Timpul, martie 1890 (nr. 85-110)

1890-03-26 / nr. 106

LUNI 26 MARTIE ABONAMENTELE : n toata țara, pe an ... 40 lei ,, „ pe 6 luni . . 20 ,. i» ,, pe 3 luni . . 10 „ Pentru streinătate pe an. . 60 ,. Abonamentele se priimesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI Director politic M. PALEOLOGU EDITIA DE DIMINEATA ANUL­UI No. 106 ANUNCIURI SI INSERTMI i Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................1.50 .> »» II.....................2.5u. ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54, IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD MŰIM 2$ MA­­Tie 1890 B­UDGETUL Disbuțiunea budgetului care urmează, in m­o­m­entul actual in Cameră, a dat loc la unele o­­biecțiuni, precum de pildă că nu am realizat economiile pe care le-am făgăduit in opoziție. La această critică ne propunem a răspunde azi, stabilind câte­va comparațiiniî­intre budgetul ac­tual și ultimele budgete colec­tiviste. Intru­cât privește economiile propriu­ zise, comisia budgetară din anul trecut a fost acela care­­ și-a luat sarcina de a revizui budgetul colectivist, și toate e­­conomiile ce s’au putut face, ba chiar și altele greșite s’au făcut. Dar pe lângă că am făcut e­­conomii, am tăiat și din risipa colectivistă. Și deosebirea pe care o facem intre suprimare de ri­sipă și economii, e că aceste din urmă se traduc prin o mișcare de cheltuială, dar tot o­dată și prin o desființare de serviciu mai mult sau mai puțin util, pe când prin risipă ințelegem cheltueli ce se făceau fără a da in schimb nici un echivalent. Ei bine, grație inteligenței, ca­­pacităței și onestităței guverne­lor ce s’au succedat de cinci ani, s’au desființat pentru mai mult de 9 milioane cheltueli, in afară de economiile propriu zise de care am vorbit mai sus, fără ca prin aceasta să se fi desființat nici un serviciu, fără ca să se fi redus leafa unui singur im­piegat al Statului. Trecemi la fapte. La fondurile secrete s’au fă­cut reduceri insemnate, fără ca să se fi desființat nici un serviciu Așa la ministerul de externe s’au­ cheltuit in anul 1887—88 suma de 306,015 lei. De atunci în­coace nu numai nu sa depășit suma de 150,000 lei, alocată in budget, dar in tot­dea­una a mai răm­as și un excedent. La ministerul de interne s’a cheltuit in anul 1887—88 la fonduri secrete suma de 230,000 lei, pe când anul 1889—1890 se va incheia peste câte­va zile cu o cheltuială abia de 105,000 lei­ Grație desființărei agiul­ui, Sta­­tul beneficiază de circa 7 mili­oane anual de la plata datoriei publice in străinătate, fără ca nici un serviciu public să fi su­ferit din aceasta. Statul luând pe seama lui li­nia ferată Lemberg-Cernăuți,­­a realizat un beneficiu­ de circa 800.000 lei anual. S’a făcut un economie in bu­getul curgător de 350.000 lei, ce se cheltuia de prisos, grație inepției colectiviste, pentru plata de comision la plata datoriei pu­blice in străinătate.­­ Oprindu-ne la aceste cifre, constatăm un beneficiu anual de circa 9 milioane, afară de eco­nomiile propiu zise, pe care le a realizat Statul fără ca nici uă reducere să se fi făcut in vre­unul din serviciile publice. Prin urmare, in 2 ani, am rea­lizat in favoarea Statului un be­neficii­ anual de circa 9 mili­oane, ceia­ ce represintă un ca­pital de aproape 200 milioane. Grație acestei bune adminis­­trațiuni, grație economielor ce am realizat, am putut să dotăm cu mai multă dărnicie unele ser­vicii publice, ori să sporim chel­­tuelile productive, fără ca să fi recurs pentru aceasta la nici un impos­t, ba chiar am ușurat taxa tuicei. Banii ce se cheltuiau in fon­duri secrete și comision, ne-au permis noi să sporim bugetul cultelor și instrucțiunei publice. Așa in budgetul din anul tre­cut s’a admis un spor de 600,000 lei pentru creațiune de școli nouă și pentru salarii la profesori.