Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-18 / nr. 273

3R ANUL XI No. 273 ABONAMENTELE, In toată țara,, pe an . . . 40 lei pe 6 luni ■ ■ 20 ., „ pe 3 luni . . 10 „ Pentru streinătate pe an. . 60 „ Momentele se prim­­esc la Administrație 1IN EXEMPLAR 10 BANI EDIȚIA A DOUA JOTJI 18 OGTOMBRE 1890. AMCIOBI SI INSEETIUHI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. IU..................1.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS Ia Agenția Havas, 8 Place de la Bourse MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC TACTICA LOR Hotărîți a pune lupta pe te­renul politic, colectiviștii moti­vează tactica lor neințeleasă, pe motivul că n’au incredere in imparțialitatea guvernului pe timpul perioadei electorale. Pre­textul, cum se vede, a fost ușor de găsit, insă nu e de­cât u­n pretext. Guvernul acesta n’a avut o­­cazia să prezideze de­cât la vre­­o trei-patru alegeri parțiale. Și chiar dacă aceste alegeri nu sar fi petrecut tocmai după placul colectiviștilor, tot nu ar fi fost destul pentru a legitima o așa flagrantă falsificare a instituțiu­­nilor noastre. Colectiviștii insă ia dorința lor nemărginită de a salva libertățile publice, pe caii nimeni nu le amenință, incep sub cel mai ușor pretext, prin a sacrifica libertățile locale și falsifică toate instituțiunile țerii. Adevărul e că colectiviștii se silesc acum in mijlocul campa­niei electorale, a dovedi că gu­vernul face ingerințe, pe când hotărîrea lor de a pune lupta pe terenul politic era luată din ziua când s’a făcut unirea liberalilor. Ei înteiîi au hotărât a părăsi terenul oare­cum legal al luptei comunale, rămănând ca apoi să justifice atitudinea lor cu ingerin­țele pe cari erau de mai inainte deci și a le pune in spinarea guver­nului. Guvernul din contra, inainte de a se incepe campania electo­rală, a declarat că nu înțelege a face politică din alegerile comu­nale. Cu alte cuvinte el zicea: căci nu privim alegerile comu­nale ca o manifestație politică, ci numai ca un prilej de a se alege niște liniștiți și destoinici administratori ai bunului comu­nal. Învingători, in aceste ale­geri, nu ne vom asuma succesul ca guvern , invinșî nu ne vom retrage.» Credem că nu aceasta ar fi atitudinea unui guvern, care, cum pretind colectiviștii, ar plă­nui să nimicească politicește pe adversarii săi. Dacă am fi avut nevoe să câș­tigăm o victorie asupra colecti­vității, am fi primit lupta pe te­renul politic pe care au pus-o colectiviștii. Și dacă voiam să siluim conștiințele alegătorilor, îi sileam să aleagă intre guvern și oposiție, nu intre cutare ori cutare administrație comunală, și nu lăsam pe alegători să se numere ca «amici» ori ca «ina­mici ai consilielo­r comunale.» Cu toate acestea, noi credem că colectiviștii se inșală grozav in tactica lor și că de unde­ ar fi avut prilejul să-și păstreze re­putația ce cu ostentație își croesc ca țari și disciplinați, vor avea de astă-dată ocazia să-și arate toată slăbiciunea. Așa că pe lângă faptul că din principiu noi nu vroim