Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)
1890-09-11 / nr. 241
MARȚI 11 SEPTEMBER 1890 ABONAMENTELE: DN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTIMPUL ZIARIb cotidian Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. I,icoala țara, pe an . . • 40 lei ,, pe 6 luni . . 20 ,, ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru străinătate pe an. . 60 ,, Atoonaratele se friosesc la aministrație EDIȚIA A DOUA ANUMURI si insertiuni Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III.....................1.50 „ „II.....................2.50 sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse ANUNGIURILE SI INSERȚIILE SCRISORILE NEFRANCATE NU LE PRIMESC EMINESCU Astăzi se ialță in Botoșani statua lui Eminescu. Serbare frumoasă căci nu e vorba de a plânge pe omul muritor care a perit, este vorba de a celebra talentul fără seamăn care va străluci pururea in literatura noastră. Onoare tinerime! universitare, care a luat inițiativa celebrărei acestui talent puternic. Eminescu in momentul de față domnește peste literatura noastră. Ori cine are o inspirațiune poetică, ori cine vrea să potrivească done rime, simte inrîurirea predomnitoare a lui Eminescu, era se zicem jugul lui. Și acela este mai bun intre toți, care se apropie mai mult de felul de a spune al lui Eminescu. Cu Eminescu poezia noastră intră într’o eră nouă, vârsta copilăriei se sfârșește și incepe vârsta bărbăției. Nimănui nu mai este ingăduit de acum inainte să vorbească de ghiocei și de viorele, fără să ascunză sub flori ascuțișul unei idei. Intre Eminescu și cei mai mulți din poeții noștri este această deosebire, că, pe când ceilalți ne amuză și ne încântă, Eminescu ne fermecă și ne subjugă. Și jugul ce ne pune nu putem să’l lepădăm. Nici o dată un suveran n’a stăpânit așa de bine poporul lui, nici odată un căpitan n’a fost atât de ascultat de trupele lui precum stăpânește Eminescu literatura română, precum este el ascultat de scriitorii cari se ridică ! Omul acesta blajin, care fugea de lume a devenit un tiran căruia se supun toți Românii. Eminescu este un mare poet, dar el nu este numai poet, el este și prozator distins. Această parte a lui este cu totul a partidului conservator și a ziarului Timpul. Mai bine de o decenie el a onorat Timpul cu colaborarea lui. El a contribuit in mod puternic ca să răstoarne guvernul liberal și să aducă o nouă stare de lucruri. El a susținut, a comentat, a ilustrat cu condeiul lui, intreg programul partidului conservator. Onoare muncei și talentului ! Această ideie democratică care reforma intreg programul partidului conservator, a fost apărată, susținută, proclamată cu o stăruință și cu un talent de care el singur era capabil. Ne resună incă in urechi versus elocinte cu care biciuia pe cel ce vânează câștigul fără muncă și onoarea fără talent. Nimeni n’a fost mai mare protivnic al frasei goale și al etichetei fără conținut. Nimeni n’a combătut mai cu putere elementele parasite cari se strecoară in politică. Naționalitatea românească a găsit intr’ănsul, nu un apărător, ci un apostol.