Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-18 / nr. 273
3R ANUL XI No. 273 ABONAMENTELE, In toată țara,, pe an . . . 40 lei pe 6 luni ■ ■ 20 ., „ pe 3 luni . . 10 „ Pentru streinătate pe an. . 60 „ Momentele se primesc la Administrație 1IN EXEMPLAR 10 BANI EDIȚIA A DOUA JOTJI 18 OGTOMBRE 1890. AMCIOBI SI INSEETIUHI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. IU..................1.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS Ia Agenția Havas, 8 Place de la Bourse MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC TACTICA LOR Hotărîți a pune lupta pe terenul politic, colectiviștii motivează tactica lor neințeleasă, pe motivul că n’au incredere in imparțialitatea guvernului pe timpul perioadei electorale. Pretextul, cum se vede, a fost ușor de găsit, insă nu e decât un pretext. Guvernul acesta n’a avut ocazia să prezideze decât la vreo trei-patru alegeri parțiale. Și chiar dacă aceste alegeri nu sar fi petrecut tocmai după placul colectiviștilor, tot nu ar fi fost destul pentru a legitima o așa flagrantă falsificare a instituțiunilor noastre. Colectiviștii insă ia dorința lor nemărginită de a salva libertățile publice, pe caii nimeni nu le amenință, incep sub cel mai ușor pretext, prin a sacrifica libertățile locale și falsifică toate instituțiunile țerii. Adevărul e că colectiviștii se silesc acum in mijlocul campaniei electorale, a dovedi că guvernul face ingerințe, pe când hotărîrea lor de a pune lupta pe terenul politic era luată din ziua când s’a făcut unirea liberalilor. Ei înteiîi au hotărât a părăsi terenul oarecum legal al luptei comunale, rămănând ca apoi să justifice atitudinea lor cu ingerințele pe cari erau de mai inainte deci și a le pune in spinarea guvernului. Guvernul din contra, inainte de a se incepe campania electorală, a declarat că nu înțelege a face politică din alegerile comunale. Cu alte cuvinte el zicea: căci nu privim alegerile comunale ca o manifestație politică, ci numai ca un prilej de a se alege niște liniștiți și destoinici administratori ai bunului comunal. Învingători, in aceste alegeri, nu ne vom asuma succesul ca guvern , invinșî nu ne vom retrage.» Credem că nu aceasta ar fi atitudinea unui guvern, care, cum pretind colectiviștii, ar plănui să nimicească politicește pe adversarii săi. Dacă am fi avut nevoe să câștigăm o victorie asupra colectivității, am fi primit lupta pe terenul politic pe care au pus-o colectiviștii. Și dacă voiam să siluim conștiințele alegătorilor, îi sileam să aleagă intre guvern și oposiție, nu intre cutare ori cutare administrație comunală, și nu lăsam pe alegători să se numere ca «amici» ori ca «inamici ai consilielor comunale.» Cu toate acestea, noi credem că colectiviștii se inșală grozav in tactica lor și că de unde ar fi avut prilejul să-și păstreze reputația ce cu ostentație își croesc ca țari și disciplinați, vor avea de astă-dată ocazia să-și arate toată slăbiciunea. Așa că pe lângă faptul că din principiu noi nu vroim amestecul politicei de partid in alegerile comunale, le făceam incă și unimens serviciu, pe care dintr'o socoteală greșită ei îl resping. Și dar ei nu vor avea să se plângă decât împotriva lipsei lor de inteligență, atunci când alegătorii manifestându’și din nou simpatia lor pentru actuala administrație comunală, vor da in același timp un blam din cele mai energice organizației colectiviste. Nu, ei nu se vor putea plânge de nimeni, pentru că noi destul am căutat să-i împiedicăm de la o sigură infrîngere. Dar dacă vor cu orice preț să-și vadă visul cu ochii și dacă se vor văita pe urmă, le vom răspunde scurt : — Tu las noulu.... TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 28 Octombre. —■ O scrisoare din Berlin publicată de «Politische Corresponder» zice că întrevederea dlor de Caprivi și Crispi s’a hotărât in prima linie de dorința lor de a face cunoștință și de ideia că interesele triplei alianțe nu pot decât să câștige din întrevederile oamenilor de Stat conducători. E sigur că aceste întrevederi se vor reinnoin fiecare an. —28 Octombrie.