­­ In budgetul anului 1890—91 s’a înscris tot la capitolul ins­­strucțiunei publice, următoarele sporuri: 437,636 lei pentru invățămăn­­tul primar rural și urban-356,939 lei pentru învățămân­tul secundar. 152,026 lei pentru invățămân­­tul superior. 478,489 lei pentru gradațiuni SI PO cuceri de lo­turi, 50.000 lei pentru scoale ru­rale de înființată din nou. 53.000 lei pentru scalele ur­bane primare. 19.200 lei pentru a se ridica lofurile profesorilor de teologie la aceiași cifră care se servește celorlalți profesori de la facul­tăți. La ministerul lucrărilor pu­blice, s’a in­scris acum un an, 1 milion mai mult, pentru intre­­ținerea șoselelor și pentru crea­­țiune de șosele noui. Anul acesta s’a afectat intreaga sumă numai la întreținerea șoselelor și s’au creat resurse m­­oi pentru face­rea n­oilor șosele.Ast­fel țara va fi înzestrată cu o rețea de șosele in bună stare, pe când cu bugetul făcut sub colectiviști, era lucru ma­tematic calculat, că cu cantita­tea neînsemnată de pietriș ce se afecta intreținerii căilor noastre de comunicație, șoselele noastre erau să fie desființate intr’un număr dat de ani. Intru­cât privește armata, care s’a constatat că din punctul de vedere al echipamentului și al instrucțiunei lasă mult de dorit, pe lângă sporul ce acum un an s’a făcut in budgetul ministeru­lui de resbel, s’a mai mărit a­­cest budget anul acesta cu 2 milioane și 300,000 lei din care 1 milion și 400,000 lei sunt afectați instrucțiunii tru­pelor și concentrărilor. Pentru a dovedi și mai bine cum cheltuelî­le nefolositoare au­ rămas staționare in budgetul ac­tual iar ch­eltuelile productive ori cheltuielile destinate unor ser­vicii publice au­ sporit, vom com­para ultimul budget pus in a­­plicație de colectiviști, adică bud­getul din 1887-88 cu budgetul anului 1890-91. de Budgetul anului 1887-88 era 140,153,331 lei din care 61,411,133 pentru datoria publică și abia 79,342,218 pentru dife­rite servicii ale statului, de Budgetul anului 1890-91 este 164,869,000 lei, din care 61,411,113 pentru datoria pu­blică, iar 103,294,821 pentru in­­des­tul­area trebuințelor statului.Prin urmare, pe când anuită­țile datoriei publice rămân sta­ționare la 61 milioane, cheltue­­lile folositoare Statului se urcă de la 79 milioane la 103 mi­lioane. Grație conversiunei pe care o pregătește guvernul, anuitățile vor rămâne asemenea staționare, cu toate că vom contracta anul acesta 22 milioane pentru crea­­țiunea de șosele, 10 milioane pentru echipament și 15 milioane pentru fortificări. TELEGRAME Serviciul Agenției R­omâne Austro-Ungaria Viena, 4 Aprilie.—Se anunță din Berlin «Corespondenței politice» că comtele de Bismarck a fost informat de­ către Trin*v­rai„i, cat Mareslan„ ^ va prânzi la den­sul la 8 Aprilie. 4 Aprilie. — Conferința Societăților de drumuri de fer a terminat ori deliberă­rile sale. Ea a decis ca nu numai să se grăbească stabilirea tarifului vamal pen­tru serviciul din Sofia, Andrianopole, Phi­­lipopoli, Constantinopoli , Dedeagaci și Burgas, dar și să se facă tarifuri excep­ționale cu prețuri reduse pentru vite și bere. Iar pentru Serbia in locurile im­portante de consumațiune de pe linia Sa­lonicului să se facă tarifuri reduse pen­tru alte obiecte ca ferul, zaharul, vinu­rile, etc. Bulgaria Sofia, 4 Aprilie.—E probabil că d. Min­ce­vici,­gerant al agenției bulgare la Bel­grad, va fi transferat intr’o altă capitală. China Peking, 4 Aprilie.—,împăratul Chinei, în­soțit de o suită de 10,000 persoane a ple­cat in provinciile orientale spre a visita mausoleurile de acolo. Egipt Cair, 4 Aprilie.