* Idea conservării și desvoltării neamului românesc ajunsese la el o religiune, al căreia, se dedase, puțin câte puțin a se considera ca ministru. De la Nistru pân-la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s’a... N’ar zice cineva că e vorba de un ministru căruia se adresează plângerile întregului neam românesc, contra străinismului cotropitor? El a susținut încă toate celelalte idei care fac parte din programul partidului conservator: libertatea cuvântului și a presei cu mărginirea lor in judecata juraților, libertatea conștiiniă cu precădere dată cultului național, libertatea muncei îndulcită prin cele două idei conservatoare, de o parte protecțiunea muncii naționale și de alta protecțiunea elementelor celor slabe ale populațiunei românești și in sfârșit respectul dreptului in general și in special respectul proprietății. Mai departe el a susținut sufragiul restrâns și împărțirea alegătorilor in mai multe colegii, nu numai ca condițiunea independenței alegerilor, dar mai ales pentru ca munca și talentul să predomnească in conducerea afacerilor publice. Acestea sunt ideile fundamentale care formează programul partidului conservator și niciodată aceste idei n’au fost susținute cu mai mult talent, cu mai multă căldură, cu mai multă convingere. Căci nimeni n’ar fi făcut pe Eminescu să susție o idee care nu era a lui și când cineva îi făcea vre-o observațiune, el răspundea cu semeție- «altul o să ma invețe pe mine cum să susții interesele neamului meu ?» Ca poet fără seamăn, ca prozator distins Eminescu este, dacă nu cea mai mare, dar desigur una din cele mai mari figuri ale literaturei noastre și statuea ce se ridică este un omagiu meritat. a ținut un discurs in care a spus că meritul cruciadei întreprinse contra sclavie! se cuvine Papei Leon al XIII. El a adaos că nu caută suprimarea imediată a sclavie! pentru că ar fi mii de sclavi cari ar muri de foame dar desființarea vânătoare! de om. Cardinalul a mulțumit presei amice și inamice : chiar presa inamică a adus servicii operei umanitare ce se urmărește ocupându-se de ea, căci nimic nu e mai vătămător ca tăcerea. Delegații germani, englezi și austriaci erau prezenți. Germania Kiel, 21 Septembre.—Cuirasatul austriac «Kronprinz Rudolf» in urma exprosiei unei țevi de la mașină, având nevoe de oarecare reparațiuni, plecarea escadrei austro-ungare a fost întârziată cu două zile. Italia Roma, 21 Septembre. — După trei zile de observare și desinfectare la lazaretul de la Sinara, vaporul «India» care vine din Massuadi cu 400 de soldați a obținut permisiunea să-șî continue călătoria. Rusia St. Petersburg, 21 Septembre.—Ziarele anunță că guvernul are de gând să prelungească drumul de fer transcaspian in spre Nord pană la Korassan. Se asigură că un nou tratat de comerț va fi încheiat in curând intre Rusia și Persia. Statele ijșite Reading, (Statele unite), 21 Septembre.—Done trenuri s'au ciocnit la Shoemakersville ; sunt 21 de morți și 30 de răniți. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 21 Septembre.