ameste­cul politicei de partid in alege­rile comunale, le făceam incă și un­­imens serviciu, pe care dintr'o socoteală greșită ei îl resping. Și dar ei nu vor avea să se plângă de­cât împotriva lipsei lor de inteligență, atunci când alegătorii manifestându’și din n­ou simpatia lor pentru actuala administrație comunală, vor da in același timp un blam din cele mai energice organizației colectiviste. Nu, ei nu se vor putea plânge de nimeni, pentru că noi destul am căutat să-i îm­piedicăm de la o sigură infrîn­­gere. Dar dacă vor cu ori­ce preț să-și vadă visul cu ochii și dacă se vor văita pe urmă, le vom răspunde scurt : — Tu l­as noulu.... TELEGRAME Serviciu Agenției R­­o­m­â­n­e Austro-Ungaria V­ie­na, 28 Octombre. —■ O scrisoare din Berlin publicată de «Politische Corresponder» zice că întrevederea d­lor de Caprivi și Crispi s’a hotărât in prima linie de dorința lor de a face cunoștință și de ideia că interesele triplei alianțe nu pot de­cât să câștige din întrevederile oamenilor de Stat conducători. E sigur că aceste între­vederi se vor reinno­­in fie­care an. —28 Octombrie.—«Neue Freie Prese» află din Belgrad ca brigada de cava­lerie întrunită in lagărul de lângă Thhupk­a a isprăvit manevrele; cercu­rile militare superioare sunt puțin sa­tisfăcute de aceste manevre in ceia ce privește pe reserviști; mulți dintre ei au venit, fără cai și n’au putut prin urmare să ia parte la manevre. Brasilia Rio De Janeiro, 28 Octombrie.—Gu­vernul a declarat conversiunea obli­gațiunilor 5 la sută a datoriei publice in 4 la sută a căror procente se vor plăti in aur. Guvernul mai are de gând să rescumpere datoria și împru­mutul din 1889. Engliteza Londra, 28 Octombre — In ultima întrunire electorală de la Edimburg, d. Gladstone a atacat intr’un mod foarte viu pe lord Salisbury din cauza trimiterea unei misiuni speciale pe lângă Vatican ; — el a zis că , trime­­tându-se un ambasador pe lângă Va­tican e ca și cum clamațiunele Papei, s’ar recunoaște re­­adică că o parte din Palia să fie supusă stăpânirei sale El și-a mai exprimat speranța că știrile ulterioare din Rusia vor fi mai bune; modul cum această putere tratează pe evrei, Îi inspiră groază. 28 Octombre. — «Times» află Zanzibar că amiralul Freemantle, în­chin­soțit de consulul general, a plecat la 25 din Zanzibar la Ki­pi­ni unde se află toată flota engleză compusă din 10 bastimente. Amiralul a inaintat Duminecă dimi­neață cu 1000 de­­ oameni spre Witu ; de Sâmbătă seara chiar indigenii ata­caseră avant-posturile sale rănind trei mateloți. Francia Davis, 28 Octombre. — Se telegra­­fiază din Atena «Agenției Havas» că majoritatea de 50 de scaune obținute de d. Delyanis intrece toate aștep­tările. Demisiunea d-lui Tricopis e aș­teptată­ de la un moment la altul Orașul a reluat aspectul său obiș­nuit. de 28 Octombre . La cununia d-șoare, Mohren­heim erau prezenți toți ambasadorii, d-na Garnet insoțită de colonelul de Lichtenstein, Generalul Bruyere și casa militară a președin­telui in mare ținută, un mare număr de notabilități O mulțime imensă a salutat intrarea și eșirea cortegiului prin strigăte de: «Trăiască Rusia ! Trăiască ambasadorul ! Trăiască Fran­cia !» 