­ Stanley a zis corespon­dentului ziarului «Times» că Germania bine a făcut de a luat pe Emin-pașa in serviciul ei. Dacă Emin va isbuti să ali­pească de Germania pe Arabii din Bogo­­mayo până la Jidjidji, el va mări renu­­mele său fără a aduce vreo vătămare in­tereselor engleze. Francisc Cannes, 4 Aprilie.—împăratul Dom Pedro aflându-se indispus­a chemat pe doctorul Charcot. Celebrul profesor a declarat că starea sa nu trebue să inspire nici să ne­liniște. Paris, 4 Aprilie.—O conferință s’a ținut intre miniștrii afacerilor streine, de res­bel de marină și de Comerț și sub­secre­tarii de stat la Colonii, in privința Daho­­meiului, s’a decis ca guvernul să ia toate măsurile trebuincioase spre a împiedica debarcarea armelor și a munițiilor pe coastele Dahomeiului. Slrmtenegru Cet­ate, 4 Aprilie.­Prințul și Principesa Muntenegrului au plecat la Antivar­i spre intimpinarea celor cinci mari duci ai Ru­siei ginerii lor și a marelor ducese, fii­cele lor. Rusia Petersburg, 4 Aprilie.­Marele manevre la care va asista împăratul Germaniei vor avea loc la începutul lui August in im­­prejurimile Capitalei, și cu un număr de trupe mai considerabil de­cât de obicei­. Se va face încercări cu iarba fără fum. Țarul a primit ieri pe ambasadorul Germaniei, d. de Schweinitz, care s-a re­întors la postul său. Turcia Constantinopol, 4 Aprilie.—Cu ocaziunea noului imprumut turcesc pentru conver­siunea unei părți din datoria interioară, ambasadorul Rusiei, a cerut de la Poartă ca să se preia inainte de toate din acest împrumut, dacă va isbuti, remășițele da­torite Rusiei asupra indemnității de res­­boiu. 4 Aprilie. — încetând holera in Persia, carantina asupra provenințelor din această țară e ridicată. ARMATA Discuțiunea bugetului ministerului de Războiu a dat ocaziune să se facă unele explicări foarte importante cu privire la starea armatei noastre. Se știe că armata a fost mult pusă in discuțiune in timpii din urmă, și atât dintr’o parte cât și dintr’alta s’au emis păreri exagerate. D. general Manu, luând cuvîntul, a arătat starea reală a armatei. Ea se poate rezuma ast­fel : in privința nu­mărului trupelor și armamentului, tre­bue să fim mulțămiți : a ceea ce lasă de dorit, este instrucțiunea și echipa­mentul. In anul acesta, s’a și afectat suma de 1,400,000 franci in vederea instrucțiunei trupelor. Aceasta pentru concentrări , pe de altă parte, d. mi­nistru de Războiu a hotărît ca de asta­­dată recruții călărași să fie concentrați pentru trei luni. Din aceeași discuțiune, a reeșit de­­ciziunea de a se îmbunătăți cavale­ria, care a fost neglijată de guvernul' . Carp a ținut cu această ocaziune un important discurs, in care a­ ară­tat îmbunătățirile ce trebuesc intro­duse in arma cavaleriei. Cea d’antaiü nevoie este, să se permanizeze cava­leria. In cazul acesta, chiar dacă nu­mărul regimentelor va fi mai mic, insă va fi superior ca valoare. S’a constatat, in adevăr, că s­ite­­mul trupelor cu schimbul e foarte de­fectuos, intru­cât privește cavaleria. El este apoi păgubitor pentru popula­­țiunea rurală. Sunt săteni fruntași, cari s’au ruinat din cauză că fiii lor fac serviciu in călărași , pe când după noul sistem al permanizărei, Statul dă tuturora caii. Chestiunea a fost pusă anul acesta in discuțiune. Probabil că ea se va rezolva cu prilejul bugetului anului viitor. LlICRUtlLE DE MMESETARE CA PIT ALEI Cu toate că împrumutul comunal de 16 milioane a fost abia de două zile aprobat de Senat, lucrările ce acest împrumut e menit a realiza sunt deja începute. In ceea­ ce privește Bulevardul, Pr­mă­ria a trimes deja fie­cărui proprietar ce tre­bue expropriat, o adresă prin care i se face cunoscut că cade in zona de expro­priere și este invitat a-și inmâna ofertele. A doua zi de Sf. Gheorghe, când toți proprietarii cari locuesc in case menite a fi expropriate, se vor fi mutat, lucrările de dărâmare vor incepe. Lucrările Bulevardului vor fi sfârșite, la