—«Neue Freie Prese» află din Belgrad ca brigada de cavalerie întrunită in lagărul de lângă Thhupka a isprăvit manevrele; cercurile militare superioare sunt puțin satisfăcute de aceste manevre in ceia ce privește pe reserviști; mulți dintre ei au venit, fără cai și n’au putut prin urmare să ia parte la manevre. Brasilia Rio De Janeiro, 28 Octombrie.—Guvernul a declarat conversiunea obligațiunilor 5 la sută a datoriei publice in 4 la sută a căror procente se vor plăti in aur. Guvernul mai are de gând să rescumpere datoria și împrumutul din 1889. Engliteza Londra, 28 Octombre — In ultima întrunire electorală de la Edimburg, d. Gladstone a atacat intr’un mod foarte viu pe lord Salisbury din cauza trimiterea unei misiuni speciale pe lângă Vatican ; — el a zis că , trimetându-se un ambasador pe lângă Vatican e ca și cum clamațiunele Papei, s’ar recunoaște readică că o parte din Palia să fie supusă stăpânirei sale El și-a mai exprimat speranța că știrile ulterioare din Rusia vor fi mai bune; modul cum această putere tratează pe evrei, Îi inspiră groază. 28 Octombre. — «Times» află Zanzibar că amiralul Freemantle, închinsoțit de consulul general, a plecat la 25 din Zanzibar la Kipini unde se află toată flota engleză compusă din 10 bastimente. Amiralul a inaintat Duminecă dimineață cu 1000 de oameni spre Witu ; de Sâmbătă seara chiar indigenii atacaseră avant-posturile sale rănind trei mateloți. Francia Davis, 28 Octombre. — Se telegrafiază din Atena «Agenției Havas» că majoritatea de 50 de scaune obținute de d. Delyanis intrece toate așteptările. Demisiunea d-lui Tricopis e așteptată de la un moment la altul Orașul a reluat aspectul său obișnuit. de 28 Octombre . La cununia d-șoare, Mohrenheim erau prezenți toți ambasadorii, d-na Garnet insoțită de colonelul de Lichtenstein, Generalul Bruyere și casa militară a președintelui in mare ținută, un mare număr de notabilități O mulțime imensă a salutat intrarea și eșirea cortegiului prin strigăte de: «Trăiască Rusia ! Trăiască ambasadorul ! Trăiască Francia !» 28 Octombre. — Journal des Débats anunță că d. Măline, președintele comisiunei vamale, găsește tariful general insuficient in ceia ce privește taxele asupra produselor agricole ; el va propune sporirea acestor taxe. Comisiunea vămilor a numit pe d. Dautresme vice-președinte in locul d-lui Develle, actualul ministru, și pentru ca să grăbească examinarea tarifului a hotărît să împartă lucrarea intre cele patru sub-comisiuni și să nu facă anchete moi. Germania Potsdam, 28 Octombre. — Regele Belgiei a sosit asa-seară; el a fost primit la gară de, către împărat, de Principi de Ducele de Connaught, de marele Duce Vladimir, de ministrul Belgiei și de Generali. întrevederea celor duoî suverani a fost foarte cordială. Olanda Haga, 28 Octombre. — Azi a fost prima ședința a celor două Camere întrunite. Ministrul de Interne, baron de Mackay, a dat seamă de starea Regelui, medicii au constatat că Regele nu mai e in stare de a guverna; miniștrii Colonielor și Justiției au văzut pe Rege și confirmă faptul. Consiliul de miniștri a cerut Statelor generale să emită declarațiunea prescrisă de Constituțiune. Ședința s-a amânat pe mâine la 2 ore pentru a se lua o hotarâre, vinșii mari și pururea învingătorii glorioși. «Voi dați tuturora un mare exemplu: indurați jertfa cu plăcere, când înțelegeți a invinge pentru țară. «V’ați învins animozitățile, v’ați