—împăratul și contele Kalnoky s’au intors astă noapte la Viena. Bulgaria Sofia, 21 Septembre. — Principele Ferdinand a luat parte la sfârșitul manevrelor din lagărul de la Kula, la un banchet al ofițerilor; el a ridicat un toast in onoarea armatei, ofițerii au dus pe principe in triumf. Principele a vizitat Kula unde a fost primit cu entusiasm ; el a plecat după aceea la Turnu Severin spre a intâlni pe sora sa, ducesa Maximilian de Bavaria, pe care a condus-o la reședința de vară de la Sandrovo, lângă Varna unde se află și principesa Clementina. Abea aseară s'a putut restabili circulațiunea trenurilor pentru Constantinopol. Francia Paris, 21 Septembre. — O serbare religioasă s a dat la St. Sulpice cu ocasiunea deschiderea Congresului antiesclavagist, a asistat mai bine de 10,000 de persoane. Cardinal Lavigerie SITUAȚIA GENERALA A ViMierei bunurilor Statului Una din legile cele mai folositoare ce s’a dat tezei in timpul guvernelor ce au urmat colectiviștilor, este fără induoială legea vînzărei bunurilor Statului. Și cu toate acestea, o lege ce trebuia să aibă aprobarea tuturor grupurilor politice, a fost combătută in parlament și in presă, cu mai multă invierșunare, tocmai de aceia cari n’au fost in stare s’o facă si s’o dea terei. Odată ce legea a trecut, colectiviștii s’au năpustit asupra modului cum ea se aplică și au întreprins o companie desnădăjduită cu atât mai mult cu cât s’au convins ei singuri că cu toate greutățile ce s’au intîmpinat in aplicarea legei, ministerul Domeniilor a știut să treacă peste ele și să accelereze vînzarea moșiilor Statului. In nenumărate rînduri am arătat și am dovedit cu date hotărîtoare greutățile ce intémpinau aplicarea acestei legi. De altă parte am arătat măsurile Înțelepte și urgente ce s’au luat de către ministrul Domeniilor pentru ca lucrările de parcelare, denumirea comisiunilor de vînzare să se facă cu cea mai mare repeziciune. Nimic nu s’a neglijent pentru a aplica legea intr’un timp cât mai scurt și mulțumită activitățeî ce s’a desfășurat de cei in drept cu această ocaziune, s’a ajuns la un rezultat cât se poate de satisfăcător. Putem astăzî la adevăr, să dăm situațiunea generală a aplicărei legei vînzărei bunurilor Statului, de la inceput și până astăzî. Astfel s’au vîndut și confirmat până acuma, intr’o singură campanie de ANUL XI No. 241 ■ șase luni, 36 de moșii, nr 2,777 loturi și in intindere de la.534 hectare. Iată și tabloul acestor moșii: Lespezile (Argeș) 70 hect. 1i loturi. Racova cu Lețcanî (Bacău) 358 hect. 70 loturi. Herțioana (Bacău) 123 hect. 26 lot. Blidari (Bacău) 30 hect. 6 loturi. Crișanu ( » ) 277 hect. 58 loturi. Prăjești ( » ) 999 » 199 . Protopoponî (Botoșani) 157 hect. 32 lot. Vîrtoapele Banului cu Siliștea Albești (Buzeu) 452 hect. 90 loturi. Măgura Ungureni (Buzeu) 150 hect., 34 lot. Râmniceni sau Marginea Pădure (Buzeu) 35 hect. 7 loturi. Crețulești Odaia Turcului (Dâmbovița) 573 hect. 113 lot. Aninoasa (Dâmbovița) 146 hect. 26 loturi. Cotul Stejarului (Fulciu) 417 hect. 85 loturi. Isvoarele (Fălciui) 217 hect 45 loturi. Valea cu Apă (Gorj) 42 hect. 9 lot. Oprișeni (Iași) 261 hect. 52 loturi. Moreni (Iași) 342 » 68 » Frincești (Iași) 392 » 80 » Barnova ( i> ) 753 »151 » Brăneșlî (Ilfov) 552 » 111 » Goslible ( » ) 582 » 125 » Olari sau Mărgineni (Prahova) 342 hec. 75 lot. Un număr de 25 de moșii in 1688 loturi și cu o întindere de 8310 hectare sunt vândute dar neconfirmate incă. Aceste moșii sunt următoarele: Moșii vândute dar neconfirmate Comisiuni de vînzare sunt numite la 31 de moșii cu o intindere de 15.330 hectare și impărțite in 3056 loturi și anume: Moșii la cari sunt orânduite comisiunele de vînzare Trupurile: Rapa-Babei Băltești și Găureana (Bacău) 123 hect, 25 lot. In fine planurile a 35 de moșii sunt depuse la comune pentru ca locuitorii să se înscrie. Aceste moșii cu o intindere de 15,626 hectare și impărțite in 3287 loturi sunt următoarele: Moșii a căror plane s’au depus la comune a se inscri locuitorii Heltelui. » 170 » Comandărești (Botoș,) 370 » Unsa. . » 98 » Ghermăneasa,(Brăila) 1346 y» Pribeagă Cojoceasca , 4999 Cotorca mică, (Buzeu) 434 605 » 18 41 » Ghir^em (Roman) 99 heet. 23 loturi, drîinoștî ( » ) 397 » 80 » Ruși Vlădică), (Roman),417 dec. 84 It Org.