Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-09 / nr. 265
ANUL XI No. 265 ABONAMENTELE: și toată țara, pe an . . . 40 lei pe 6 luni . . 20 „ ,, pe 3 luni . . 10 ,, l’entru streinătate pe an. . 60 „ EDIȚIA A DOUA UN EXEMPLAR IO BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTIMPUL ?IAR COTIDIANUr . î Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. Abonamentele se primesc la Administrație MARȚI 9 OCTOMBRE 1890. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 > .. II . ... 2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC TRECUTUL_ NOSTRU“ Era, intr’o întrunire colectivistă, d. Dim. Brătianu, înconjurat de toate căpeteniile colectivității, a exclamat: «Programul nostru este trecutul nostru». Așadar, d. Dim. Brătianu s’a impecat nu numai cu colectiviștii, dar și cu trecutul lor. Mai mult: Acel trecut veștejit de densul, este programul ideal pe care ni-l înfățișează pentru viitor. In două cuvinte, viitorul guvern liberal va fi reeditarea guvernului liberal trecut. Ei bine, dacă d. Dim. Brătianu zicând acum un an «programul sunt eu» era caraghios; acel bătrân devine odios când zice: «programul nostru, este trecutul nostru». Căci, «Trecutul nostru» este «regimul corupt,iuteî și al minciunei». «Trecutul nostru» este 44 și 15 Martie. «Trecutul nostru» este pierderea Basarabiei. «Trecutul nostru» este Anghelescu și Mlaiean. «Trecutul nostru» este convenția consulară. Reînvierea acestui trecut ne-o făguduește azi d. Dim. Brătianu. Și când ne gândim că sunt naivi cari veciin d. Dim. Brătianu un bătrân inofensiv, inconșcient de actele sale, încurcat cu colectiviștii de niște ambițioși pripiți cari îl duc de nas. D. Dim. Brătianu are deplină conștiință de actele sale. Căci, dacă s’au putut găsi oameni cari să-l indemne să uite trecutul colectiviștilor, nimeni, nici cel mai nerușinat colectivist, nu î-a putut cere să glorifice acest trecut. De bună-voe, cu o deplină luciditate de spirit, d. Dim. Brătianu ne-a spus erî «programul nostru este trecutul nostru». Vom căuta dar să reinviăm in spiritul publicului acel trecut. De mâine vom începe a reproduce manifestele d-nului Dim. Brătianu in contra guvernului liberal trecut Și aceasta n’o vom face pentru inofensiva plăcere de a pune pe d. Dim. Brătianu in contradicție cu dânsul, ori pentru a excita patimele si éscolind niște cestiuni trezite, și redeșteptând un trecut condamnat. Trecutul acela este imagina viitorului guvern liberal. Se cade clar ca toți să-l cunoască. S TELEGRAM S erviciu Agenției Române Austro-ungaria Viena, 19 Octombre. O grevă a isbucnit ani dimineață printre toți amploiații societăței de tramvaiuri; serviciul e întrerupt pe toate liniele; liniștea nu a fost tulburată. Compania, de acord cu poliția, a prevenit pe greviști că acei cari nu vor relua serviciul până mâine dimineață vor fi dați afară, iar acei cari vor relua serviciul vor trebui să se supună noului regulament. Principele de Galles a făcut azi dimineață o vizită împăratului care ’i a intors’o imediat. După aminză el ’și-a trimes portretul împăratului Frantz- Iosef; seara a luat parte la prânzul dat in onoarea sa la Schoenbrunn. Budapesta. 19 Octombre. — Uvrierii tipografi amenință să se pue in grevă la 2? Octombre, dacă până la 25 nu vor isbuti să se înțeleagă cu patronii asupra noului tarif. Belgia Bruxeles, 19 Octombre.— La alegerile ce au fost azi spre a se inlocui jumătatea din consilierii municipali, cari se reunoesc, 16 liberali au fost aleși cu mare majoritate , sunt 3 balotajuri. Liberalii și-au păstrat scaunele in 5 orașe printre carie Anvers și Gand. In alte 6 orașe ei au fost aleși luptând alături cu uvrienii. La Etterbeek s’au ales catolicii. Francia Piris, ln vciumure — ziarele anunța că d. de Freycinet va presenta Camerei un proect pentru dărîmarea părței occidentale a fortificațiilor Parisului, deoarece in această parte orașul e protejat pe Sena. O întrunire a marilor comercianți din Marsilia a adoptat o rezoluțiune prin care protestează contra măsurilor protecționiste adoptate, care vor aduce pagube relațiunelor comerciale internaționale ale Franciei. Italia Roma, 19 Octombre.