dat manele pa care nu le despărțise decât intriga dușmanilor noștri seculari, v’ațî presentat țereî așa cum ve cerea ca să fiți: mulți, inteligenți, uniți disciplinați și neinvinșî. ‘ • • • Sînge-Rece. TEROAREA in CAPITALĂ i Din Voința de mâine. •------- Comisarul secției 48 a făcut perchisiție la domiciliul cetățeanului Alecu Gogu, cârciumar din calea Moșilor No. 239, unde a găsit 66 de bășici cu spirt de fraudă in cantitate ca de 15 decalitri, care s’a confiscat la acea secție. Când primăria Capitalei este dată pe mâna lui Brătescu-Decalitru, nici nu poate fi altfel. Concentrații au nevoe de asemenea oameni, pentru că numai el pot prinde contrabandele. Dar pentru ce sa făcut perchesiție numai la cetățeanul Alecu Gogu ? Pentru că el e un liberal convins. Guvernul favoritismului I - II ------- La secția 14 a fost dus uneai murg. Nerușinatul era palid și furios, era oribil și uluit, era demascat. Țara insă s’a pronunțat in contra lui și astăzi el plânge cu lacrăm î amare vagabondajul pe pod. III ------ La aceeași secție au fost conduși douî boi. Ei au mers acolo strâns uniți amenduoî, deși intr’o vreme fuseseră certați. De aceea le spunem următoarele : «Boi, ațî fost prigoniți, încarcerați, bătuți și uciși de zbirii moî și vechi ai reacțiuneî, și ațî fost momental în ALEGERILE COMUNALE Teleorman și se comunică din Alexandria următorul proces-verbal : Astăzi, anul 1890 Octombre șapte, subsemnațiî, membrii ai partidului conservator, orășeni Alexandroni și alegetori ai colegiului comunal, in vederea viitoarelor alegeri comunale, intrunindu-ne pentru a ne consulta in privința membrilor ce trebuesc aleși pentru noul period. Ascultând expunerea situațiunei comunei, făcută de d. D. N. Bădescu- Roșioru, pe care o aprobăm . Considerând că pentru expusul scop, urmează a se alege mai ănteiu un comitet care să dirijeze orîce alte întruniri s’ar mai găsi de cuviință a se face in viitor, până la ziua hotărîtă pentru alegeri și să hotărască membrii viitorului consiliu comunal. Pentru aceste motive, delegăm și alegem din partene, următoarele persoane : G. Eliad, Gheorghe G. Popescu, Lazăr Baciu, D. I. Iliescu, Anghel H. Guruianu, Vâlcea H. Rotari, Tudor T. Drugă, Stoian R. Jelea, Pandele H. Paraschiva, Chiru M. Popescu, Radu S. Ghiorghiu, D. Constantinescu, Nae A. Dragomirescu, Tudorache D. Christea, Niță Negulescu, Nae P. Ghiorghiu, Radu D. Trifu, Pencu Mincu Mațe, Marin B. Acușica, Dumitru G. Pieleanu, Apostol G. Vieru, Petre Pârvan Pate, Ion R. Bragadireanu, Florea Mitran, Marin B. Ulmeanu, Ioan M. Zlăteanu, Mincă V. Bărbulescu, Barbu Preda, Voicu Morărescu, Petre R. Căluși, Ghiță T. Mavrodineanu, Stoica Bălănescu, Gheorghe Popescu (logofătul), Simion D. Badea, Florea Marin, G. R. Tiu, Gheorghe Chiar, C. Ghencu, Marin Enescu, Ilie D. Epurescu, D. R. Ulmeanu, Marin Oprișan, Ilie M. Dăsculiu, Radu A. Bălan, Ghiță L. Neacșu, Nicolae Ghiorghiță, Dumitru Mihai Dinu, Anghel Ilie, Gheorghe Paraschiva, Ștefan Stănescu, Țacu Nicolau, Gheorghe Eliad, Pandele Hagi Paraschiva, Anghel Bogdănescu, Dumitru P. Angelescu, Ghiță T. Dogaru, Ilie D. Epurescu, Alex. Popescu, Marin D. Peta, Ghiță M. Tabacu, Ivancea Velicu, Petcu Hr. Rotaru, Gheorghe R. Țiu, Marin S., I1io T. Iatan, Ch. C. Zlatovici, Niculae M. Popescu, G. Nicolescu, Preotu Marin Mirodot, Preotu Tache S. Mirodot, Petrache Dogaru, Voicu Albu, Petrache Anghelescu, Anghel Tănase, Petre G. Concea, Radu Ion, Dumitrache Dencu, Tache Gârlojeanu, I. Gavriescu, Petre R. Căluși, Dumitru Mihai Dinu, Stanciu I. Roșu, Dumitru I Pipic, Marin Ionescu, Ivan P. al Babei, Dobre Pană, Radu A. Bălan, Ion R. Călușî, Dumitru S. Epure, Stancu Vladu, Voicu Radu, Ion Ilie, Ion M. Zlăteanu, Vâlcea H. Rotaru, Dumitrache Neagu, Dumitru