28 Octombre. — Journal des Débats anunță că d. Măline, președintele co­­misiunei vamale, găsește tari­ful gene­ral insuficient in ceia ce privește ta­xele asupra produselor agricole ; el va propune sporirea acestor taxe. Comisiunea vămilor a numit pe d. Dautresme vice-președinte in locul d-lui Develle, actualul ministru, și pentru ca să grăbească examinarea tarifului a hotărît să împartă lucrarea intre cele patru sub-comisiuni și să nu facă anchete m­oi. Germania Potsdam, 28 Octombre. — Regele Belgiei a sosit as­­a-seară; el a fost primit la gară de, către împărat, de Principi de Ducele de Connaught, de marele Duce Vladimir, de ministrul Belgiei și de Generali. întrevederea celor duoî suverani a fost foarte cor­dială. Olanda Haga, 28 Octombre. — Azi a fost prima ședința a celor două Camere întrunite. Ministrul de Interne, baron de Mackay, a dat seamă de starea Regelui, medicii au­ constatat că Re­gele nu mai e in stare de a guverna; miniștrii Colonielor și Justiției au vă­zut pe Rege și confirmă faptul. Con­siliul de miniștri a cerut Statelor ge­nerale să emită declarațiunea pres­crisă de Con­stituțiune. Ședința s-a amânat pe mâine la 2 ore pentru a se lua o ho­tarâre, vinșii mari și pururea învingătorii glo­rioși. «Voi dați tuturora un mare exemplu: indurați jertfa cu plăcere, când înțele­geți a invinge pentru țară. «V’ați învins animozitățile, v’ați dat manele pa care nu le despărțise de­cât intriga dușmanilor noștri seculari, v’ațî presentat țereî așa cum ve cerea ca să fiți: mulți, inteligenți, uniți dis­ciplinați și neinvinșî. ‘ • • • Sînge-Rece. TEROAREA in CAPITALĂ i Din Voința de mâine. •------- Comisarul secției 48 a făcut per­chisiție la domiciliul cetățeanului Alecu Gogu, cârcium­ar din calea Mo­șilor No. 239, unde a găsit 66 de bășici cu spirt de fraudă in cantitate ca de 15 decalitri, care s’a confiscat la acea secție. Când primăria Capitalei este dată pe mâna lui Brătescu-Decalitru, nici nu poate fi alt­fel. Concentrații au ne­voe de asemenea oameni, pentru că numai el pot prinde contrabandele. Dar pentru ce sa făcut perchesiție numai la cetățeanul Alecu Gogu ? Pentru că el e un liberal convins. Guvernul favoritismului I - II ------- La secția 14 a fost dus uneai murg. Nerușinatul era palid și furios, era oribil și uluit, era demascat. Țara insă s’a pronunțat in contra lui și astă­zi el plânge cu lacrăm î amare vagabon­­daju­l pe pod. III ------ La aceeași secție au fost con­duși douî boi. Ei au mers acolo strâns uniți amen­­duoî, de­și intr’o­ vreme fuseseră cer­tați. De aceea le spunem următoarele : «Boi, ațî fost prigoniți, încarcerați, bătuți și uciși de zbirii m­oî și vechi ai reacțiuneî, și ațî fost momental în­ ALEGERILE COMUNALE Teleorman și se comunică din Alexandria următorul proces-verbal : Astă­zi, anul 1890 Octombre șapte, sub­semnațiî, membrii ai partidului conservator, orășeni Alexandroni și