— La congresul socialist din Ravena erau presenți 120 de membri ; au fost 206 de aderări. Congresul a votat mai multe moțiuni: o invitare către urbierii italieni ca să serbeze ziua de 1 Maiu 1891 ; o recomandațiune către toate fracțiunele partidului spre a lua parte la alegeri la cari socialiștii nu trebue să se alieze decât cu partidele ce au oarecare afinitate cu ei. Milan, 19 Octombre. — Regele a sosit : el a avut o lungă întrevedere cu d. Crispi pe care la reținut la dejun. «Perseveranza» publică o convenție a directorului s éu cu deputatul Luzzatti. Acesta ar fi declarat că dacă altădată a avut o atitudine ostilă față cu guvernul, azi nu mai are nici un motiv să-l combată deoarece cabinetul a intrat pe calea marilor economii. Luzzatti a enumărat apoi o serie de măsuri cu care crede că se va putea stabili echilibrul bugetar, intre altele e și conversiunea datoriei, orele 1 și jumătate însoțit de d. Șoimescu, ajutor de primar. înainte de deschiderea intrunirei, d. Pake Protopopescu arată cetățenilor că sala inoare sunt intrunițî astăzi cetățenii Qipitalei din culoarea de Albastru, este menită a servi de adăpost măturătorilor de stradă cari trebuesc îngrijiți și ei ca și toți aceea ce slujesc administrațiunei comunale. Până acuma măturătorii erau foarte reü tratați și de aceea mortalitatea era foarte răspândită intre dânșii; trebuia deci să se facă și pentru ei un deal de adăpost, unde să vie după greul lor serviciu de noapte să se odihnească la căldură și să-și usuce vestmintele. D. primar zice că dacă serviciul pompierilor va rămâne pe seama comunei, corpul măturătorilor va fi transformat in serviciu de pompieri provizorii cari, in număr de 450 câți sunt acuma măurători, ar aduce servicii importante Atunci se va putea să li se sporească și leafa lor de la 40 la 80 de lei pe lună. Pe la ora 1 și trei sferturi d. Pake Protopopescu deschide intrunirea și ia cel dintéia cuvântul. Primarul Capitalei începe prin a aminti proverbul că bunele socoteli fac Li...;» isi ieieifi, și ac ainea scopul acestor întruniri este ca d-sa in numele consiliului comunal al cărui sef este, să arate cetățenilor ce le-au incredințat mandatul, ce au făcut pentru Capitală și cum au administrat averea comunală. De aceea d-sa nu va spune vorbe umflate cari să fie ca o pulbere aruncată in ochii alegătorilor, ci va veni cu cifre, negru pe alb, să arate cum aui lucrat de când sunt la comună. Să se noteze bine că aceste cifre, zice d. Pake, sunt date de însuși comptabilul administrați unei trecute comunale, care este unul din cei mai conștiincioși și competenți funcționar, prin urmare nu se poate aduce bănuiala că socotelile sunt făcute dupe placul și voința actualului primar. După ce vă vom arăta aceste socoteli d-v., d-lor alegători, zice d. Pake, veți hotărî cum veți crede de cuviință , sau veți recunoaște că ne * * , am pus toată mvna spre a aduce Capitala țărei Românești intr’o stare înfloritoare precum este astăzi, și atunci veți continua a ne da increderea dv. și de aci înainte, sau veți constata că această încredere nu ne mai trebuește acordată din cauză că am fost răi gospodari și am risipit averea comunei. Noi nu ne supărăm de clevetirile ce se fac pe socoteala noastră de către acei ce voesc să ne ia locul; ne punem mai presus de aceste clevetiri. D. Pache amintește că d. Fleva a fost dat afară de la primărie tot de guvernul trecut, de liberali, pe care azi ’î-a indrăgit din nou. D. Cariagdi de asemenea. Pe vremurile lor, jaful ce se făcuse in averea comunală, ajunsese așa de mare incât comuna pierduse orice credit, așa că din imprumutul de 13 milioane ce se votase pentru primărie nu s’au putut lua decât vre-o 4 milioane in două rînduri de la Banca Națională, care insă n’a vrut să acorde mai mult. Pe câtă vreme acuma cine nu știe că imprumutul de 16 milioane a fost acoperit de 27 de ori, lucru ne mai pomenit pănă acuma și care dovedește creditul ce are azî comuna. Apoi d. Pache Protopopescu dând cetire socotelilor comunei, arată toate împrumuturile făcute de colectiviști, precum și modul cum s’a intrebuințat banii proveniți din aceste împrumuturi. Toate cifrele sunt vorbitoare, și ori ce comentarii sunt de prisos de făcut asupra lor. Venind apoi la imprumutul cel mou de 16 milioane, d. Packe spune că cu toate bârfelile oposiției, deși s’au efectuat lucrările cele mai însemnate pentru înfrumusețarea și trebuința strictă a Capitalei, totuși din această sumă a mai rămas in casă 10 milioane. Și daca colectiviștii se sbuciumă atâta spre a veni din nou la comună, este tocmai pentru că știu că se află aceasă sumă in casa comunală. D. Pake dă seamă de toate lucrările făcute, precum și de costul lor, cu cea mai mare amănunțime. A La cetirea fiecărei lucrări efectuată, publicul isbucnește in aplause. x.aJJU a. ruKe ia CoveiHUl a. IN'. Ath. Popovici, care face o comparație intre Capitala de odinioară și cea de acuma. Din această comparație reiese clar meritul actualului consiliu comunal cu primarul in frunte, și dovedește că au muncit, au fost