Bălăușiu, Marin Mitea, Stoica Bălănescu, P. Gheorghiu, Ion T. Iatan, N. Chivu, S. B. Nicolescu, Radu Dumitrescu, Mihai Bănășeanu, Nistor I. Pitișteanu, Ioniță R. Petre, Petre M Hagiu, V. B. Simionescu, B. Rădulescu, Țancu M. Popescu, Tache Sima, Ion Păcuraru, C. Nițulescu, Ghiță Milac, N. D. Săvulescu, Niculae Antonescu, Spirea Gheorghiu, Gheorghe G. Popescu, loan Anghelescu, Stavre T. Iliescu, D. Constantinescu, Petre Constantinescu, V. I. Moldoveanu, T. D. Zahariescu, Marin Oprișan, Ilie Oprișan, Marin Stănescu, I. D. Fântâneanu, Lazăr Bencea, Neacșu Mihai, Ilie Lințescu, Anghel B. Nicolescu, Ion Drăgănescu, A. Macavei, Petrache Atanasiu, Țone Niculea, D. Paladescu, Tudor Marin, Nae A. Dragomirescu, Eleftere Ștefănescu, Ene Florea, Tudor Marin, Hic Ivan, Marin Tănase, Andrei G. Dancu, I. B. Teodorescu, Ilie L. Boiu, Anton I. Constantinescu, A. I. Lăzărescu, Ion Lazăr, Iordan Țancu, D. T. Iliescu, Pandele Georgescu, Voicu Mărășescu, Ștefan C. Marinovici, Petre Huislescu, M. Epureanu, Chiru M. Popescu, Stoian Ruse Jelea, Tudor T. Drugă, Ivan T. Manafu, Dumitru G. Peleanu, Anghel H. Guruianu, Vasile Petrescu, Dumitru N. Știrbei, Ioniță Popa Stoica, Iordan D. Dimitriu, Iacob Florea, Micu St. Gancea, Ivan A. Iatan, S. M. Chiar, Grigore Șerbănescu, Stan Lazăr, Tudorache Ionescu, Iordan I. Grozescu, Andrei Lazăr, Sterie Andreescu, Lazăr Ianciu, P. Constandinof, Anghel Dencu, Tudorache St. Gogâia, Gheorghe Dencu, Sandu Mateiu, Anastase A. Gheorghiu, Stoica Dobrescu, Petrache Macovei, Tudorache Cândea, Voicu Crăciunescu, Dumitrache Națe, Ivan I. Grozovici, Marin Vătafu, Rădoiu Manolescu, Marin B. Acușică, Alecu Casapu, Gheorghe I. Chiar, Vișan Dumitru, loan S. Petreanu, Chiru G. Mârzac, Grigore Ivan, G. Constantinescu, Ene Ștefan Bălănescu, loan D. Martin, Lazăr Tănase, Tudorache N., N. Caracaș, Dumitru Ionescu, Dumitru Lință, Burcea C. Cârnu, Moraru Paraschiva, (Indescifrabil) V. Sliviniu, Ioniță Oprescu, Ghiță Th. Stropoliu, Dumitru Stănescu, M. Anton, Apostol G. Vieru, Petre Popescu, Nicolae Manolescu, N. Marinescu, H. Mateescu, G. Michăilescu, Marin P. Repanovici, Gheorghe Pandele, Ștefan N. Buligan, Țacu Petre Golovodă, Ene Ion, Gheorghe I. Ivan, Marin Badea Ploeșteanu, Petre D. Stoicițoiu, Preotu Radu Mirodol, Gane Ivan Trăistaru, Dumitru B. Ulmeanu, Radu S. Gheorghiu, Anghel G. Cârjan, Nicolae Ionescu, Lazăr Pascu, C. Marinescu, Simion Badea, Marin C. Măgureanu, Petre Oneață, (Indescifrabil) M. Serețeanu, Cristea Marin Pârsoagă, Marin Dan Epure, Andrei Vijelie, Dumitru Vlădulescu, Petre Penculescu, Pencu Mencu, Mincu Moțea, Tudor Rizea, Nedu Miruță, Florea Mitran, Constantin I. Epurescu, Dumitru L. Olteanu, Ivan Ninu, Constantin Ion, Stan Gudac, Barbu Preda, Paraschiv Theodorescu, Zlătan Hristea, Radu Ionescu, Constantin Frumosu, Anghel Balaami. CONFERINȚA DIN SIBIU Motivele convocărei. — Delegații. — Plângerile românilor.—înăsprirea luptei. — Scrisorile de aderare ale plugarilor. Luni s’a ținut prima ședință a conferinței partidului național din Transilvania și Ungaria. Toate cercurile electorale române au fost representate la această adunare prin delegați aleși pretutindeni cu aclamație și nu cea mai bună înțelegere. Ședința s’a deschis de către președintele comitetului central electoral, ales in anul 87, d. Ioan Rațiu din Turda, printr’un discurs in care se espun motivele pentru cari comitetul a găsit de cuviință a convoca conferința. Este mai ales nemulțumirea generală provocată din ce in ce in măsură mai mare, prin desele procese politice, prin tendințele de maghiarizare cu forța a institutelor de cultură românești. După verificarea mandatelor delegaților, se alege președinte al conferinței d. Vincentiu Babeș, care in scurte cuvinte își exprimă con-