNI: Linia de 30 litere petit pag. IV......... 20 bani Linia de 30 litere petit pag. III........ 50 » BUCURESCI, 27 MAIU 1876 Am promis d-lui ministru din în­tru, că’i vom înșira nenumăratele lo­viri ce se dau libertăților publice în ajunul alegerilor, și’i vom înșira atâtea cât spațiul ne va permite. Pentru ori­ce judecată sanatosa, scopul acestor loviri nu este altul de­cât ca, prin fe­lurite uneltiri, să pună în imposibili­tate d’a vota pe toți aceia cari sunt de opinie contraria. Și cum mijlocul cel­­ mai scurt și cel mai nemerit pentru­­ acest scop, este arestarea personelor, guvernul făgăduelelor și jurămintelor nu s’a sfiit d’a’l aplica pe cea mai în­tinsă scară. Victoriile câștigate însă cu asemenea preț, sunt forte fatale pentru autorii lor și adevăratul succes este al celor învinși. D. ministru din întru, care trebue să fi cugetat une­ori asupra activită­­ței politice a societăților moderne, va recunosce acest adevăr, acesta pedepsă cu care logica nestrămutată a lucru­rilor lovesce pe cel ce calcă legile ei. Stim că actualul guvern, simțind pământul că fuge de sub piciorele lui, voiesce să se acațe d’ori­ce ramura care ar putea sa’i mai prelungescă e­­sistența, dar tocmai ramurile de cari se acasă, tocmai acelea vor grăbi derâ­­marea sa. Nu prin violențe, nelegiuiri și uneltiri neoneste un guvern își asi­gură existența; nici o dată p’asemenea temelii nu s’a ridicat un edificiu du­rabil. Dar să venim la fapte. Vă­ jurăm­­ jilele trecute cum trei co­mercianți și proprietari, cunoscuți și stimați de societate, capi de familie, au­ fost târâți în ghionturi, insulte și baionete, în tot lungul stradei Moșilor și aruncați în arestul infect al com­i­­­siei <le Negru. Seim cum d. Pach­e I Protopopescu, prefectul capitalei,­­și-a­­ permis a insulta demnitatea și perii , cei albi al acelor onești comercianți. Am comunicat cum agenții ace­luiași prefect, în setea lor de resbu­­rări miserabile, au violat domiciliuri și au țărcuit casele bieților omeni, se­­chestrând mame, copii, doici, servitori. Și câte alte fapte, tot așa de umane, tot așa de strălucite, am desfășurat pe dinaintea cititorilor noștri! A-fi aflăm de arestarea unui cetă­țean alegător, Marin Radulescu. Pen­tru ce ? Ori­cât­e și-ar frământa capul ianicerii Bucurescilor, nu vor fi în stare să îngâne cel mai mic motiv însa serios. Adevăratul­ motiv îl scie tota lumea : „Poliția voia să’l facă imposibil pentru viitórele alegeri, și de aceea ’l înconjiură noptea casa cu gendarmi, îl violăză domiciliul, îl înspăimântă socia și copii, îl rădică fără nici o formă legală și’l aresteză.“ Un alt cetățean, Nicolae Arghirescu, băcan din strada Moșilor, asemenea a­­restat de trei săptemâni fără nici un motiv,­iar familia și prăvălia lui stau abandonate. Alți trei meseriași, Petre Nica, Geor­ge Duță și Nicolae Duță, arestați ase­menea. Pentru ce sunt arestați? Pentru a nu putea lua parte la vii­torele alegeri. Și când poliția se preocupa exclu­­siv de pregătirea campaniei electorale, capitala este în preda furilor și uciga­șilor. S’a spart biserica din Delea-Ve­­­ chie și s’aü despoiat icónele de arg:nt. S’a spart grajdul d-lui Pen cu Mora­rul și ’l-au furat trei cai,—și câte alte spargeri și furtișaguri. Lângă Cotro­ceni s’au aflat dour tineri precupeți a­­­­sasinați. I ‘ Urmaritu­ s’au autorii acestor crime ? ' Nu credem ca poliția să aibă timp a se ocupa de asemenea nimicuri, toc­mai acum în ajunul alegerilor. *In districte administrația este ab­sorbită de aceeași preocupare : viito­rele alegeri.­­ In districtul Teleorman aflăm că sub-prefecții numiți de actualul pre­fect, treeră satele și ordonă primarilor a’alege delegați pe sprâncena pentru a ’i avea la disposiție în colegiul al IV-lea. De mult se acordă aceste fapte cu circulara d-lui Vernescu din Mo­nitorul oficial­ D. Lepădătescu, ruda și protegiatul d-lui Vernescu, numit acum jude in­structor la Tribunalul Teleorman, a mers până acolo cu zelul pentru suc­cesul electoral și respectul circularei d-lui Vernescu, în­cât chiar în gră­dina publică din Turnul Măgurele a amenințat pe câți­va alegători cari se preumblau liniștiți, spre a -i avea si­gur în colegiul II și III. Aflăm că d. Dristorianu, preșidentul Tribunalului, auzind de pregătirile electorale ale d-lor Lepădătescu și procurorul A. Di­­mitrescu, ar fi venit în