Octombre, când noul Bulevard va fi transat, pavat și luminat. Lucrările egouurilor vor incepe aseme­nea in curând. Azi, fiind ziua morților, se pune piatra fundamentală a celor cinci capele ce se vor clădi la cele 5 cimitire din București. Clădirea celor 32 școale comunale va in­cepe asemenea, primăvara aceasta. Intru­cât privește realizarea împrumutu­lui,­­ Pache Protopopescu voește să e­­mită mai intâia un împrumut de 8 milioane, iar cele­ l’alte 8 milioane la Septembre. Pentru cele d’anteia 8 milioane, d. primar voește să facă o subscriere in țară pe cur­sul de 93 la sută cu procente 5 la sută. Condițiunile imprumutului se vor discuta in ședința consiliului comunal de Marți seara. Allatot CĂILE NOASTRE COMUNICAȚIE Un ziar, cu care nu avem obiceiul a face polemică, a ridicat, cu ocaziunea șoselelor și a căilor ferate, o chestiune îngropată și a încercat să ațâțe intre România de dincoace și cea de din­colo de Milcov simțiminte de ură și de rivalitate, urme nefaste ale unui separatism care nu mai are resunet. Fără a apăsa mai mult de­cât tre­bue asupra acestei patriotice tenta­tive, vom da aci starea actuală a căi­lor noastre de comunicațiune. Aceasta va interesa, credem, pe cetitorii noștri, cari vor putea tot­odată judeca valoa­rea incriminăriilor zisului ziar. Moldova are astăzi o lungime de 859 kilometri căi ferate pentru o su­prafață de 38.054 kilometri pătrați, iar Valachia are 1.007 kilometri pen­tru o suprafață de 77.490 kilometri pătrați. Deci Moldova are 22 metri 596 căi ferate pe kilometrul pătrat, iar Va­­lahia 20 metri 7­78 căi ferate pe kilo­metrul pătrat. Ceia ce probează că proporțional căile ferate de dincolo de Milcov au de acum o întindere ceva mai mare de­cât in partea de din­coace. In legislatura actuală s’a votat și s’a propus următoarele linii pentru par­tea de dincolo dincolo de Milcov : I Linia Dorohoi Iași pe va­lea Ji­j­iei.................................klm. 140 NI­rofonfi IV» J ci IXI mnnn U . . _ mei • m­ai M­ iatra , 1­­ ~ 08 III Linia Ocna-Corm­ânești, cale de munte din cele mai grele, aproximativ .... »___22 In total dar.... kilometri iar pentru partea de dincoace 220 de Milcov nu s’a votat decât.­­ Linia Pitești-Curtea de Argeș...............................................klm. 37 N­ Se va executa și linia Craiova-Ca­ afat votată din trecut............................................ » A 04 Sau in total kilometri 141 Făcând aceste comparațiunî, nu cău­tăm a ridica in partea de dincoace de Milcov sentimente de invidie pe care le reprobăm, dar voim să arătăm cât de nedrepte și d­e nepatriotice sunt a­­cuzările de cari am vorbit mai sus. Socotim interesant a da cititorilor noștri cu această ocasiune două tablouri de numărul khilometrilor de șosele na­­ționa­e și de căi ferate ce posedă fie­care județ al țării. Șosele Naționale Klm. 1 • Klm. 1. Bacău 181 * 16. Mehedinți 77 2. Ilfov 153 I 17. Roman 77 3. Prahova 150 18. Suceava 71 4. Romanați 146­­ 19. Botoșani 71 5. Dâmbovița 136 20. Buzău 66 6. Neamțu 122 21. R.­Sărat 51 7. Iași 119 22. Teleorman 49 8. Vălcea 119 23. Covurlui 48 9. Argeș 103 24. Vlașca 45 10. Putna 102 25. Ült 41 11. Muscel 97 26. Tutova 30 12. Vaslui 86 27. Dorohoi 21 13. Gorj 82 28. Ialomița 8 14. Tecuci 78 29. Brăila­­ 15. Dolj 78 30. Fălciu 0 Cai ferate klm.­­ klm. 1. Prahova 178 17. Vâlcea 72 2. Ialomița 172 18. Tecuci 70 3. Brăila 156 19. Tutova 69 4. Ilfov 152 20. Iași 66 5. Romanați 126 21. Constanța 64 6. Bacău 106 2 ‘. Gorj 62 7. Botoșani 105 23. Covurlui 51 8. Putna 99 24. R.­Sărat 51 9. Dâmbovița 95 25. Vlașca 45 10. Mehedinți 94 26. Roman 42 11. Dolj 88 27. Neamțu 34 12. Teleorman 86 28. Ol­tu 34 13. Suceava 78 29. Fălciu 27 14. Muscel 77 30. Dorohoi 21 15. Argeș 74 31. Vaslui 19 16. Buzău 72 32. Tulcea 0

Next