economi și buni gospodari. De aceia d-sa crede că se poate acorda increderea din mou actualului consiliu comunal, întrunirea din culoarea de verde din strada Isvor, in sala Ziptzer La orele 2 și jum. d. Pake Protopopescu sosi la sala Ziptzer din strada Isvorului unde fu salutat de un număr de peste 250 de alegători, întrunirea se deschide numai de cât și d. Pake iea cuvântul pentru a arăta că administrația actuală comunală și-a pus toate silințele pentru a aduce Capitala in starea prosperă in care se află astăzi. D. Pake dă cetire tuturor socotelilor, arată lucrările făcute in decurs de cinoi ani de când e la Primărie, arată cum nimic n’a fost cruțat pentru a cânta să îmbunătățească starea Capitalei și s’o facă a figura printre capitalele mari ale Europei. Publicul prin aplauze nesfîrșite arată mulțumirea ce o au in actuala administrație comunală. După d. Pake ieau cuvântul mai mulți alegători cari, in numele coloarei de verde arată increderea ce o au in actualul consiliu comunal. întrunirea din coloarea de negru la care ieau parte aproape 300 de alegători fruntași ai acestei colori a reușit pe deplin. S’a făcut o frumoasă primire d-lui Primar al Capitalei care,intre altele a zis, că d-sa n’a căutat să facă politică la comună. Buna gospodărie, cinstea, munca neobosită i’a fost deviza la venirea la Primărie și in tot timpul de când e primar. Cetățenii Capitalei să aprecieze dacă in greaua misiune ce și-a luat a reușit sau nu. D. Pake, dă și aici detalii despre tot ce a făcut in timp de cinoi ani precum și in ce mod a administrat fondurile comunale. Vorbesc încă duci alegători ai cooarei de negru cari spun că in zadar se sbuciumă colectiviștii, căci in sarcina lor au multe rele și că oameni doritori de o bună administrare, nu poate să le mai încredințeze lor comuna. întrunirea din culoarea de galben care s’a ținut in localul de lângă biserici Popa Rusu, a inceput pe la ceasurile 4 și fum. Un număr de peste 200 de alegători asistaui la această întrunire. Au vorbit d. Pake-Protopopescu care a zis că atât de mult ce a voit să scoată politica din gospodăria comunală, incât pe toți funcționarii cei buni si onești, i’a mentinut in locurile lor. Cetățenii ascultă cu luare aminte amănuntele ce le dăd. Pake asupra administrărei averei comunale și aplaudă la toate imbunătățirele făcute de duci autoca îio în r^nltale. Asistau la această intrunire mai multe persoane insemnate ca d-niî N. Arh.eopovicî, Andrei Popovici, Alexandru Ionescu, Brătescu și alții. întrunirea se termină in cea mai desăvârșită liniște și cetățenii pleacă mulțumiți și încrezători in actualul consiliu comunal și in Primarul Capitalei. întrunirea colectivistă Era cel mult 1000 de persoane in sala Eforiei, mare parte din acestea sunt sau persoane din județe sau agenți din București ce nu sunt alegători, întrunirea incepe la 2 și jun. ore, sub președinția d-lui Al. Orescu. D. loan Brătianu lipsește. Presenți: Dumitru Brătianu, Kogălniceanu. Pe estradă: tot «comitetul de luptă» și membrii clubului. Prin diferitele puncte ale sălii și la colțuri câte un membru de la Club care incalzeau entuziasmul și dadeau semnalul aplauzelor. D. Moruzi și foștii săi agenți, precum și Delivrancea și Culoglu erau postați la ușa de intrare spre a controla pe cei ce intrau in sală. Prin loji am remarcat câțiva piteșteni, gâlâțeni, brăileni și craioveni. Se dă cuvântul dlui Dumitru Brătianu. D sa vorbește o oră fără a fi ințeles. Dă din mâni, saltă și spumează. Termină spunând că partidul liberal n’are nevoie de program. Programul lor zice că e trecutul și resturnarea guvernului actual. Laudă mult pe Ion Brătianu. D. Kogălniceanu zice că a făcut opoziție liberalilor fiindcă făcuseră greșeli și el care le-a fost bun prieten trebuia să-l dojenească. După ce arată că generația bătrânilor a făcut Statul Român , după ce istorisește mai multe amintiri din tinerețe, sfărșește făcând apel la tineri de a-i imita luptând pentru patrie și răsturnarea actualului guvern, incepănd primul pas prin votarea listei comunale liberale. D. Fleva spună că n’a văzut nici odată o intrunire mai liniștită ca cea ALEGERE COMONALE In București Ieri d. Pake Protopopescu, primarul Capitalei, a convocat pe cetățeni la patru întruniri in diferitele colori, pentru a le da seama de gestiunea averei comunale precum și de insemnatele lucrări ce a executat de când se află in capul administrațiunei comunale. întrunirea din culoarea de Albastru încă de la orele vreo 500 alegători ai colegiului I—ia și al II-lea de comună așteptau sosirea d-lui Pake Protopopescu, care veni pe la