Bucuresci pen­a raporta d-lui ministru al justi­ției. Asemenea mai mulți cetățeni Te­leormăneni au venit în capitală, pentru a reclama d-lui G. Vernescu contra acestor funcționari, pentru conduita lor către alegători, inventând felurite sacre pentru a le smulge voturile. Dar ceea ce încoroneza aceste infa­mii, este că și în acest district admi­nistrația a făcut pe țărani să cred­ă că s’au desființat monopolul tutunului și licențele spirtuaselor. Agenții regiei, din acesta causă, nu ’și mai pot îm­plini sarcina, iar autoritatea se face surdă la plângerile lor. Țăranii au în­ceput deja să deschidă stabilimente de băuturi spirtuase, fără să mai plă­­tescă licența cuvenită, iar primarii sunt sforțați a -l tolera pentru a înlă­tura violențele și chiar vărsarea de sânge din partea acestor capete rătă­cite de propagandiștii partidei dom­ni­­tare și de circulările ministrului de finance. In districtele Prahova, Buzăul, Bră­ila și Dolj­iul aflăm că în mai multe co­mune sătenii au respuns cu amenin­țări la cererea arendașilor de a se con­forma învoilelor. Din districtul Falciu, un bărbat demn de tota stima și încrederea, un spirit imparțial în tota puterea cuvântului, ne scrie următorele: „Districtul acesta este în prada u­­nei anarhii spăimântătore. Colonelul Iamandi, actualul prefect, s’a înconju­rat de rebutul societa­tei pentru a com­pune administrația. A numit polițan­t pe un Nastase Darie, renumit în dis­trict pentru isprăvile lui. La plasa Po­­dolenii a numit sub-prefect pe un Co­­ridon, asemenea o celebritate prin a­­pucăturile lui. In tot ce face, prefectul se inspiră de ordinele Comitetului de a­colo. A declarat sus și tare că sub­­prefecții cari vor avea încrederea co­mitetului de resistență de acolo, vor păs­tra posturile lor. Acest comitet se com­pune de d. Șișman, un avocățel je­­fuit, de d. Arghiri, adorator al asului de pică, de vestitul Nicolae Bossie, care a lăsat în sapă de lemn pe țăranii din Ghermănesci, și de bravul Ștefan Gheorghiu, cărui mal $ice și Tar­jelea pentru că a pârjolit lumea. „Precum vedeți, pe lângă locustele cari bântue acest nefericit district și contra cărora prefectul nu voiesce a lua nici o măsură, au mai că­zut și a­­ceste locuste mult mai teribile. Negu­țătorii din Huși nu mai au curagiu a deschide prăvăliele. In adevăr, anar­hia este la culme. Nu ’și pate cine­ va explica cu în abia într’o lună de­­ zile, de când guvernul­­ lii național-liberal veni la putere, a putut să se sdruncine până într’atât ordinea, siguranța și moralitatea publică !“ Și când țera geme și sângeră d’a­­semenea crime și infamii, miniștrii vor să ne adormă cu fraie sforăitore prin Monitor, vor să-și dea aerul că tóte a­­cestea se petrec fără soirea lor. Apoi dacă nu pedepsiți pe autorii acestor crime, pentru ce vă spălați pe mâni ca Pilat de sângele lui Christ ! Pentru ce nu aveți curagiul de a priimi paternitatea lor și mai recurgeți la a­­cele circulări perfide cu cari puneți vârf indignărei publice? Pentru ce a­­tâta ipocrisie ? Negreșit pentru a zori mai mult ora cădere! vostre! încă o aprobă de respectul acestui guvern pentru libertățile omului este și următorea telegramă pe care o pri­­­mb­ăm chiar în momentul acesta : TELEGRAMA Iași, 26 Maiu 18T6- Redacției «parului TIMPUL Domnule Redactor. Astăzi mă aflu eu un mandat de adu­cere al judelui instructor de lângă tri­bunalul Iași, pentru a mă presenta Îna­intea comisiunei de anchetă parlamen­tară a Senatului instituită pentru a cer­ceta ingerințele comise de administrație în ultimele alegeri senatoriale din jude­țul Roman. Iacă intimidările și nelealele uneltiri ale actualului guvern! Poliția stă în jurul meui. Nu cu asemenea mi­­jloce vor putea ajunge la scop. A. Ventura. UN MINISTRU REVOLUȚIONARx­ Am arătat în numărul trecut ce nu face d. Brătianu. Ațci ne propunem să a­­rătăm ce face ! Ce nu face, este forte lesne de resu­­mat. Nu împlinesce cea d’ântâiă datorie a unui ministru de finanțe, adică: d’a plăti datoriile tesaurului, cu tóte că Adu­nările ’i-au dat tóte mijlocele pentru a­­cestea. Ce face ? Două cuvinte sunt de ajuns iarăși: face propagandă electorală. Pentru a isbuti în viitorele alegeri, cârdășia care este la putere, nu se încrede nici în prefecți, nici în sub-prefecți, nici 1) Strecurându-se «Sre­cari erori în acest articol, îl reproducem.

Next