alegetori ai colegiului comunal, in ve­derea viitoarelor alegeri comunale, in­­trunindu-ne pentru a ne consulta in privința membrilor ce trebuesc aleși pentru noul period. Ascultând expunerea situațiunei co­munei, făcută de d. D. N. Bădescu- Roșioru, pe care o aprobăm . Considerând că pentru expusul scop, urmează a se alege mai ănteiu un co­mitet care să dirijeze orî­ce alte în­truniri s’ar mai găsi de cuviință a se face in viitor, până la ziua hotărîtă pentru alegeri și să hotărască membrii viitorului consiliu comunal. Pentru aceste motive, delegăm și alegem din parte­ne, următoarele per­soane : G. Eliad, Gheorghe G. Popescu, Lazăr Baciu, D. I. Iliescu, Anghel H. Guruianu, Vâlcea H. Rotari, Tudor T. Drugă, Stoian R. Jelea, Pandele H. Paraschiva, Chiru M. Popescu, Radu S. Ghiorghiu, D. Constantinescu, Nae A. Dragomirescu, Tudorache D. Christea, Niță Negulescu, Nae P. Ghiorghiu, Radu D. Trifu, Pencu Mincu Mațe, Marin B. Acușica, Dumitru G. Pieleanu, Apostol G. Vieru, Petre Pârvan Pate, Ion R. Bragadireanu, Florea Mitran, Marin B. Ulmeanu, Ioan M. Zlă­­teanu, Mincă V. Bărbulescu, Barbu Preda, Voicu Morărescu, Petre R. Căluși, Ghiță T. Mavrodineanu, Stoica Bălănescu, Gheorghe Popescu (logofătul), Simion D. Badea, Florea Marin, G. R. Tiu, Gheorghe Chiar, C. Ghencu, Marin Enescu, Ilie D. Epurescu, D. R. Ulmeanu, Marin Oprișan, Ilie M­. Dăsculiu, Radu A. Bălan, Ghiță L. Neac­șu, Nicolae Ghiorghiță, Dumitru Mihai Dinu, Anghel I­lie, Gheorghe Pa­­raschiva, Ștefan Stănescu, Țacu Nicolau, Gheorghe Eliad, Pandele Hagi Paras­­chiva, Anghel Bogdănescu, Dumitru P. Angelescu, Ghiță T. Dogaru, Ilie D. Epu­rescu, Alex. Popescu, Marin D. Peta, Ghiță M. Tabacu, Ivancea Velicu, Petcu Hr. Rotaru, Gheorghe R. Țiu, Marin S., I1­io T. Iatan, Ch. C. Zlatovici, Niculae M. Popescu, G. Nicolescu, Preotu Marin Mirodot, Preotu Tache S. Mirodot, Pe­­trache Dogaru, Voicu Albu, Petrache Anghelescu, Anghel Tănase, Petre G. Concea, Radu Ion, Dumitrache Dencu, Tache Gârlojeanu, I. Gavriescu, Petre R. Căluși, Dumitru Mihai Dinu, Stanciu I. Roșu, Dumitru I Pipic, Marin Ionescu, Ivan P. al Babei, Dobre Pană, Radu A. Bălan, Ion R. Călușî, Dumitru S. Epure, Stancu Vladu, Voicu Radu, Ion Ilie, Ion M. Zlăteanu, Vâlcea H. Rotaru, Dumi­­trache Neagu, Dumitru Bălăușiu, Marin Mitea, Stoica Bălănescu, P. Gheorghiu, Ion T. Iatan, N. Chivu, S. B. Nicolescu, Radu Dumitrescu, Mihai Bănășeanu, Nis­­tor I. Pitișteanu, Ioniță R. Petre, Petre M Hagiu, V. B. Simionescu, B. Rădu­­lescu, Țancu M. Popescu, Tache Sima, Ion Păcuraru­, C. Nițulescu, Ghiță Milac, N. D. Săvulescu, Niculae Antonescu, Spirea Gheorghiu, Gheorghe G. Popescu, loan Anghelescu, Stavre T. Iliescu, D. Constantinescu, Petre Constantinescu, V. I. Moldoveanu, T. D. Zahariescu, Marin Oprișan, Ilie Oprișan, Marin Stă­­nescu, I. D. Fântâneanu, Lazăr Bencea, Neacșu Mihai, Ilie Lințescu, Anghel B. Nicolescu, Ion Drăgănescu, A. Macavei, Petrache Atanasiu, Țone Niculea, D. Paladescu, Tudor Marin, Nae A. Drago­mirescu, Eleftere Ștefănescu, Ene Florea, Tudor