-Metocu, (Tutovaj, 298 >- 70 » Vițiugheștî, ( » ), 06 » 19 » Gălțeștî, ( » ), 104 D 24 » Stob.-Birza, (Teleor.), 515 » 103 » Tomșanî, (Vélcea), 193 » 40 » G.-Suhașului, ( » ), 79 » 16 » Baltem, (Vaslui), 482 » 100 » Ciuperceni, (Dolj), 2610 » 543 » Rebegi, ( » ), 420 » 82 » Adânc.-de-jo8,[ » ), 66 » 14 » Țucjureștl, ( » ), 510 » 103 » Stoiceni (Argeșiu), 336 hect., 67 lot Murgașu, (Dolju), 441 » 90 » Malaie.*, » 328 » 68 » Șerpoia, (Fălciu) 243 » 49 » Lohanul, » 311 » 63 » Moroșani, (Gorj) 352 » 70 » Olari, » 174 » . 34 » Măcărești) (Iași) 335 » 68 » (Iași) 665 » 132» Falfnești * 1 Mărculești, (Ilfov) 302 » 61 » Cușmiru, (Mehedinți) 430 » 84 » Punghina, » 716 » 158 » Poenari- /jluscel) 60 B » Rancăciovu ' Crivina, (Prahova) 485 » 97 » Valea Stîlpului cu Ștui » 272 » 55 » belîi, Doljești, (Roman) 317 «» 64 » Sagna, » 427 «» 85 » Roșieni, (Romanațî) 230 « 46 » Runcu, » 261 » 52 » Diechenî, (Tecuci) 327 » 66 » Bălănești, (Tutova) 325 » 65 » Dosul cu ,U1, . ... , Morile, (Vâlcea) 201 8 40 ^ Cureaua din Bujor, 34 » 7 » Joreni, Babcani, » 318 » 71» Delești, (Vaslui) 417 » 84 » Parte din : „ Cuca (Covurlm) 58 Căprioru (Dîmbovița) 206 Mărgineni, v ■Gura-coli , 164 „ Viței, Fântâna- (Doljin) 1078 » Banului, v J ’ Comarnî, s 1020 »> Bălinești, (Dorohoiu) 199 » Liveni* cu , 448 „ Hătcăuți, Buhaiul*, J> 438 » Comarna- nasî) 207 » de-Jos, Malaiasca, (Ilfov) 598 » Dridul a mânăstirea> 3254 » Dealului, Stoeneasca din Bădenîi(Muscel) 88 » Slobozia, 186 « 41 » 120 » 35 » 74 » 20 » 270 » 401 » 86 » 12 » 42> 32 » 217 » 204 » 40 » 89 » Gura Vi (Prahova) 205 » țioarei, Plăviceanca,(Romanul) 470 » Obilești, (R.Sărat) 405 » Tihulești (Tutova) 210 » Andonia, » 31 » Puntișeni, » 250 » Bungheni, 61 » Grajdeni, » 474 » Zevestrenî, (Vâlcea) 341 » Ionești, y» 113 » Puramiî, (Vlașca) 404 » Trupul de 60 » la Pod, 94 » 81 » 42 » 6 » 50« 12 » 96 » 68 » 56 » 81 » 12 » Șerbănești (Argeș) 62 hect. 12 ioturi. Văleni ( » ) 18 » 6 » Negrașiî » ) 680 » 136 » Tissa Silurnio »1 vestru (Bacau) 269 » 04 » Brădeanca » 137 » 28 » Mărgineanca » 360 » 72 » sa Tvdorica (Govurlui) 651 hec. 130 lot. Gherăiasca » 53 » 9 » Măxineni » 2265 » 450 » Popescu Tu- 690 306 , nari v Piscu » 1061 211 » SI 599» ISO» Greaca » 256 » 52 » Limbele y» 255 » 51 » Tânganu » 526 J» 104 » Priboaia (Muscel) 28> 5 » Sărata— , , ,, ^ «« Pângărați (Neamtu) 11 » 365 ® îanȘ‘ea. > 108 »> 22 » Pângaracior Petricanî » 253 » 51 » Olsobeniî » 259 » 52 » v SO’“1"“ “9 » 90 ^ Cureaua din romana(Iggy, 43 » Dobrun, v Arvăteasca » 600 » 117» Bucinișu, » 50g » 101 » Bordeasca, (R.Sărat) 698 » 141 » Șerbănești, cucux 402 , 80 » Buda, v ’ Țepoaia, » 304 » 69 » Baicanii, » 371 » 73 » Doreșlî, » 491 » 98 » Șendrești, (Tutova) 332 » 67 » Schitul Bogs 78 » 13 » Bănița, Gelu-Rupi, 225 » 45 » Jura, Bovolița (Teleorman) 449 » 90 » Todorești (Suceava) 40 » 9 »