Marin, Hic Ivan, Marin Tănase, Andrei G. Dancu, I. B. Teodorescu, Ilie L. Boiu, Anton I. Constantinescu, A. I. Lăzărescu, Ion Lazăr, Iordan Țancu, D. T. Iliescu, Pandele Georgescu, Voicu Mărășescu, Ștefan C. Marinovici, Petre Huislescu, M. Epureanu, Chiru M. Po­pescu, Stoian Ruse Jelea, Tudor T. Drugă, Ivan T. Manafu, Dumitru G. Peleanu, Anghel H. Guruianu, Vasile Petrescu, Dumitru N. Știrbei, Ioniță Popa Stoica, Iordan D. Dimitriu, Iacob Florea, Micu­ St. Gancea, Ivan A. Iatan, S. M. Chiar, Grigore Șerbănescu, Stan Lazăr, Tudo­rache Ionescu, Iordan I. Grozescu, An­drei Lazăr, Sterie Andreescu, Lazăr Ianciu, P. Constandinof, Anghel Dencu, Tudorache St. Gogâia, Gheorghe Dencu, Sandu Mateiu, Anastase A. Gheorghiu, Stoica Dobrescu, Petrache Macovei, Tudorache Cândea, Voicu Crăciunescu, Dumitrache Națe, Ivan I. Grozovici, Ma­rin Vătafu, Rădoiu Manolescu, Marin B. Acușică, Alecu Casapu, Gheorghe I. Chiar, Vișan Dumitru, loan S. Petreanu, Chiru G. Mârzac, Grigore Ivan, G. Con­stantinescu, Ene Ștefan Bălănescu, loan D. Martin, Lazăr Tănase, Tudorache N., N. Caracaș, Dumitru Ionescu, Dumitru Lință, Burcea C. Cârnu, Moraru Paras­­chiva, (Indescifrabil) V. Sliviniu, Ioniță Oprescu, Ghiță Th. Stropoliu, Dumitru Stănescu, M. Anton, Apostol G. Vieru, Petre Popescu, Nicolae Manolescu, N. Marinescu, H. Mateescu, G. Michăilescu, Marin P. Repanovici, Gheorghe Pandele, Ștefan N. Buligan, Țacu Petre Golovodă, Ene Ion, Gheorghe I. Ivan, Marin Ba­dea Ploeșteanu, Petre D. Stoicițoiu, Preotu Radu Mirodol, Gane Ivan Trăis­­taru, Dumitru B. Ulmeanu, Radu S. Gheorghiu, Anghel G. Cârjan, Nicolae Ionescu, Lazăr Pascu, C. Marinescu, Si­­m­ion Badea, Marin C. Măgurean­u, Petre Oneață, (Indescifrabil) M. Serețeanu, Cristea Marin Pârsoagă, Marin D­an E­­pure, Andrei Vijelie, Dumitru Vlădu­­lescu, Petre Penculescu, Pencu Mencu, Mincu Moțea, Tudor Rizea, Nedu Miruță, Florea Mitran, Constantin I. Epurescu, Dumitru L. Olteanu, Ivan Ninu, Con­stantin Ion, Stan Gudac, Barbu Preda, Paraschiv Theodorescu, Zlătan Hristea, Radu Ionescu, Constantin Frumosu, An­ghel Balaami. CONFERINȚA DIN SIBIU Motivele convocărei. — Delegații. — Plângerile românilor.—înăspri­rea luptei. — Scrisorile de aderare ale plugarilor. Luni s’a ținut prima ședință a con­ferinței partidului național din Tran­silvania și Ungaria. Toate cercurile electorale române au fost representate la această adu­nare prin delegați aleși pretutindeni cu aclamație și nu cea mai bună înțelegere. Ședința s’a deschis de către preșe­dintele comitetului central electoral, ales in anul 87, d. Ioan Rațiu din Tur­da, printr’un discurs in care se espun motivele pentru cari comitetul a găsit de cuviință a convoca confe­rința. Este mai ales nemulțumirea generală provocată din ce in ce in măsură mai mare, prin desele pro­cese politice, prin tendințele de ma­ghiarizare cu forța a institutelor de cultură românești. După verificarea mandatelor de­legaților, se alege președinte al con­ferinței d. Vincentiu Babeș, care in scurte cuvinte își exprimă con-

Next